Scînteia, iunie 1976 (Anul 45, nr. 10506-10531)

1976-06-01 / nr. 10506

SCINTEIA — marti 1 iunie 1976 ÎN CURÎND — SECERIŞUL Sunt pregătite pentru recoltarea cerealelor? Nu peste multă vreme, la început în judeţele din sudul ţării, va în­cepe campania de recoltare a cerealelor păioase. Strîngerea în bune condiţii a recoltei impune ca toate utilajele — combine, prese de ba­lotat, camioane şi remorci — să fie reparate din timp. Potrivit ulti­melor date centralizate la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimen­tare, repararea combinelor şi a celorlalte utilaje care vor fi folosite în campania de vară este destul de avansată, în întreprinderile agricole de stat şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii au mai rămas de reparat 2 700 combine C12, 4 000 combine C12 C3 şi 3 500 de prese pentru balotat paie. Din păcate, cele mai mari restanţe la reparaţii se constată în unele staţiuni pentru mecanizarea agriculturii din judeţele Brăila, Buzău, Galaţi, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Tulcea, judeţe unde recoltarea cerealelor începe mai devreme. La ultima şedinţă a comandamentului central s-a indicat Centralei de mecanizare şi De­partamentului agriculturii de stat să ia măsuri urgente pentru inten­sificarea ritmului de recondiţionare a unor piese de schimb, să orga­nizeze întrajutorarea între unităţi, astfel încît reparaţiile să se încheie în cel mai scurt timp. Cum se desfăşoară aceste lucrări în staţiunile pentru mecanizarea agriculturii ? Iată cîteva concluzii ale unui raid­­anchetă efectuat de corespondenţii noştri din judeţele Mehedinţi şi Olt. Pe terenurile nisipoase din partea de sud a judeţului Mehedinţi, lanurile de orz au­­ început să-şi schimbe verdele în auriu. E semn că, nu peste mult timp, în această zonă va înce­pe recoltatul păioaselor. Iată de ce, timp de o zi ne-am oprit în cîteva staţiuni pentru mecanizarea agricul­turii, pentru a vedea la faţa locului cum se acţionează în scopul pregă­tirii combinelor, a celorlalte utilaje care vor lucra în campania de vară. La S.M.A. Şimian, discutăm cu Inginerul Valeriu Cean, directorul unităţii. Am fost informaţi că pe primul plan se pune, în aceste zile, încheierea grabnică a lucrărilor de reparaţii şi revizii la ultimele com­bine şi prese de balotat. Se ştie exact cu ce randament va lucra fie­care combină şi presă de balotat in parte, in cit timp se va strînge re­colta de cereale în unităţile de pe raza consiliului intercooperatist ser­vit de această staţiune. Comisia din cadrul unităţii a făcut recepţia lu­crărilor şi a constatat că s-a efec­tuat o muncă de calitate. Numai că, în ziua cînd ne aflam aici, comi­sia din partea trustului judeţean care efectua suprarecepţia a găsit şi unele nereguli. S-a constatat, bună­oară, că la 4 combine „Gloria“ etan­şeitatea nu era corespunzătoare. La alte 3 combine „Gloria“ s-au depis­tat aşa-zise „canale“ care duc la un consum exagerat şi la pierderi de carburanţi, iar la două piese de balotaj paie lucrările de sudură nu erau de bună calitate. „Toate aceste neajunsuri — ne spunea inginerul Nicolae Scăueru din comisia de suprarecepţie — vor fi înlăturate pe loc, fără nici un fel de amînare şi în condiţii tehnice corespunzătoare“. La Şimian, ca şi în alte staţiuni de Raidul nostru în unităţi din judeţele Mehedinţi şi Olt mecanizare, după cite ni s-a spus, se întimpină greutăţi din lipsa gar­niturilor pentru instalaţia hidraulică, a releelor de la instalaţia electrică. Aceste materiale au fost mereu soli­citate, dar nici la ora actuală ele nu se găsesc în baza de aprovizionare din Drobeta Turnu-Severin. Se impune să evidenţiem şi un alt aspect. Din situaţia centralizată la trustul judeţean pentru mecanizarea agriculturii rezultă că la combinele C 12 reparaţiile şi reviziile s-au efectuat în procent de numai 85 la sută, la combinele C 3 — 84 la sută, iar la presele de balotat — 83 la sută. Există diferente mari in ce priveşte stadiul lucrărilor între diferite uni­tăţi. In timp ce staţiunile pentru mecanizarea agriculturii Gruia, Obir­­şia de Cîmp, Gogoşu, Recea şi al­tele au încheiat lucrările de repa­raţii şi revizii la întregul parc de maşini, în altele aceste lucrări sunt rămase în urmă. Bunăoară, la S.M.A. Stîngăceaua, la combine­le C 3 reparaţiile şi reviziile au fost efectuate în procent de nu­mai 60 la sută, iar la S.M.A. Pruni­­şor şi Strehaia doar 60—62 la sută din presele de balotat sunt pregătite. Timpul scurt care a mai rămas pînă la declanşarea campaniei de recol­tare impune ca şi în aceste unităţi să se grăbească lucrările de pregă­tire a întregului parc de maşini care va fi folosit, să se urmărească, în­deosebi, calitatea lucrărilor de re­paraţii şi revizii. Pentru că de aceas­ta va depinde în mod hotărîtor strîngerea în cel mai scurt timp a cerealelor. (Virgiliu Tătaru). In cooperativele agricole din jude­ţul Olt se cultivă 92 687 hectare cu cereale păioase, din care 84 000 hec­tare cu grîu. Pentru strîngerea re­coltei de pe aceste suprafeţe, in ju­deţ există suficiente mijloace meca­nice. Totul este ca ele să fie pregă­tite din vreme, astfel încît, în mo­mentul declanşării secerişului, să funcţioneze ireproşabil. De altfel, în multe locuri pregătirile pentru seceriş s-au şi încheiat. Este cazul staţiu­nilor pentru mecanizarea agriculturii Aluniş, Caracal, Vlaici, Drăgăneşti, Vlădeni, Stoieneşti ş.a., care au ter­minat repararea combinelor şi pre­selor de balotat paie, în planul de măsuri stabilit de organele agricole judeţene pentru campania de vară s-a prevăzut ca pină la 1 iunie să se încheie repararea maşinilor agricole in toate staţiunile pentru mecani­zarea agriculturii. Or, din datele cen­tralizate la trustul judeţean S.M.A. rezultă că din cele 484 combine „Glo­ria“ au fost reparate 414, iar din cele 490 de piese au fost reparate 396. Este, desigur, bine că se manifestă o exigenţă sporită la recepţia combi­nelor reparate. Dar tot atit de impor­tant este să se intensifice ritmul lu­crărilor de reparaţii, in special la S.M.A. Strejeşti, Vişina, Corabia, Curtişoara etc. De altfel, ieri, din in­dicaţia biroului comitetului judeţean de partid, s-a făcut o amplă analiză a stadiului reparaţiilor şi au fost lua­te măsuri pentru impulsionarea lu­crărilor. S-a scos în evidenţă şi fap­tul că unele combine nu au putut fi revizuite, deoarece lipsesc piese de schimb. Ca atare, mecanizatorii din judeţul Olt fac apel la uzinele fur­nizoare pentru aprovizionarea cu o serie de piese de schimb pentru com­bina­t 12 , axe primare, secundare şi auxiliare, roţi­­ dinţate, discuri de ambreiaj, axe cu pinioane ş.a. (Emi­lian Rouă). Colectivul întreprinderii „Electroaparataj“ din Capitală obţine rezultate de prestigiu in producţie. Prezentăm în aceste imagini, la locul lor de muncă, citiva fruntaşi in întrecerea socialistă (de la stingă la dreapta) : muncitoarea Elena Cună, muncitorul specialist Alexandru Ruse, controlorul tehnic Constanţa Trandafir, şeful de echipă Gheorghe Mihoc, inginera Sanda Neac­su şi inginerul proiectant Gheorghe Raţiu . Foto : S. Cristian C0N1R01 SI ÎNDRUMARE CONCRETA » (Urmare din pag. I) se afle rezolvarea practică, con­cretă a problemelor care condiţio­nează realizarea ritmică a lucrărilor, folosirea intensivă a utilajelor de construcţii, livrarea la timp a utila­jelor tehnologice, respectarea ter­menelor de punere în funcţiune a noilor obiective şi capacităţi de producţie. In toate aceste domenii, unităţile economice trebuie să se bucure de sprijin direct, operativ şi eficient în soluţionarea problemelor care depăşesc puterea lor, găsindu­­şa rezolvări practice pentru toate as­pectele de care depinde bunul mers al activităţii economice. O importanţă deosebită au, in contextul acestor sarcini, eficacitatea controlului şi — strîns legată de aceasta — buna organizare a activi­tăţii de Îndrumare şi control. Pe bună dreptate, la consfătuire s-a subliniat necesitatea Întocmirii u­­nui program unitar de control, care să cuprindă toate sectoarele, de na­tură să prevină paralelismele, su­prapunerile, să raţionalizeze numă­rul şi durata deplasărilor, să asigu­re valorificarea mai bună a timpu­lui de lucru atît al organelor de în­drumare şi control, cit şi al facto­rilor de conducere din întreprinderi, de pe şantiere ş.a. Esenţial este, tot­odată, ca în controale să se trimi­tă oameni calificaţi, competenţi,­in stare să soluţioneze efectiv proble­mele. Nu se mai pot admite acele cazuri cînd în cadrul controalelor unii factori fac promisiuni, întoc­mesc planuri şi „minute“, dau asigu­rări, dar nu rezolvă în fond proble­mele, nu îndreaptă lucrurile, urmînd să se facă apoi alte programe de măsuri. Pentru lichidarea unor ast­fel de practici, la consfătuire s-a subliniat cu pregnanţă obligativi­tatea întocmirii procesului-verbal de control, în care să se precizeze sar­cinile şi măsurile stabilite, nu cit timp urmează să se realizeze, ce obliga­ţii îşi iau organul de control şi unitatea pentru soluţionarea proble­melor. Orice control se exercită în numele unor înalte exigenţe ale partidului, ale societăţii — şi, toc­mai de aceea, şeful echipei de control, al colectivului ce se depla­sează pe teren, la faţa locului, tre­buie să răspundă personal de urmă­rirea îndeplinirii planurilor de mă­suri, de soluţionarea problemelor. „Organul de control — sublinia se­cretarul general al partidului la con­sfătuire — să raporteze ministru­lui, Consiliului de Miniştri, Comi­tetului Politic Executiv ce a rezol­vat sau cum va soluţiona proble­mele respective". Este evident că, în aceste condiţii, controlul va fi eficient, se va încheia cu un aju­tor concret, va avea efecte pozitive în Îmbunătăţirea activităţii din în­treprinderi şi de pe şantiere. In ansamblul acestor exigenţe formulate la consfătuire trebuie să se înscrie şi controlul financiar. Fiindcă ce control financiar este a­­cela care, uneori, justifică nesocoti­rea prevederilor legale, depășirea cheltuielilor ? Controlul financiar are datoria de a preveni semnarea ilegală a unui act, plata oricărei su­me fără justificare legală. Din acest punct de vedere trebuie întărite au­toritatea și răspunderea comparti­mentelor şi organismelor financiar­­contabile şi de control din unităţi, centrale, ministere şi judeţe, pentru ca nici un factor de conducere, de execuţie să nu încalce legea. Ele au datoria să folosească cu prompti­tudine şi cu întreaga fermitate ne­cesară toate pîrghiile de care dispun spre a asigura respectarea strictă a legislaţiei economice, indeplinindu-şi totodată funcţia preventivă împotri­va oricăror abateri. Fie că este vorba de controlul ac­tivităţii productive, de îndeplinire a planului în întreprinderi­­şi pe şan­tiere, sau de controlul financiar, a­­cesta trebuie să fie un instrument viu, activ, de rezolvare promptă, e­­ficientă a problemelor, ceea ce im­plică o înaltă responsabilitate poli­tică şi profesională. El nu se poate rezuma doar la verificarea şi con­statarea unei situaţii, ci trebuie să exercite o funcţie socială de perfec­ţionare. Tocmai de aceea — aşa cum s-a arătat la consfătuire — trebuie să se lichideze complet formalis­mul in executarea controlului, să se înţeleagă cu toată claritatea că con­trol înseamnă îndrumare, înseamnă stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a muncii in raport cu acuitatea pro­blemelor constatate. Este, desigur, de datoria organelor şi organizaţiilor de partid, a ministe­relor şi celorlalte instituţii centrale să acţioneze cu hotărîre pentru per­fecţionarea — în lumina indicaţiilor date de secretarul general al parti­dului , a întregii activităţi de con­trol şi îndrumare desfăşurate la faţa locului, in întreprinderi, pe şantiere. Nici un moment nu tre­buie să se piardă din vedere că interesele celor care controlea­ză şi ale celor controlaţi se în­­tilnesc intr-un punct comun : hotă­­rîrea de a perfecţiona activitatea economică, de a asigura toate condi­ţiile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. Decurge de aici obligaţia receptivităţii la control, ca­pacitatea de a-i prelua şi fructifica fără intirziere concluziile. Chezăşia eficacităţii întregii activităţi de în­drumare şi control constă în mobi­lizarea de către organele şi orga­nizaţiile de partid, într-un unic şi viguros şuvoi, a forţelor şi energiei comuniştilor, ale colectivelor de oa­meni ai muncii pentru traducerea operativă în viaţă a măsurilor sta­bilite, manifestindu-se permanent, aşa cum li s-a cerut, ca o forţă politică dinamică, in lupta pentru În­deplinirea exemplară a planului, pentru ridicarea la un nivel supe­rior a Întregii activităţi economice. O nouă instalaţie de foraj fabricată la întreprinderea „1 Mai" din Ploieşti este pregătită pentru a fi livrată be­neficiarului VRANCEA Suplimentar — importante cantităţi de produse In unităţile industriale din jude­ţul Vrancea, creşterea productivităţii muncii in primele cinci luni ale a­­cestui an cu 2,3 la sută faţă de ni­velul planificat s-a concretizat în realizarea suplimentară a unei pro­ducţii globale industriale de peste 54 milioane lei. Acest succes a însem­nat realizarea şi chiar depăşirea an­gajamentului anual pe judeţ, asumat in întrecerea socialistă. Şi la pro­­ducţia-marfă au fost obţinute impor­tante depăşiri ale planului, livrin­­du-se în plus economiei naţionale produse de mecanică fină, confec­ţii, materiale de construcţii, produ­se chimice, bunuri alimentare ş.a. in valoare de peste 53 milioane lei. în totalul producţiei realizate, o pon­dere însemnată­­ deţin produsele noi, introduse in fabricaţie în această perioadă, precum şi cele moderniza­te, cu caracteristici calitative superi­oare fată de cele obţinute in anul trecut. (Dan Drăgulescu). • as ,4■ < /* • *"» / f • 'JTT **' w -«sft'sss*» * ' ' • • ‘ ' 2 La zi in INVESTIŢII C­orelarea graficelor de construcţii şi montaj condiţionează ritmul lucrărilor, respectarea termenelor de punere in funcţiune întreprinderea de matriţe şi pie­se din fontă pentru industria chi­mică din municipiul Odorheiu Secu­iesc reprezintă una dintre cele mai importante lucrări de investiţii din judeţul Harghita. Nu întîmplător deci, materializarea acestui obiectiv — unicat pe aceste meleaguri — se bucură de atenţia permanentă a co­mitetului judeţean de partid, a or­ganelor locale de partid şi de stat, care, în baza cunoaşterii realităţilor, acţionează pe multiple planuri pen­tru a asigura realizarea la termenul planificat a lucrărilor. Măsurile luate în acest scop s-au dovedit cu atît mai necesare cu cit, la adoptarea unor noi soluţii con­structive, proiectantul — I.P.U.P. Bucureşti — nu şi-a spus încă ul­timul cuvint, iar lucrările de con­­strucţii-montaj au demarat cu intir­ziere. In ciuda neajunsurilor semnalate, ca urmare a colaborării dintre be­neficiar şi constructor, noua con­strucţie prinde viaţă. O vizită re­centă pe şantier, precum şi discuţia purtată cu inginerul Szekely Botond, şeful lotului din cadrul şantierului Harghita al T.C.I. Braşov, sunt edi­ficatoare în acest sens. Referitor la stadiul lucrărilor de construcţii­­montaj se poate spune că structura de rezistenţă a halei noii întreprin­deri a fost realizată în proporţie de peste 80 la sută. In curs de execu­ţie se află fundaţiile pentru utilaje şi a început montarea podurilor ru­lante ; suprafeţe mari sunt pregătite pentru izolat, iar la nivelul cotei zero vor fi definitivate in scurt timp pardoselile, creindu-se fronturi su­ficiente pentru montarea utilajelor. La forţă a început turnarea cheso­­nului în care vor fi amplasate utila­jele de mare forţă. Depozitul de oxigen este realizat aproape integral, în sala de compresoare, şi conexi­uni se lucrează la instalaţiile inte­rioare, aşteptate fiind compresoarele în vederea montajului. De asem­enea, la gospodăria de apă, cu toate că abia in aceste zile au sosit documen­taţiile, se lucrează la fundaţia re­zervoarelor. Sunt avansate şi lucră­rile exterioare, de terasament. Am insistat mai pe larg asupra acestor realizări pentru o mai bună înţelegere a marilor eforturi depuse de constructori, care, prin buna or­ganizare a muncii, lucrul în două schimburi şi folosirea la capacitatea maximă a utilajelor, au reuşit să re­cupereze în bună măsură intîrzierile înregistrate. Se putea realiza mai mult ? Evident da. Străbâtind vastul şantier, alături de aspectele pozitive semnalate îşi menţin existenţa şi unele greutăţi cu care atît constructorul, cît şi be­neficiarul sunt confruntaţi şi nu in- Pe şantierul unei noi întreprinderi din Odorheiu Secuiesc totdeauna sunt în măsură să le şi înlăture. Un prim neajuns continuă să-l constituie fluctuaţiile înregistra­te în aprovizionarea şantierului cu materiale de construcţii şi prefabri­cate. De mai bine de 10 zile, unele utilaje grele nu pot fi folosite la capacitatea dorită. Motivul ? Neli­­vrarea la termenele prevăzute in contracte a unui număr de 154 che­­soane luminatoare, restanţe de care se fac vinovate întreprinderile de prefabricate din Braşov, Bîrcea şi Călăraşi. Pe şantier se mai constată nevoia acută a unor autobasculante în vederea impulsionării lucrărilor de terasament. Staţia de utilaje de transport din Braşov, aparţinind tot de T.C.I. Braşov (cu toate că şeful lotului caută să ne convingă de con­trariu), nu asigură suficiente auto­basculante, iar parcul existent este folosit intr-un procent de sub 50 la sută, eternul laitmotiv fiind şi pe acest şantier lipsa pieselor de schimb. Apelînd la soluţii salvatoare,­ factorii de răspundere caută să su­plinească absenţa de pe şantier a autobasculantelor necesare apelind la parcul I.T.A. din municipiu. Este de la sine înţeles că aceste neajunsuri pot fi şi trebuie înlătu­rate. Lucrările de terasamente se cer executate acum, vara, cînd exis­tă cele mai bune condiţii de muncă. Beneficiarul, în persoana tovarăşu­lui director Ştefan Fabian, este de părere că a reuşit să asigure un vo­lum important de utilaje, făcînd şi în momentul de faţă demersurile ne­cesare în vederea contractării inte­grale a utilajelor. Dar nici această activitate nu este, din păcate, ferită de greutăţi, centrala de resort din Bucureşti şi Ministerul Industriei Chimice neasigurînd în totalitate re­partiţii de utilaje. Pe de altă parte, unii furnizori nu înţeleg necesitatea livrării utilajelor conform graficelor stabilite, căutînd să fixeze — în con­tracte deja încheiate — termene necorespunzătoare, de regulă finele anului, preferinţă motivată prin for­mula : „De ce atîta grabă, pînă la punerea în funcţiune a obiectivului mai aveţi timp berechet !“. Astfel în­ţeleg să procedeze întreprinderile „Independenţa“ Sibiu, „Electroputere” Craiova şi altele. Pornind de la realitatea că, prin corelarea graficelor de construcţii şi montaj, acest obiectiv important nu numai că poate fi realizat la ter­menul planificat, dar ar putea fi chiar pus în funcţiune înainte de termen, e de dorit ca toţi factorii de răspun­dere să acţioneze mai hotărît. Minis­terul Industriei Chimice şi întreprin­derile furnizoare de utilaje au dato­ria să urgenteze livrarea utilajelor contractate, iar centrala de resort din Bucureşti să asigure repartiţii pen­tru utilajele care n-au fost încă con­tractate pînă la această dată. I. D. KISS corespondentul „Scînteii" Sporirea randamentului muncii prin punerea in valoare a rezervelor interne De mai mult timp, minerii de la Petrila se numără printre colectivele muncitoreşti din Valea Jiului cunos­cute prin perseverenţă în muncă, printr-un înalt simţ al responsabili­tăţii faţă de onorarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în în­trecere. Contrar tradiţiei însă, colec­tivul acestei exploatări miniere, care numai în anul trecut a dat o produc­ţie suplimentară de peste 55 000 tone cărbune, a avut un start mai puţin reuşit în acest an. Mai ales în ce priveşte productivitatea muncii, indi­cativ la care prevederile planului pe luna ianuarie nu au fost realizate in abataje şi, bineînţeles, nici pe an­samblul minei. Acest demaraj nesatisfăcător a constituit — după cum ne relata to­varăşul Gheorghe Pavel, secretarul comitetului de partid al exploatării — obiectul unei analize minuţioase, efectuată in comun de organizaţia de partid şi conducerea minei. Luindu-se în dezbatere faptul esenţial că, in ianuarie, efectivele de muncă ale mi­nei nu au fost folosite judicios — si­tuaţie influenţată in parte şi de ca­priciile vremii, care au­ obligat colec­tivul să efectueze suplimentar unele lucrări auxiliare — s-a ajuns la sta­bilirea unor măsuri realiste ce şi-au demonstrat eficacitatea de îndată ce au inceput să fie aplicate. Pe primul plan al acţiunii de redresare s-au si­tuat preocupările pentru ridicarea liniei frontului de lucru la nivelul cerinţelor planului de producţie şi asigurarea numărului corespunzător de posturi prestate la lucrările pro­ductive in abataje şi la lucrările de pregătiri, printr-o repartizare judi­cioasă a forţei de muncă existente. „Prin măsurile întreprinse încă de la începutul lunii februarie şi care se înfăptuiesc în continuare — ne spunea tovarăşul Ion Mirlogeanu, inginerul-şef al minei — am reuşit să creştem linia de front cu aproape 10 la sută faţă de nivelul lunii ia­nuarie. Prioritate am dat — cum era firesc — acelor sectoare care au in­­timpinat cele mai mari greutăţi în această direcţie, cum a fost cazul sectorului II al minei, unde frontul de lucru s-a extins în perioada amintită cu 47 metri liniari. De un mare ajutor in crearea condiţiilor impuse de sporirea productivităţii muncii — indicator la care am rămas datori în prima lună a anului — ne-a fost ampla analiză, întreprinsă la ni­velul minei, asupra modului de re­partizare şi utilizare a lucrătorilor. Practic, aceasta a determinat o reaşe­zare a forţei noastre de muncă în funcţie directă de necesarul din fie­care sector, cu tendinţa evidentă, de care ţinem cont şi pe mai departe, de a mări ponderea efectivelor direct din experienţa minerilor de la Petrila productive. Ca urmare, comparativ cu luna ianuarie, numărul posturilor prestate zilnic in abataje a crescut in prezent, în medie, cu 50 şi sunt perspective certe ca această creşte­re să fie şi mai mare“. Evident, acestea sunt direcţiile prin­cipale pe care au acţionat organiza­ţia de partid şi comitetul oamenilor muncii pentru recuperarea rămâneri­­lor în urmă la productivitatea muncii şi asigurarea unei corelaţii normale între principalii indicatori ai planului de producţie. Acţiunea insă a cu­prins şi o seamă de alte măsuri care favorizează atingerea ţelului propus. Intre acestea, amintim Îmbunătăţiri­le organizatorice aduse muncii des­făşurate pentru închiderea ciclurilor la unele lucrări productive, efectuarea reparaţiilor şi reviziilor la utilaje şi instalaţii, de regulă, in cursul zile­lor normale de lucru. Fermitatea şi perseverenţa cu care se înfăptuieşte programul stabilit sunt ilustrate de însăşi evoluţia indicato­rului de rodnicie a muncii. In , luna februarie, productivitatea muncii realizată în abataje a fost mai mare decit nivelul planificat cu 207 kg căr­bune pe post, iar pe ansamblul minei cu 54 kg cărbune pe angajat , în luna aprilie, cu toate că sarcina planificată a crescut, depășirile au reprezentat in abataje 82 kg cărbune pe post si 24 kg cărbune pe angajat la nivelul mi­nei. Asemenea rezultate pozitive in domeniul randamentului muncii s-au obţinut, şi in luna mai. Este vorba de un reviriment marcant, care dă ga­ranţia că primul semestru al anului va­­fi încheiat cu îndeplinirea Întoc­mai şi a indicatorului de productivi­tate planificat. De altfel, este locul să amintim că, de la începutul anului şi pînă In prezent, colectivul de la mina Petrila a realizat peste 10 000 tone cărbune, din cele 15 000 tone, cit pre­vede angajamentul pe acest an. Şi nu putem încheia fără a mai aminti că,­in acest efort general, co­lectivul îşi pune mare nădejde în mineri încercaţi, cu multă expe­rienţă, cum sunt cei din brigă­zile lui Andrei Radu, Constantin Stan, Alexandru Lazov, Constantin Alecsa, in ingineri şi tehnicieni de talia lui Grigore Grăjdan, care şi-au cîştigat de acum un bun renume pe tărîmul sporirii rodniciei muncii in adincuri. S. IONESCU corespondentul „Scînteii" Seriozitate, concentrare, pricepere — atribute esenţiale ale ţesătoarelor cu „mîini de aur" de la întreprinderea textili «Moldova" din Botoşani comunii Măsoară de şapte ori şi taie o dată... Sensul binecunoscu­tei zicale l-au înţe­les şi-l urmează mulţi lucrători din Arad, care, odată cu stră­dania pentru îndepli­nirea­­ritmică a sarci­nilor cantitative de plan, se dovedesc se­rios preocupaţi de re­ducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale. La intreprinderea „Liber­tatea“, bunăoară, de mare atenţie se bucură folosirea planurilor de croire combinată, care presupune nu numai măiestrie în utilizarea lor, ci şi spirit de ini­ţiativă. Efectele ? Eco­nomisirea în cinci luni a peste 1 000 kg cau­ciuc microporos şi a mai mult de 500 metri pătraţi de piele box, din care s-au confec­ţionat circa 50 000 pe­rechi sandale şi peste 3 000 perechi tălpi. La întreprinderea de cea­suri „Victoria“ — po­trivit specificului de fabricaţie — metalul este drămuit, fără exa­gerare, cu miligramul. Şi prin realizarea unui nou mecanism de ceas, mai uşor cu aproape 30 la sută decît vechi­le tipuri, s-a obţinut o economie de metal e­­chivalentă cu necesa­rul pentru fabricarea a circa 60 000 ceasuri. In sfirşit, la între­prinderea textilă, din economiile de mate­rie primă — fire şi fibre — realizate pe baza reducerii consu­murilor specifice, s-au produs, in perioada amintită, circa 30 000 metri pătraţi, ţesături finite, de calitate şi bine apreciate de be­neficiari. Şi exemplele sunt mai numeroase, atestînd afirmarea tot mai puternică a spiri­tului gospodăresc al oamenilor în utilizarea resurselor materiale. PAGINA 3 0 decizie pentru respectarea deciziilor? In fiecare secţie, la toate locurile de mun­că din cadrul între­prinderii de utilaj pe­trolier din Tirgovişte există importante re­surse de economisire a energiei. Ele sunt, ce-i drept, pregnant evi­denţiate în planuri de măsuri concrete, cu termene şi responsabi­lităţi riguros stabilite. Şi, totuşi, bilanţul pri­melor cinci luni dez­văluie că, la nivelul întreprinderii, consu­mul a fost depăşit cu sute de mii de kilo­­waţt-oră de energie e­­lectrică. Nimic de zis, măsurile stabilite sunt bune, dar practic nu se acţionează cu sufi­cientă fermitate pentru aplicarea lor. Astfel, se vorbeşte de mai multă vreme despre introducerea limita­­toarelor la mersul „în gol“. Totuşi, pînă în prezent au fost mon­tate numai 50 aseme­nea dispozitive, deşi necesarul este de 400. De asemenea, rezol­varea problemei dotă­rii cu aparate de mă­sură şi control, a au­tomatizării urmăririi unor parametri de funcţionare in cadrul instalaţiilor mari se află încă sub semnul incertitudinii. Pe de altă parte, sunt dese cazurile cînd oamenii părăsesc locurile de muncă pentru diverse lucrări auxiliare, fără a opri maşinile. Exis­tă suficiente căi şi mijloace la îndemâna conducerii întreprin­derii, a celorlalţi fac­tori de răspundere pentru a se pune sta­vilă consumului inutil de energie electrică. Dar, înainte de toate, important este ca mă­surile stabilite să-şi găsească mai repede și în întregime finali­tate practică. E nevoie de o decizie pentru respectarea deciziilor . Radiografie promiţătoare Se poate aprecia că aplicarea a noi şi noi studii de organizare ştiinţifică a produc­ţiei, de creştere a efi­cienţei economice, a devenit o obişnuinţă, o „a doua natură“ pentru colectivul în­treprinderii de prelu­crare a lemnului din Tirgu-Mureş. Bună­oară, tipul de mobilă cu pondere în fabrica­ţie — garnitura „Mi­raj“ — a constituit o­­biectul unei detaliate radiografieri a preţu­lui de cost. S-a urmă­rit, în amănunţime, pentru fiecare piesă componentă şi func­ţiune a acesteia, eva­luarea costului ma­terialelor şi manope­rei, analiza critică a valorii, eliminarea unor repere inutile, reproiectarea construc­tivă a celor supradi­mensionate, îmbună­tăţirea unor tehnolo­gii de fabricaţie, ridi­carea calităţii produ­sului. In final, s-a fă­cut un scurt „bilanţ“ contabil. Ce a reieşit ? Prin aplicarea conclu­ziilor studiului, chel­tuielile de producţie pentru realizarea gar­niturii „Miraj“ vor fi cu circa 2,3 milioane lei mai reduse ; con­comitent s-a obţinut o creştere a producti­vităţii muncii, în me­die, cu 68 la sută, fruc­­tificîndu-se astfel im­portante rezerve de sporire a producţiei. Metoda de radiografie­re a costurilor­ — do­­vedindu-se promiţă­toare — va fi extinsă şi la alte produse, pentru a stabili fiecă­ruia „terapia“ necesa­ră şi „cura“ pentru re­ducerea cheltuielilor de fabricaţie.

Next