Scînteia, iunie 1976 (Anul 45, nr. 10506-10531)
1976-06-01 / nr. 10506
SCINTEIA — marti 1 iunie 1976 ÎN CURÎND — SECERIŞUL Sunt pregătite pentru recoltarea cerealelor? Nu peste multă vreme, la început în judeţele din sudul ţării, va începe campania de recoltare a cerealelor păioase. Strîngerea în bune condiţii a recoltei impune ca toate utilajele — combine, prese de balotat, camioane şi remorci — să fie reparate din timp. Potrivit ultimelor date centralizate la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, repararea combinelor şi a celorlalte utilaje care vor fi folosite în campania de vară este destul de avansată, în întreprinderile agricole de stat şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii au mai rămas de reparat 2 700 combine C12, 4 000 combine C12 C3 şi 3 500 de prese pentru balotat paie. Din păcate, cele mai mari restanţe la reparaţii se constată în unele staţiuni pentru mecanizarea agriculturii din judeţele Brăila, Buzău, Galaţi, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Tulcea, judeţe unde recoltarea cerealelor începe mai devreme. La ultima şedinţă a comandamentului central s-a indicat Centralei de mecanizare şi Departamentului agriculturii de stat să ia măsuri urgente pentru intensificarea ritmului de recondiţionare a unor piese de schimb, să organizeze întrajutorarea între unităţi, astfel încît reparaţiile să se încheie în cel mai scurt timp. Cum se desfăşoară aceste lucrări în staţiunile pentru mecanizarea agriculturii ? Iată cîteva concluzii ale unui raidanchetă efectuat de corespondenţii noştri din judeţele Mehedinţi şi Olt. Pe terenurile nisipoase din partea de sud a judeţului Mehedinţi, lanurile de orz au început să-şi schimbe verdele în auriu. E semn că, nu peste mult timp, în această zonă va începe recoltatul păioaselor. Iată de ce, timp de o zi ne-am oprit în cîteva staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, pentru a vedea la faţa locului cum se acţionează în scopul pregătirii combinelor, a celorlalte utilaje care vor lucra în campania de vară. La S.M.A. Şimian, discutăm cu Inginerul Valeriu Cean, directorul unităţii. Am fost informaţi că pe primul plan se pune, în aceste zile, încheierea grabnică a lucrărilor de reparaţii şi revizii la ultimele combine şi prese de balotat. Se ştie exact cu ce randament va lucra fiecare combină şi presă de balotat in parte, in cit timp se va strînge recolta de cereale în unităţile de pe raza consiliului intercooperatist servit de această staţiune. Comisia din cadrul unităţii a făcut recepţia lucrărilor şi a constatat că s-a efectuat o muncă de calitate. Numai că, în ziua cînd ne aflam aici, comisia din partea trustului judeţean care efectua suprarecepţia a găsit şi unele nereguli. S-a constatat, bunăoară, că la 4 combine „Gloria“ etanşeitatea nu era corespunzătoare. La alte 3 combine „Gloria“ s-au depistat aşa-zise „canale“ care duc la un consum exagerat şi la pierderi de carburanţi, iar la două piese de balotaj paie lucrările de sudură nu erau de bună calitate. „Toate aceste neajunsuri — ne spunea inginerul Nicolae Scăueru din comisia de suprarecepţie — vor fi înlăturate pe loc, fără nici un fel de amînare şi în condiţii tehnice corespunzătoare“. La Şimian, ca şi în alte staţiuni de Raidul nostru în unităţi din judeţele Mehedinţi şi Olt mecanizare, după cite ni s-a spus, se întimpină greutăţi din lipsa garniturilor pentru instalaţia hidraulică, a releelor de la instalaţia electrică. Aceste materiale au fost mereu solicitate, dar nici la ora actuală ele nu se găsesc în baza de aprovizionare din Drobeta Turnu-Severin. Se impune să evidenţiem şi un alt aspect. Din situaţia centralizată la trustul judeţean pentru mecanizarea agriculturii rezultă că la combinele C 12 reparaţiile şi reviziile s-au efectuat în procent de numai 85 la sută, la combinele C 3 — 84 la sută, iar la presele de balotat — 83 la sută. Există diferente mari in ce priveşte stadiul lucrărilor între diferite unităţi. In timp ce staţiunile pentru mecanizarea agriculturii Gruia, Obirşia de Cîmp, Gogoşu, Recea şi altele au încheiat lucrările de reparaţii şi revizii la întregul parc de maşini, în altele aceste lucrări sunt rămase în urmă. Bunăoară, la S.M.A. Stîngăceaua, la combinele C 3 reparaţiile şi reviziile au fost efectuate în procent de numai 60 la sută, iar la S.M.A. Prunişor şi Strehaia doar 60—62 la sută din presele de balotat sunt pregătite. Timpul scurt care a mai rămas pînă la declanşarea campaniei de recoltare impune ca şi în aceste unităţi să se grăbească lucrările de pregătire a întregului parc de maşini care va fi folosit, să se urmărească, îndeosebi, calitatea lucrărilor de reparaţii şi revizii. Pentru că de aceasta va depinde în mod hotărîtor strîngerea în cel mai scurt timp a cerealelor. (Virgiliu Tătaru). In cooperativele agricole din judeţul Olt se cultivă 92 687 hectare cu cereale păioase, din care 84 000 hectare cu grîu. Pentru strîngerea recoltei de pe aceste suprafeţe, in judeţ există suficiente mijloace mecanice. Totul este ca ele să fie pregătite din vreme, astfel încît, în momentul declanşării secerişului, să funcţioneze ireproşabil. De altfel, în multe locuri pregătirile pentru seceriş s-au şi încheiat. Este cazul staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii Aluniş, Caracal, Vlaici, Drăgăneşti, Vlădeni, Stoieneşti ş.a., care au terminat repararea combinelor şi preselor de balotat paie, în planul de măsuri stabilit de organele agricole judeţene pentru campania de vară s-a prevăzut ca pină la 1 iunie să se încheie repararea maşinilor agricole in toate staţiunile pentru mecanizarea agriculturii. Or, din datele centralizate la trustul judeţean S.M.A. rezultă că din cele 484 combine „Gloria“ au fost reparate 414, iar din cele 490 de piese au fost reparate 396. Este, desigur, bine că se manifestă o exigenţă sporită la recepţia combinelor reparate. Dar tot atit de important este să se intensifice ritmul lucrărilor de reparaţii, in special la S.M.A. Strejeşti, Vişina, Corabia, Curtişoara etc. De altfel, ieri, din indicaţia biroului comitetului judeţean de partid, s-a făcut o amplă analiză a stadiului reparaţiilor şi au fost luate măsuri pentru impulsionarea lucrărilor. S-a scos în evidenţă şi faptul că unele combine nu au putut fi revizuite, deoarece lipsesc piese de schimb. Ca atare, mecanizatorii din judeţul Olt fac apel la uzinele furnizoare pentru aprovizionarea cu o serie de piese de schimb pentru combinat 12 , axe primare, secundare şi auxiliare, roţi dinţate, discuri de ambreiaj, axe cu pinioane ş.a. (Emilian Rouă). Colectivul întreprinderii „Electroaparataj“ din Capitală obţine rezultate de prestigiu in producţie. Prezentăm în aceste imagini, la locul lor de muncă, citiva fruntaşi in întrecerea socialistă (de la stingă la dreapta) : muncitoarea Elena Cună, muncitorul specialist Alexandru Ruse, controlorul tehnic Constanţa Trandafir, şeful de echipă Gheorghe Mihoc, inginera Sanda Neacsu şi inginerul proiectant Gheorghe Raţiu . Foto : S. Cristian C0N1R01 SI ÎNDRUMARE CONCRETA » (Urmare din pag. I) se afle rezolvarea practică, concretă a problemelor care condiţionează realizarea ritmică a lucrărilor, folosirea intensivă a utilajelor de construcţii, livrarea la timp a utilajelor tehnologice, respectarea termenelor de punere în funcţiune a noilor obiective şi capacităţi de producţie. In toate aceste domenii, unităţile economice trebuie să se bucure de sprijin direct, operativ şi eficient în soluţionarea problemelor care depăşesc puterea lor, găsinduşa rezolvări practice pentru toate aspectele de care depinde bunul mers al activităţii economice. O importanţă deosebită au, in contextul acestor sarcini, eficacitatea controlului şi — strîns legată de aceasta — buna organizare a activităţii de Îndrumare şi control. Pe bună dreptate, la consfătuire s-a subliniat necesitatea Întocmirii unui program unitar de control, care să cuprindă toate sectoarele, de natură să prevină paralelismele, suprapunerile, să raţionalizeze numărul şi durata deplasărilor, să asigure valorificarea mai bună a timpului de lucru atît al organelor de îndrumare şi control, cit şi al factorilor de conducere din întreprinderi, de pe şantiere ş.a. Esenţial este, totodată, ca în controale să se trimită oameni calificaţi, competenţi,in stare să soluţioneze efectiv problemele. Nu se mai pot admite acele cazuri cînd în cadrul controalelor unii factori fac promisiuni, întocmesc planuri şi „minute“, dau asigurări, dar nu rezolvă în fond problemele, nu îndreaptă lucrurile, urmînd să se facă apoi alte programe de măsuri. Pentru lichidarea unor astfel de practici, la consfătuire s-a subliniat cu pregnanţă obligativitatea întocmirii procesului-verbal de control, în care să se precizeze sarcinile şi măsurile stabilite, nu cit timp urmează să se realizeze, ce obligaţii îşi iau organul de control şi unitatea pentru soluţionarea problemelor. Orice control se exercită în numele unor înalte exigenţe ale partidului, ale societăţii — şi, tocmai de aceea, şeful echipei de control, al colectivului ce se deplasează pe teren, la faţa locului, trebuie să răspundă personal de urmărirea îndeplinirii planurilor de măsuri, de soluţionarea problemelor. „Organul de control — sublinia secretarul general al partidului la consfătuire — să raporteze ministrului, Consiliului de Miniştri, Comitetului Politic Executiv ce a rezolvat sau cum va soluţiona problemele respective". Este evident că, în aceste condiţii, controlul va fi eficient, se va încheia cu un ajutor concret, va avea efecte pozitive în Îmbunătăţirea activităţii din întreprinderi şi de pe şantiere. In ansamblul acestor exigenţe formulate la consfătuire trebuie să se înscrie şi controlul financiar. Fiindcă ce control financiar este acela care, uneori, justifică nesocotirea prevederilor legale, depășirea cheltuielilor ? Controlul financiar are datoria de a preveni semnarea ilegală a unui act, plata oricărei sume fără justificare legală. Din acest punct de vedere trebuie întărite autoritatea și răspunderea compartimentelor şi organismelor financiarcontabile şi de control din unităţi, centrale, ministere şi judeţe, pentru ca nici un factor de conducere, de execuţie să nu încalce legea. Ele au datoria să folosească cu promptitudine şi cu întreaga fermitate necesară toate pîrghiile de care dispun spre a asigura respectarea strictă a legislaţiei economice, indeplinindu-şi totodată funcţia preventivă împotriva oricăror abateri. Fie că este vorba de controlul activităţii productive, de îndeplinire a planului în întreprinderişi pe şantiere, sau de controlul financiar, acesta trebuie să fie un instrument viu, activ, de rezolvare promptă, eficientă a problemelor, ceea ce implică o înaltă responsabilitate politică şi profesională. El nu se poate rezuma doar la verificarea şi constatarea unei situaţii, ci trebuie să exercite o funcţie socială de perfecţionare. Tocmai de aceea — aşa cum s-a arătat la consfătuire — trebuie să se lichideze complet formalismul in executarea controlului, să se înţeleagă cu toată claritatea că control înseamnă îndrumare, înseamnă stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a muncii in raport cu acuitatea problemelor constatate. Este, desigur, de datoria organelor şi organizaţiilor de partid, a ministerelor şi celorlalte instituţii centrale să acţioneze cu hotărîre pentru perfecţionarea — în lumina indicaţiilor date de secretarul general al partidului , a întregii activităţi de control şi îndrumare desfăşurate la faţa locului, in întreprinderi, pe şantiere. Nici un moment nu trebuie să se piardă din vedere că interesele celor care controlează şi ale celor controlaţi se întilnesc intr-un punct comun : hotărîrea de a perfecţiona activitatea economică, de a asigura toate condiţiile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. Decurge de aici obligaţia receptivităţii la control, capacitatea de a-i prelua şi fructifica fără intirziere concluziile. Chezăşia eficacităţii întregii activităţi de îndrumare şi control constă în mobilizarea de către organele şi organizaţiile de partid, într-un unic şi viguros şuvoi, a forţelor şi energiei comuniştilor, ale colectivelor de oameni ai muncii pentru traducerea operativă în viaţă a măsurilor stabilite, manifestindu-se permanent, aşa cum li s-a cerut, ca o forţă politică dinamică, in lupta pentru Îndeplinirea exemplară a planului, pentru ridicarea la un nivel superior a Întregii activităţi economice. O nouă instalaţie de foraj fabricată la întreprinderea „1 Mai" din Ploieşti este pregătită pentru a fi livrată beneficiarului VRANCEA Suplimentar — importante cantităţi de produse In unităţile industriale din judeţul Vrancea, creşterea productivităţii muncii in primele cinci luni ale acestui an cu 2,3 la sută faţă de nivelul planificat s-a concretizat în realizarea suplimentară a unei producţii globale industriale de peste 54 milioane lei. Acest succes a însemnat realizarea şi chiar depăşirea angajamentului anual pe judeţ, asumat in întrecerea socialistă. Şi la producţia-marfă au fost obţinute importante depăşiri ale planului, livrindu-se în plus economiei naţionale produse de mecanică fină, confecţii, materiale de construcţii, produse chimice, bunuri alimentare ş.a. in valoare de peste 53 milioane lei. în totalul producţiei realizate, o pondere însemnată deţin produsele noi, introduse in fabricaţie în această perioadă, precum şi cele modernizate, cu caracteristici calitative superioare fată de cele obţinute in anul trecut. (Dan Drăgulescu). • as ,4■ < /* • *"» / f • 'JTT **' w -«sft'sss*» * ' ' • • ‘ ' 2 La zi in INVESTIŢII Corelarea graficelor de construcţii şi montaj condiţionează ritmul lucrărilor, respectarea termenelor de punere in funcţiune întreprinderea de matriţe şi piese din fontă pentru industria chimică din municipiul Odorheiu Secuiesc reprezintă una dintre cele mai importante lucrări de investiţii din judeţul Harghita. Nu întîmplător deci, materializarea acestui obiectiv — unicat pe aceste meleaguri — se bucură de atenţia permanentă a comitetului judeţean de partid, a organelor locale de partid şi de stat, care, în baza cunoaşterii realităţilor, acţionează pe multiple planuri pentru a asigura realizarea la termenul planificat a lucrărilor. Măsurile luate în acest scop s-au dovedit cu atît mai necesare cu cit, la adoptarea unor noi soluţii constructive, proiectantul — I.P.U.P. Bucureşti — nu şi-a spus încă ultimul cuvint, iar lucrările de construcţii-montaj au demarat cu intirziere. In ciuda neajunsurilor semnalate, ca urmare a colaborării dintre beneficiar şi constructor, noua construcţie prinde viaţă. O vizită recentă pe şantier, precum şi discuţia purtată cu inginerul Szekely Botond, şeful lotului din cadrul şantierului Harghita al T.C.I. Braşov, sunt edificatoare în acest sens. Referitor la stadiul lucrărilor de construcţiimontaj se poate spune că structura de rezistenţă a halei noii întreprinderi a fost realizată în proporţie de peste 80 la sută. In curs de execuţie se află fundaţiile pentru utilaje şi a început montarea podurilor rulante ; suprafeţe mari sunt pregătite pentru izolat, iar la nivelul cotei zero vor fi definitivate in scurt timp pardoselile, creindu-se fronturi suficiente pentru montarea utilajelor. La forţă a început turnarea chesonului în care vor fi amplasate utilajele de mare forţă. Depozitul de oxigen este realizat aproape integral, în sala de compresoare, şi conexiuni se lucrează la instalaţiile interioare, aşteptate fiind compresoarele în vederea montajului. De asemenea, la gospodăria de apă, cu toate că abia in aceste zile au sosit documentaţiile, se lucrează la fundaţia rezervoarelor. Sunt avansate şi lucrările exterioare, de terasament. Am insistat mai pe larg asupra acestor realizări pentru o mai bună înţelegere a marilor eforturi depuse de constructori, care, prin buna organizare a muncii, lucrul în două schimburi şi folosirea la capacitatea maximă a utilajelor, au reuşit să recupereze în bună măsură intîrzierile înregistrate. Se putea realiza mai mult ? Evident da. Străbâtind vastul şantier, alături de aspectele pozitive semnalate îşi menţin existenţa şi unele greutăţi cu care atît constructorul, cît şi beneficiarul sunt confruntaţi şi nu in- Pe şantierul unei noi întreprinderi din Odorheiu Secuiesc totdeauna sunt în măsură să le şi înlăture. Un prim neajuns continuă să-l constituie fluctuaţiile înregistrate în aprovizionarea şantierului cu materiale de construcţii şi prefabricate. De mai bine de 10 zile, unele utilaje grele nu pot fi folosite la capacitatea dorită. Motivul ? Nelivrarea la termenele prevăzute in contracte a unui număr de 154 chesoane luminatoare, restanţe de care se fac vinovate întreprinderile de prefabricate din Braşov, Bîrcea şi Călăraşi. Pe şantier se mai constată nevoia acută a unor autobasculante în vederea impulsionării lucrărilor de terasament. Staţia de utilaje de transport din Braşov, aparţinind tot de T.C.I. Braşov (cu toate că şeful lotului caută să ne convingă de contrariu), nu asigură suficiente autobasculante, iar parcul existent este folosit intr-un procent de sub 50 la sută, eternul laitmotiv fiind şi pe acest şantier lipsa pieselor de schimb. Apelînd la soluţii salvatoare, factorii de răspundere caută să suplinească absenţa de pe şantier a autobasculantelor necesare apelind la parcul I.T.A. din municipiu. Este de la sine înţeles că aceste neajunsuri pot fi şi trebuie înlăturate. Lucrările de terasamente se cer executate acum, vara, cînd există cele mai bune condiţii de muncă. Beneficiarul, în persoana tovarăşului director Ştefan Fabian, este de părere că a reuşit să asigure un volum important de utilaje, făcînd şi în momentul de faţă demersurile necesare în vederea contractării integrale a utilajelor. Dar nici această activitate nu este, din păcate, ferită de greutăţi, centrala de resort din Bucureşti şi Ministerul Industriei Chimice neasigurînd în totalitate repartiţii de utilaje. Pe de altă parte, unii furnizori nu înţeleg necesitatea livrării utilajelor conform graficelor stabilite, căutînd să fixeze — în contracte deja încheiate — termene necorespunzătoare, de regulă finele anului, preferinţă motivată prin formula : „De ce atîta grabă, pînă la punerea în funcţiune a obiectivului mai aveţi timp berechet !“. Astfel înţeleg să procedeze întreprinderile „Independenţa“ Sibiu, „Electroputere” Craiova şi altele. Pornind de la realitatea că, prin corelarea graficelor de construcţii şi montaj, acest obiectiv important nu numai că poate fi realizat la termenul planificat, dar ar putea fi chiar pus în funcţiune înainte de termen, e de dorit ca toţi factorii de răspundere să acţioneze mai hotărît. Ministerul Industriei Chimice şi întreprinderile furnizoare de utilaje au datoria să urgenteze livrarea utilajelor contractate, iar centrala de resort din Bucureşti să asigure repartiţii pentru utilajele care n-au fost încă contractate pînă la această dată. I. D. KISS corespondentul „Scînteii" Sporirea randamentului muncii prin punerea in valoare a rezervelor interne De mai mult timp, minerii de la Petrila se numără printre colectivele muncitoreşti din Valea Jiului cunoscute prin perseverenţă în muncă, printr-un înalt simţ al responsabilităţii faţă de onorarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecere. Contrar tradiţiei însă, colectivul acestei exploatări miniere, care numai în anul trecut a dat o producţie suplimentară de peste 55 000 tone cărbune, a avut un start mai puţin reuşit în acest an. Mai ales în ce priveşte productivitatea muncii, indicativ la care prevederile planului pe luna ianuarie nu au fost realizate in abataje şi, bineînţeles, nici pe ansamblul minei. Acest demaraj nesatisfăcător a constituit — după cum ne relata tovarăşul Gheorghe Pavel, secretarul comitetului de partid al exploatării — obiectul unei analize minuţioase, efectuată in comun de organizaţia de partid şi conducerea minei. Luindu-se în dezbatere faptul esenţial că, in ianuarie, efectivele de muncă ale minei nu au fost folosite judicios — situaţie influenţată in parte şi de capriciile vremii, care au obligat colectivul să efectueze suplimentar unele lucrări auxiliare — s-a ajuns la stabilirea unor măsuri realiste ce şi-au demonstrat eficacitatea de îndată ce au inceput să fie aplicate. Pe primul plan al acţiunii de redresare s-au situat preocupările pentru ridicarea liniei frontului de lucru la nivelul cerinţelor planului de producţie şi asigurarea numărului corespunzător de posturi prestate la lucrările productive in abataje şi la lucrările de pregătiri, printr-o repartizare judicioasă a forţei de muncă existente. „Prin măsurile întreprinse încă de la începutul lunii februarie şi care se înfăptuiesc în continuare — ne spunea tovarăşul Ion Mirlogeanu, inginerul-şef al minei — am reuşit să creştem linia de front cu aproape 10 la sută faţă de nivelul lunii ianuarie. Prioritate am dat — cum era firesc — acelor sectoare care au intimpinat cele mai mari greutăţi în această direcţie, cum a fost cazul sectorului II al minei, unde frontul de lucru s-a extins în perioada amintită cu 47 metri liniari. De un mare ajutor in crearea condiţiilor impuse de sporirea productivităţii muncii — indicator la care am rămas datori în prima lună a anului — ne-a fost ampla analiză, întreprinsă la nivelul minei, asupra modului de repartizare şi utilizare a lucrătorilor. Practic, aceasta a determinat o reaşezare a forţei noastre de muncă în funcţie directă de necesarul din fiecare sector, cu tendinţa evidentă, de care ţinem cont şi pe mai departe, de a mări ponderea efectivelor direct din experienţa minerilor de la Petrila productive. Ca urmare, comparativ cu luna ianuarie, numărul posturilor prestate zilnic in abataje a crescut in prezent, în medie, cu 50 şi sunt perspective certe ca această creştere să fie şi mai mare“. Evident, acestea sunt direcţiile principale pe care au acţionat organizaţia de partid şi comitetul oamenilor muncii pentru recuperarea rămânerilor în urmă la productivitatea muncii şi asigurarea unei corelaţii normale între principalii indicatori ai planului de producţie. Acţiunea insă a cuprins şi o seamă de alte măsuri care favorizează atingerea ţelului propus. Intre acestea, amintim Îmbunătăţirile organizatorice aduse muncii desfăşurate pentru închiderea ciclurilor la unele lucrări productive, efectuarea reparaţiilor şi reviziilor la utilaje şi instalaţii, de regulă, in cursul zilelor normale de lucru. Fermitatea şi perseverenţa cu care se înfăptuieşte programul stabilit sunt ilustrate de însăşi evoluţia indicatorului de rodnicie a muncii. In , luna februarie, productivitatea muncii realizată în abataje a fost mai mare decit nivelul planificat cu 207 kg cărbune pe post, iar pe ansamblul minei cu 54 kg cărbune pe angajat , în luna aprilie, cu toate că sarcina planificată a crescut, depășirile au reprezentat in abataje 82 kg cărbune pe post si 24 kg cărbune pe angajat la nivelul minei. Asemenea rezultate pozitive in domeniul randamentului muncii s-au obţinut, şi in luna mai. Este vorba de un reviriment marcant, care dă garanţia că primul semestru al anului vafi încheiat cu îndeplinirea Întocmai şi a indicatorului de productivitate planificat. De altfel, este locul să amintim că, de la începutul anului şi pînă In prezent, colectivul de la mina Petrila a realizat peste 10 000 tone cărbune, din cele 15 000 tone, cit prevede angajamentul pe acest an. Şi nu putem încheia fără a mai aminti că,in acest efort general, colectivul îşi pune mare nădejde în mineri încercaţi, cu multă experienţă, cum sunt cei din brigăzile lui Andrei Radu, Constantin Stan, Alexandru Lazov, Constantin Alecsa, in ingineri şi tehnicieni de talia lui Grigore Grăjdan, care şi-au cîştigat de acum un bun renume pe tărîmul sporirii rodniciei muncii in adincuri. S. IONESCU corespondentul „Scînteii" Seriozitate, concentrare, pricepere — atribute esenţiale ale ţesătoarelor cu „mîini de aur" de la întreprinderea textili «Moldova" din Botoşani comunii Măsoară de şapte ori şi taie o dată... Sensul binecunoscutei zicale l-au înţeles şi-l urmează mulţi lucrători din Arad, care, odată cu strădania pentru îndeplinirearitmică a sarcinilor cantitative de plan, se dovedesc serios preocupaţi de reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale. La intreprinderea „Libertatea“, bunăoară, de mare atenţie se bucură folosirea planurilor de croire combinată, care presupune nu numai măiestrie în utilizarea lor, ci şi spirit de iniţiativă. Efectele ? Economisirea în cinci luni a peste 1 000 kg cauciuc microporos şi a mai mult de 500 metri pătraţi de piele box, din care s-au confecţionat circa 50 000 perechi sandale şi peste 3 000 perechi tălpi. La întreprinderea de ceasuri „Victoria“ — potrivit specificului de fabricaţie — metalul este drămuit, fără exagerare, cu miligramul. Şi prin realizarea unui nou mecanism de ceas, mai uşor cu aproape 30 la sută decît vechile tipuri, s-a obţinut o economie de metal echivalentă cu necesarul pentru fabricarea a circa 60 000 ceasuri. In sfirşit, la întreprinderea textilă, din economiile de materie primă — fire şi fibre — realizate pe baza reducerii consumurilor specifice, s-au produs, in perioada amintită, circa 30 000 metri pătraţi, ţesături finite, de calitate şi bine apreciate de beneficiari. Şi exemplele sunt mai numeroase, atestînd afirmarea tot mai puternică a spiritului gospodăresc al oamenilor în utilizarea resurselor materiale. PAGINA 3 0 decizie pentru respectarea deciziilor? In fiecare secţie, la toate locurile de muncă din cadrul întreprinderii de utilaj petrolier din Tirgovişte există importante resurse de economisire a energiei. Ele sunt, ce-i drept, pregnant evidenţiate în planuri de măsuri concrete, cu termene şi responsabilităţi riguros stabilite. Şi, totuşi, bilanţul primelor cinci luni dezvăluie că, la nivelul întreprinderii, consumul a fost depăşit cu sute de mii de kilowaţt-oră de energie electrică. Nimic de zis, măsurile stabilite sunt bune, dar practic nu se acţionează cu suficientă fermitate pentru aplicarea lor. Astfel, se vorbeşte de mai multă vreme despre introducerea limitatoarelor la mersul „în gol“. Totuşi, pînă în prezent au fost montate numai 50 asemenea dispozitive, deşi necesarul este de 400. De asemenea, rezolvarea problemei dotării cu aparate de măsură şi control, a automatizării urmăririi unor parametri de funcţionare in cadrul instalaţiilor mari se află încă sub semnul incertitudinii. Pe de altă parte, sunt dese cazurile cînd oamenii părăsesc locurile de muncă pentru diverse lucrări auxiliare, fără a opri maşinile. Există suficiente căi şi mijloace la îndemâna conducerii întreprinderii, a celorlalţi factori de răspundere pentru a se pune stavilă consumului inutil de energie electrică. Dar, înainte de toate, important este ca măsurile stabilite să-şi găsească mai repede și în întregime finalitate practică. E nevoie de o decizie pentru respectarea deciziilor . Radiografie promiţătoare Se poate aprecia că aplicarea a noi şi noi studii de organizare ştiinţifică a producţiei, de creştere a eficienţei economice, a devenit o obişnuinţă, o „a doua natură“ pentru colectivul întreprinderii de prelucrare a lemnului din Tirgu-Mureş. Bunăoară, tipul de mobilă cu pondere în fabricaţie — garnitura „Miraj“ — a constituit obiectul unei detaliate radiografieri a preţului de cost. S-a urmărit, în amănunţime, pentru fiecare piesă componentă şi funcţiune a acesteia, evaluarea costului materialelor şi manoperei, analiza critică a valorii, eliminarea unor repere inutile, reproiectarea constructivă a celor supradimensionate, îmbunătăţirea unor tehnologii de fabricaţie, ridicarea calităţii produsului. In final, s-a făcut un scurt „bilanţ“ contabil. Ce a reieşit ? Prin aplicarea concluziilor studiului, cheltuielile de producţie pentru realizarea garniturii „Miraj“ vor fi cu circa 2,3 milioane lei mai reduse ; concomitent s-a obţinut o creştere a productivităţii muncii, în medie, cu 68 la sută, fructificîndu-se astfel importante rezerve de sporire a producţiei. Metoda de radiografiere a costurilor — dovedindu-se promiţătoare — va fi extinsă şi la alte produse, pentru a stabili fiecăruia „terapia“ necesară şi „cura“ pentru reducerea cheltuielilor de fabricaţie.