Scînteia, februarie 1975 (Anul 44, nr. 10092-10115)
1975-02-01 / nr. 10092
SCINTEIA — simbata 1 februarie 1975 RITM ŞI RANDAMENT IN ACESTE ZILE PE ŞANTIERE Pe numeroase şantiere, luna ianuarie s-a încheiat cu bune rezultate. Fructificînd timpul favorabil, constructorii şi montorii au intensificat ritmul lucrărilor, au realizat zi de zi randamente sporite. Sarcinile ce le revin în continuare sunt cunoscute : prin buna organizare a şantierelor, prin efortul susţinut al tuturor constructorilor şi montorilor este posibil şi necesar ca în primul trimestru să se realizeze cel puţin 25 la sută din planul anual de investiţii, cu respectarea strictă a termenelor de punere în funcţiune a obiectivelor prevăzute pentru această perioadă. Ce rezultate s-au obţinut pină acum pe unele şantiere, ce probleme işi aşteaptă o soluţionare grabnică, pentru ca zi de zi să se lucreze cu maximum de randament, la nivelul prevederilor din graficele de execuţie ? Iată concluziile desprinse din raidul nostru pe citeva şantiere de investiţii. Avansul de timp creşte. Vor produce înainte de termen Pe platforma industrială a municipiului Sighetu-Marmaţiei se profilează un nou obiectiv : fabrica de şuruburi. Cum se desfăşoară lucrările pe şantier ? Lotul de construcţii industriale al şantierului (şef de lot, inginerul Gavril Horja) dispune de un efectiv suplimentar de forţă de muncă, intrucît s-a asigurat un front de lucru corespunzător şi pe timpul iernii. Hala principală a fost închisă cu uşi şi geamuri şi este racordată la sistemul de încălzire al combinatului de prelucrare a lemnului. După cum ne spunea maistrul principal Vasile Pop, pe şantier se execută fundaţiile pentru utilaje, depozitele de acid sulfuric şi staţiile de pompare, lucrări de zidărie la anexele din hală, la depozitele de butelii sub presiune ş.a. — Care este stadiul fizic al lucrărilor ? — îl întrebăm pe maistru. — Avem un avans de 7,5 milioane lei faţă de planul la zi, care se concretizează in importante stadii fizice, în diferite lucrări care au fost realizate înainte de termen. Bazaţi pe acest avans, pe creşterea în continuare a ritmului de lucru, constructorii sigheteni şi-au stabilit ca sarcină, pentru primul trimestru, realizarea unui volum de lucrări care să reprezinte cel puţin 26 la sută din planul anual. In acest scop ei au început, mai devreme faţă de grafic, şi alte lucrări. Potrivit prevederilor planului, prima capacitate de producţie a fabricii ar trebui să intre in funcţiune la sfirşitul anului 1975, dar realizările de pină acum au dat posibilitatea constructorului şi beneficiarului să se angajeze la o devansare a acestui termen pentru o capacitate de cel puţin 12 000 tone şuruburi. — Pină acum suntem mulţumiţi de activitatea constructorului, n-avem ce să-i reproşăm — apreciază inginerul Voicu Chioreanu, directorul viitoarei fabrici de şuruburi. Datorită avansului obţinut, s-au putut monta in hală numeroase utilaje din prima linie tehnologică ce va fi pusă în funcţiune. Pe măsură ce sosesc utilajele sunt imediat montate. De altfel, şi noi ara venit in sprijinul celor de pe şantier, angajind o echipă de specialişti pentru operaţiile de montaj şi care, apoi, vor rămîne să lucreze in fabrică. — Ce trebuie întreprins în momentul de faţă pentru a vă respecta angajamentul ? ,— — In primul rînd, este nevoie să se asigure livrarea la termen a utilajelor de descopertare-fosfatare şi trefilare prevăzute pentru trimestrul II a.c. Și încă o problemă. Dacă Centrala industrială de rulmenţi şi organe de asamblare din Braşov nu va lua de pe acum măsuri energice ar putea întirzia livrarea liniei de tratare termică — ale cărei utilaje n-au fost contractate în întregime — ca şi a altor maşini şi agregate. Asemenea probleme în suspensie nu ne vor împiedica să punem în funcţiune mai devreme prima capacitate, dar ar putea să influenţeze nefavorabil terminarea tuturor lucrărilor la noua fabrică de şuruburi, să ne creeze ulterior greutăţi în realizarea parametrilor proiectaţi. Şi de ce să nu evităm de pe acum asemenea consecinţe. Gheorghe SUSA corespondentul „Scînteii" La noua Fabrica de şuruburi din Sighetu-Marmaţiei In prezent, la Întreprinderea de maşini grele din Bucureşti sunt în construcţie importante capacităţi de producţie. La unele capacităţi a şi început montajul utilajelor Foto : S. Cristian In acest an, ultimul din actualul cvicinal, pentru producţia de furaje de volum — masă verde, nutreţuri suculente fifin — sunt destinate aproape 6 milioane de hectare. Cea mai mare parte a acestor terenuri, in suprafaţă de peste 4 milioane hectare, este ocupată de pajiştile naturale. Ce se întreprinde pentru ca da pe această mare suprafaţă din fondul funciar al ţării să se obţină producţii sporite de unităţi nutritive şi de proteină, pentru ca, din aceste zile de iarnă, să se aplice măsuri ferme în scopul asigurării resurselor de furaje necesare sectorului zootehnic ? O mare însemnătate, în acest context, are îmbunătăţirea structurii Plantelor de nutreţ, în sensul măririi ponderii culturilor leguminoase, bogate in proteină. Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, se desprinde că incă din primele zile de desprimăvărare, în cooperativele agricole vor fi însăminţate 110 000 hectare cu lucerna, suprafaţă aproape dublă faţă de anii trecuţi, ceea ce va influenta pozitiv balanţa proteinelor in alimentaţia animalelor. Prin aplicarea din timp a măsurilor necesare in scopul organizării loturilor semincere s-au asigurat cantităţile prevăzute de seminţe. In aceste zile continuă condiţionarea seminţelor in staţiile de decusculare ; lucrarea respectivă trebuie încheiată cit mai repede, astfel incit fiecare unitate agricolă să aibă asigurate seminţe de calitate pentru lucernă, precum şi pentru alte plante furajere. Pentru prima dată în acest an, in zonele cu condiţii favorabile din judeţele Braşov, Harghita, Suceava, Covasna, Botoşani şi altele se vor cultiva cartofi furajeri, în vederea înlocuirii unor cantităţi cit mai mari de porumb în hrana porcilor şi creşterii producţiei de carne pe baza resurselor fiecărui judeţ. In acest scop au fost asiguraţi cartofi de sămînţă din soiuri de înaltă productivitate, care, in condiţii normale, dau 35-40 tone de tuberculi la hectar. De asemenea, au fost achiziţionate instalaţii de spălare, sortare, aburire şi zdrobire a cartofilor pentru însilozare in complexele si fermele de stat si cooperatiste mau producătoare de carne de porc. Acum, important este ca specialiştii să asigure amplasarea culturilor de cartofi furajeri pe cele mai potrivite terenuri, să organizeze fertilizarea lor cu cantităţi corespunzătoare de îngrăşăminte organice. Cu maximă atenţie trebuie controlată starea tuberculilor de săminţă din silozuri, astfel incit să se preintîmpine orice pierderi. La indicaţia organelor judeţene de partid, in judeţele Constanţa, Prahova, Ilfov, Argeş, Bacău, Mureş şi altele, s-a trecut la aplicarea de programe complexe pentru ameliorarea pajiştilor, fertilizarea terenului destinat plantelor de nutreţ, cultivarea fiecărei palme de pămint din incinta fermelor zootehnice, extinderea culturilor furajere irigate, angajarea producţiei în acord global cu cooperatorii şi efectuarea pe scară largă a lucrărilor mecanice. In judeţul Ilfov, de pildă, cea mai importantă acţiune este extinderea culturilor de lucernă pe încă 18 000 ha, din care aproape jumătate pe terenuri irigate. Intrucît această cultură dă cea mai mare cantitate de proteină la unitatea de suprafaţă, pe 8 500 ha nu se vor mai cultiva borceagul şi alte plante cu randament mai redus, ci lucernă. De asemenea, în jurul construcţiilor zootehnice, pe porţiuni de teren bine fertilizate, se va însăminţa sfeclă de nutreţ, la care se prevede o producţie de 120 tone la hectar. O experienţă în curs de extindere — am reţinut de la ing. Gheorghe Liciu, director adjunct al direcţiei agricole judeţene — constă în crearea pajiştilor cultivate pe suprafeţe mici, de 10—15 hectare irigate, pe lingă fermele de vaci din cooperativele agricole. Asemenea păşuni au fost înfiinţate in 28 de cooperative agricole, precum şi pe izlazurile unor consilii populare pentru animalele ce aparţin gospodăriilor populaţiei. Urgenţă este şi o altă problemă care se ridică în judeţele cu mari sisteme de irigaţii — Ialomiţa, Constanţa, Dolj, Brăila ş.a. — şi anume : creşterea ponderii porumbului in structura culturilor cerealiere şi a ponderii lucernei in raport cu celelalte plante de nutreţ. In judeţul Constanţa, după cum ne relata ing. Constantin Nenovici, director adjunct al direcţiei agricole, anul acesta se vor însăminţa 7.000 ha cu lucernă, în timp ce suprafeţele cu borceag vor scădea cu 4 000 ha faţă de anul trecut. Pentru sporirea producţiei de masă verde se vor insăminta 70 000 ha de porumb în cultură dublă, din care 30 000 ha in teren irigat. Bine se lucrează, în aceste zile, în unităţile din cadrul consiliilor intercooperatista „23 August“, Topraisar, Castelu şi Dorobanţi pentru asigurarea furajelor pe calea măririi recoltelor la hectar. In acest scop s-au format echipe mobile dotate cu tractoare, remorci si greifere, care se deplasează in cooperativele agricole pentru a transporta îngrăşămintele organice în cîmp — lucrare de bază, de care va depinde nivelul producţiei de furaje în acest an. Fertilizarea pajiştilor naturale, a lucernierelor si altor culturi furajere preocupă in aceste zile unităţile agricole din judeţul Prahova. Se cuvin relevate în acest sens citeva initiative : pentru fertilizarea lucernierelor, fiecare staţiune de maşini si tractoare a fost dotată cu cisterne, care zilnic se deplasează de la o cooperativă la alta, asigurînd transportul şi împrăştierea îngrăşămintelor naturale din fermele zootehnice. Cele mai mari suprafeţe de lucerniere s-au fertilizat în cooperativele agricole Tirguşoru-Vechi, Bărcăneşti, Gherghita, Fulga de Sus. Pe această cale, cooperatorii din Tîrguşoru-Vechi au obtinut anul trecut 10 tone de fin la hectar de pe lucernierele fertilizate, in teren neirigat — recoltă de trei ori mai mare decit se realiza anterior, in aceeaşi unitate. Merită remarcată, de asemenea, măsura luată de conducerea Complexului intercooperatist de îngrăşare a taurinelor Bărcăneşti, care a transportat peste zece mii de tone de îngrăşăminte organice pe terenurile cooperativelor cu care cooperează in producerea furajelor. Totuşi, în unele judeţe nu se acţionează cu fermitate pentru a se urgenta lucrările de sezon şi cele pregătitoare în vederea creşterii recoltelor de furaje. In judeţele Botoşani, Alba, Galaţi şi altele nu s-au asigurat cantităţi suficiente de seminţe de ierburi graminee şi leguminoase. Pentru rezolvarea acestei situaţii trebuie urgentate acţiunile de întrajutorare cu seminţe si, în special, de extindere a loturilor semincere. Cea mai importantă lucrare care trebuie executată in această perioadă, pentru creşterea producţiei de masă verde la hectar, este fertilizarea păşunilor si tinetelor. Or, în unele judeţe — printre care Hunedoara, Maramureş, Covasna, Vrancea şi altele — se manifestă din partea unor specialişti si cadre de conducere tendinţa de a se limita la aplicarea îngrăşămintelor chimice, in loc să organizeze largi acţiuni pentru transportul îngrăşămintelor naturale. Zilele de iarnă pot si trebuie să fie mai bine folosite pentru ca, pretutindeni, să se creeze condiţii bune in vederea sporirii producţiei de furaje. Asemenea probleme cum sunt Îmbunătăţirea structurii culturilor furajere, ameliorarea pajiştilor naturale, fertilizarea unor suprafeţe cit mai mari, asigurarea şi condiţionarea seminţelor de plante de nutreţ trebuie să preocupe stăruitor organele şi unităţile agricole, organizaţiile de partid de la sate, astfel incit, in acest ultim an al cincinalului si in primul an al cincinalului viitor, fiecare judeţ, fiecare unitate agricolă şi fermă in parte să dispună de furajele necesare pentru a obţine producţii animaliere sporite si venituri cit mai mari din zootehnie. Constantin BORDEIANU Iarna sunt multe de făcut pentru a pregăti PRODUCŢIA DE FURAJE „Nu iarna creeazâ greutăţi, ci unii furnizori de utilaje..." Luna ianuarie s-a dovedit a fi deosebit de propice activităţii pe şantierele industriale din Galaţi. Cum au folosit constructorii condiţiile bune de lucru ? Iată tema raidului întreprins recent pe şantierele unor obiective industriale aflate in construcţie la Galaţi. Un prim popas — pe platforma combinatului siderurgic. Dintre obiectivele aflate în construcţie ne oprim la două : furnalul nr. 4 de 1 700 mc şi oţelăria cu convertizoare nr. 2. In ce ritm se lucrează pe aceste şantiere ? Adresăm întrebarea tovarăşului Ovidiu Velehovschi, directorul tehnic al întreprinderii de construcţii şi montaje siderurgice Galaţi. „ La furnalul nr. 4 lucrările se desfăşoară în ritm susţinut şi ne străduim să asigurăm punerea sa in funcţiune la 15 aprilie a.c. La acest obiectiv este rezolvată, in linii generale, şi problema utilajelor tehnologice. Precizarea este bine venită, cunoscut fiind faptul că restanţele acumulate în execuţia lucrărilor la acest obiectiv (şi la altele de pe platforma siderurgică gălăţeană) au fost determinate, în principal, de nelivrarea la timp a unor utilaje. Aşadar, acum, respectarea noului termen de punere în funcţiune depinde exclusiv de constructorii şi montorii de aici, respectiv, de colectivele şantierelor 61, 11, 31, 41. Conştienţi de responsabilitatea ce le revine, colectivele acestor şantiere se străduiesc să devanseze termenul prevăzut pentru Intrarea în producţie a furnalului nr. 4. In prezent se desfăşoară probe la diferite instalaţii, în paralel cu încheierea lucrărilor de finisaj ş.a. La oţelăria cu convertizoare nr. 2, ritmul activităţii este influenţat şi acum, in bună măsură, de livrarea ultimelor utilaje şi de calitatea acestora. Două Întreprinderi — „Progresul“ Brăila şi întreprinderea de construcţii de maşini Reşiţa — nu şi-au onorat incă integral obligaţiile pe care le au. „Nu iarna ne creează greutăţi, ci unii furnizori de utilaje — ne spunea inginerul Gheorghe Caşcaval, director al grupului de şantiere oţelării. Constructorii şi montorii noştri folosesc acum din plin vremea prielnică, munca se organizează în funcţie de fronturile de lucru existente. Suntem hotărâţi să respectăm noul termen de punere in funcţiune a oţelăriei : 30 aprilie a.c.“. Iată-ne pe un alt şantier, la întreprinderea Laminorul de tablă din Galaţi, unde se construieşte o secţie de profile formate la rece din bandă. Sunt prevăzute a se realiza două linii de fişiere şi 4 de profilare. La începutul acestui an a fost dată in funcţiune o linie de fişiere, celelalte avînd termene de punere în funcţiune în acest trimestru şi în cel viitor. Constructorii sunt : Grupul de şantiere pentru construcţii industriale şi agrozootehnice Galaţi şi întreprinderea de reţele electrice Galaţi. După cum ne spunea inginerul Iagel Bouroş, şeful biroului de investiţii al întreprinderii beneficiare, constructorii înregistrează un ritm bun de lucru. Menţinerea acestui ritm, finalizarea lucrărilor pe şantier depind însă, in bună parte, tot de sosirea utilajelor restante (principalul furnizor : întreprinderea de utilaje industriale pentru materiale de construcţii Bistriţa-Năsăud). Deci, cînd vor fi lichidate aceste restanţe ? Chiar dacă această secţie e mai mică în comparaţie cu noile obiective de pe platforma combinatului siderurgic, totuşi Ministerul Industriei Metalurgice are datoria să intervină pentru a grăbi sosirea utilajelor de la întreprinderea din Bistriţa-Năsăud, în aşa fel incit noua capacitate să producă la termen şi chiar mai devreme. Dan PLAEŞU corespondentul „Scinteii" Pe şantierele unor obiective din Galaţi Două luni au fost recuperate, şi totuşi multe probleme îşi aşteaptă soluţionarea La Urziceni se află în plină construcţie, concentrind eforturile unui puternic detaşament de constructori, montori şi instalatori din cadrul Trustului de construcţii industriale şi agrozootehnice Bucureşti, o mare fabrică de zahăr, începute în luna aprilie 1974, cu o întârziere de cinci luni, din cauza schimbării amplasamentului de la Fierbinţi la Urziceni, lucrările de pe şantierul acestui mare obiectiv al economiei judeţului Ilfov au avansat intr-un ritm rapid , la sfirşitul anului trecut, două din cele cinci luni de intirziere au fost recuperate. Şi aceasta cu toate că noul amplasament a presupus, între altele, baterea a 6 500 piloţi la o adincime de 10 metri pentru consolidarea fundaţiilor, executarea unui volum de circa 400 000 mc terasamente şi umpluturi. Invingind greutăţile determinate de structura terenului (lucrările de montaj al prefabricatelor şi la cele de fabricare şi transport al betonului sunt integral mecanizate, iar cele de terasamente şi săpături din proporţie de 80 la sută), constructorii nu-şi precupeţesc eforturile pentru a realiza în primul trimestru circa 30 la sută din planul anual de investiţii. O asemenea hotărire are la bază şi faptul că, la sfirşitul acestui an, fabrica trebuie să intre in funcţiune. La ora actuală, 60 de obiective principale, care asigură fluxul tehnologic, se află în diferite stadii de execuţie — unele la fundaţie, altele pe terminate. Dar atît realizarea planului pe primul trimestru, cit şi punerea în funcţiune a fabricii încep să fie condiţionate de soluţionarea unor probleme. Din punctul de vedere al constructorului, de exemplu, două sunt cerinţele. — In primul rînd, întreprinderea de prefabricate din Găeşti, ne spune ing. Mircea Chiţu, director adjunct al grupului de şantiere-vest, din cadrul trustului amintit, trebuie să urgenteze livrarea a două ferme metalice, cu o deschidere de 30 m, pentru acoperirea halei de preparare-uscare borhot . In al doilea rînd, proiectanţii de la Institutul de cercetări şi proiectări pentru industria alimentară au datoria să ne comunice soluţia definitivă pentru acoperişul magaziei de borhot. De pe acum, constructorul s-a aprovizionat cu un produs indigen , tabla cutată „Romcord“, dar proiectanţii nu sunt de acord cu folosirea acestui material. Pe șantier se pun şi alte probleme complexe. „Constructorii ne-au creat front de lucru, dar nu prea avem ce monta, ne relatează ing. Marin Ștefan, şeful şantierului de instalaţiimontaj. Şi noi ne-am propus să realizăm 30 la sută din planul anual în primul trimestru. Iată insă că din cele 1 600 tone de utilaje, pe care urmează să le montăm pină la sfirşitul lunii martie, am primit doar 600 tone, iar din acestea doar 200 tone pot fi montate, deoarece livrarea nu s-a făcut in ordinea de montaj stabilită in documentaţie“. Din discuţiile cu cei doi interlocutori, precum şi cu inginerii Dumitru Enache, şeful şantierului de construcţii, Ion Niculescu, directorul viitoarei fabrici, şi Gheorghe Panaitescu, şeful secţiei de utilaje, s-au mai desprins şi alte urgenţe, alte probleme nesoluţionate. Unele echipamente de automatizare şi utilaje, şi nu dintre cele neînsemnate, au termene de livrare între trimestrele doi 1975 şi... trei 1976. Lipsesc de pe şantier documentaţiile pentru alimentarea cu apă potabilă şi canalizare, pentru staţia de pompare, silozul de zahăr şi centrala termică. Nici în ce priveşte racordul rutier, staţia de racord adine pentru energia electrică şi dezvoltarea staţiei de 110 kW lucrurile nu s-au lămurit definitiv. Punerea în funcţiune a fabricii la termenul stabilit este obligatorie. Raţiunile sunt de mare însemnătate şi, de aceea, aspectele consemnate trebuie să ocupe un loc prioritar pe agenda de lucru a forurilor de specialitate din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, în scopul soluţionării tuturor problemelor de care depind terminarea şi intrarea în producţie la data prevăzută a întreprinderii de zahăr din Urziceni. Alexandru BRAD corespondentul „Scinteii" Pe şantierul Fabricii de zahăr din Urziceni PAGINA 3 La Tarniţa, unde se prepara minereurile Realizări ale minerilor suceveni încă din primele zile ale acestui an, in exploatările Combinatului minier Suceava s-a vădit o preocupare stăruitoare pentru realizarea obiectivului prioritar : continua perfecţionare tehnică a activităţii de extracţie şi preparare. Ţinind seama de ponderea însemnată pe care o au in activitatea combinatului sucevean exploatarea minieră Leşu-Ursului şi exploatarea de preparare Tarniţa, eforturile de perfecţionare tehnică s-au îndreptat mai cu seamă spre aceste două unităţi. Despre rezultatele obţinute ne-a vorbit inginerul Gheorghe Teodorescu, director adjunct al exploatării miniere Leşu-Ursului. „ Prin concentrarea producţiei pe orizonturi mai puţine, organizarea unor brigăzi complexe, dotate cu tehnică de lucru corespunzătoare, realizăm în prezent, în majoritatea abatajelor, lunar, o producţie de cel puţin 950 tone minereu extras, faţă de media de 600 tone, cit se realiza în aceeaşi perioadă a anului trecut. In prezent, avem documentaţia avizată şi au demarat lucrările de investiţii vizând introducerea sistemului de rambleu hidraulic. Noul procedeu, care va fi aplicat, începind cu semestrul II, va duce la o creştere a productivităţii muncii pe abataj de la 3 tone pe post in prezent, la 5—8 tone pe post, reducîndu-se mail consumul de lemn de mină. Un amplu complex de măsuri in vederea creşterii randamentelor instalaţiilor de flotaţie este în curs de aplicare la exploatarea de preparare a minereurilor Tarniţa. — In perioada viitoare — ne-a spus inginerul Ştefan Galat, directorul unităţii — Rotaţiile noastre urmează să aducă o contribuţie mai mare la antrenarea in circuitul economic şi a minereurilor mai sărace in substanţe utile. In acest scop, am efectuat lucrări de revizie tehnică a instalaţiilor şi utilajelor pe tot fluxul tehnologic. O acţiune importantă la care lucrează în această perioadă specialiştii unităţii noastre, ai centralei şi ministerului de resort se referă la adaptarea „din mers“ a fluxurilor tehnologice de preparare în funcţie de modificările survenite în caracteristicile minereurilor de la Leşu-Ursului. Ne străduim să ajungem în cel mai scurt timp posibil să livrăm concentrate la nivelul exigenţelor mereu sporite ale beneficiarilor noştri. Aici, în marele perimetru al hărniciei — Tarniţa—Leşu-Ursului — ca şi la exploatările din Vatra Dornei şi Fundu-Moldovei, peste tot, minerii sucoveni sunt hotărlţi să aducă o contribuţie importantă la îndeplinirea cincinalului Înainte de termen. Gh. PARASCAN corespondentul „Scriteli* MOBILĂ „ALFA“ LA EXPORT ORADEA (Corespondentul „Scinteii“, Dumitru Gâţă). Printre cele mai cunoscute fabrici de mobilă din ţară figurează şi „Alfa“ — Oradea. Garniturile de mobilă „Daniela“, „Dacia“, „Oradea“, precum şi diferite tipuri de biblioteci fabricate aici se bucură de o bună apreciere atît în tară, cit si peste hotare. Asa se explică faptul că, în acest an, valoarea producţiei livrate la export creşte fată de 1974 cu aproape 40 milioane lei. Marca „Alfa“ va fi prezentă pe numeroase garnituri de mobilă ce vor fi exportate in U.R.S.S., S.U.A., Canada, R. D. Germană, R. F. Germania, Suedia, Israel, Libia și in alte țări ale lumii. La Şantierul naval din Drobeta Turnu-Severin în construcţie 22 tancuri petroliere şi cargouri In cadrul Şantierului naval din Drobeta Turnu-Severin se află in diferite faze de execuţie 22 tancuri petroliere şi cargouri de mare capacitate destinate transportului general de mărfuri, precum şi alte tipuri de vase. Ca urmare a creării a două noi hale pentru montaj şi lansare şi a unei hale pentru secţiile de sculărie şi întreţinere, şi îndeosebi a creşterii productivităţii muncii, producţia şantierului, sub raport valoric, este cu 156 la sută superioară nivelului din 1970 şi cu peste 16 la sută mai mare comparativ cu producţia stabilită pentru ultimul an al cincinalului. Se apreciază că actualul nivel reprezintă cea mai ridicată cotă de producţie din istoria Întreprinderii. Circa 97 la sută din producţie este destinată exportului. (Agerpres) COMBUSTIBILUL ŞI ENERGIA ELECTRICĂ (Urmare din pag. I) întreprinderi, prin aplicarea unor norme riguros determinate şi respectarea lor cu stricteţe, sistematic se obţin importante economii de energie şi combustibil. De pildă, anul trecut, la 140 norme de consum s-au realizat economii concretizate în 624 mii tone combustibil conventional si 443,6 milioane kWh de energie electrică. Dar la alte norme prevederile nu au fost îndeplinite. Circa 472 milioane kWh energie electrică si 344 mii tone combustibil conventional puteau fi contabilizate în „contul“ de economii, dacă se respectau toate normele de consum. Nu ne este indiferent cu cită energie şi cu cit combustibil realizăm fiecare produs sau semifabricat. Conducerile de întreprinderi nu pot trece cu vederea că — faţă de alte ţări — la noi, în unele cazuri, se consumă mai multă energie şi mai mult combustibil pentru obţinerea unei cantităţi similare de produse. Si aceasta cu atît mai mult, cu cit situaţia din anul trecut nu a fost înlăturată in prima lună a acestui an. O atenţie deosebită se cere acordată producţiei de laminate finite, semifabricate si ţevi laminate, de aluminiu electric, alumină calcinată, de otel electric, amoniac, clincher, la pare şi in acest an se constată depăşiri ale consumurilor normate. In acest domeniu trebuie acţionat cu toată fermitatea si răspunderea pentru ca nici un kilowat-oră de energie electrică, nici un kilogram de combustibil să nu fie consumat peste normele aprobate. De maximă atenţie este necesar să se bucure şi valorificarea resurselor energetice secundare. Un calcul este deosebit de edificator în acest sens : fiecare tonă de combustibil convenţional recuperată din resurse secundare echivalează cu 735 kg de păcură (sau 700 kg ţiţei). Dacă acestea sunt avantajele economice, atunci cum explică unele unităţi din cadrul industriei metalurgice, industriei chimice, economiei forestiere şi materialelor de construcţii faptul că nici până acum nu au întocmit studii de recuperare a resurselor secundare pentru 1 297 mii tone combustibil convenţional ? Este în interesul economiei să se urgenteze lucrările de execuţie pentru recuperarea gazelor reziduale la fabricarea negrului de fum în întreprinderea „Carbosin“ din Copşa Mică, unde anual s-ar putea economisi circa 34 600 tone combustibil convenţional, precum şi la combinatele chimice de la Tg. Mureş, Piatra Neamţ şi Tîrnăveni unde, la nivelul unui an, peste 25 000 tone combustibil convenţional s-ar putea economisi prin recuperarea fracţiei oxicarbonice. Fiecare zi de intirziere, de tergiversare în executarea lucrărilor pentru recuperarea resurselor energetice secundare în aceste unităti si in altele înseamnă pierderea a sute si sute de tone de combustibil, atit de necesare economiei nationale. Evident, am adus in discuţie doar citeva din problemele de stringentă actualitate, care se ridică in domeniul gospodăririi energiei si combustibilului, probleme pe care le supunem atenţiei conducerilor de ministere, organelor si organizaţiilor de partid, consiliilor si comitetelor oamenilor muncii din unităţile industriale. Este o realitate că, de la an la an, preocupările pentru economisirea combustibilului si energiei sunt tot mai ample si stăruitoare, iar rezultatele obţinute merită a fi apreciate. Dar mai sint multe de făcut, nu peste tot se dovedeşte fermitate în aplicarea strictă, severă şi integrală a programelor stabilite. Este de datoria organelor şi organizaţiilor de partid să controleze sistematic modul in care se aplică prevederile legii, indicaţiile formulate de secretarul general al partidului in privinţa folosirii resurselor de energie si de combustibil ale economiei. Pretutindeni, prin folosirea tuturor formelor muncii politico-educative, organizaţiile de partid sunt chemate să acţioneze cu consecvenţă pentru dezvoltarea puternică a iniţiativei si spiritului de bun gospodar al tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, pentru extinderea experienţei Înaintate, curmarea din rădăcină a risipei si pierderilor, pentru instaurarea unui sever regim de economii, in asa fel incit energia si combustibilul să fie drămuite cu grijă și maximă responsabilitate.