Scînteia, aprilie 1977 (Anul 46, nr. 10766-10791)

1977-04-17 / nr. 10780

PAGINA 4 IFAPTÜL■ 1DIVERS I Muncito- I reşte * In biroul directorului de la Întreprinderea mecanică de ma­terial rulant „16 Februarie“ din Cluj-Napoca intră un „trimis special" al Întreprinderii pisci­cole din Tulcea . — Vă rog să mă iertaţi că vi reţin din treburi, dar e o pro­blemă foarte urgentă. O navă colectoare din flota noastră de pescuit oceanic trebuie să plece imediat în cursă, dar nu s-au de­fectat patru instalaţii frigorifice. — Şi ce legătură are nava de pescuit oceanic cu intreprinde­rea noastră, care repară locomo­tive ? — Are legătură, pentru că tot dumneavoastră mi-aţi mai ajutat fi pe alfii in asemenea situaţii... — E adevărat. O să vă ajutăm, dar vorba e că se intirzie pleca­rea navei. Pină ne aduceţi insta­laţiile aici, pină le reparăm, pină vi le trimitem inapoi... Ştiţi ce ? Vă propunem o altă soluţie: vă împrumutăm noi patru insta­laţii, pe care le puteţi lua chiar acum, le montaţi pe navă şi... drum bun, singur o palmă pe obraz . Soluţie simplă, operativă, mun­citorească.­ ­ Două cazuri l — aceeaşi cauză • auto. I­I La un moment dat, pe o por­ţiune a drumului dintre Piteşti­­ şi Cîmpulung, un indicator de circulaţie avertiza : 40 km pe oră. Dar Dumitru Huplea, la­­ volanul autoturismului, n-a ţinut seama de avertisment şi a mers mai departe, cu viteză excesivă, pe un drum umed, alunecos. „ Rezultatul: autoturismul a de- f­rapat, s-a izbit într-un pom, iar omul de la volan şi-a pierdut­ viaţa, în aceeaşi zi, de aprilie, pe un alt drum umed, de pe raza­ comunei Cizer, judeţul Sălaj, un alt indicator de circulaţie avertiza : curbă periculoasă. Dar conducătorul autobascu-I lantei 31—BH—877, Viorel Cos­­tina, n-a ţinut seama de aver­tisment; autobasculanta a de-t­­rapat, s-a răsturnat un şanţ şi un pasager a fost rănit. Două accidente, aceeaşi cauză, deraparea, în condiţii de umi­­ ditate şi de nerespectare a in­dicatoarelor. Un claxon de alarmă pentru toţi conducătoriiI Şi s-a trezit! ! Spre depozitul de petrol din Slobozia un om te îndrepta agale, tîrînd cam anevoie picioa-I — Încotro, frăţioare T — Aici, să-mi iau postul in . primire. — Care post ? — Cum care 7 — postul de I paznic. — Și cum te cheamă 7 — Secret. Sint in exerciţiul... I in ăsta ?, In ex... I — Exclus ! Aici tint paznici cu mintea limpede. I I I Uitindu-se mai bine la cel in uniformă albastră care-l ticita cu întrebările, paznicul şi-o an — Am pățit-o. M-aţi prins. Sint, cum s-ar zice, bun de Şi paznicul a plătit amenda de rigoare, iar cind l-a trezit, fi-a­m mai tras singur o palmă fi pe celălalt obraz. Ca altă dată să n-o mai facă lată. I I I I I I I Mult s-a mai minunat gospo­dina A.C., cu domiciliul pe Calea Rahovei din Bucureşti, cind a venit acasă şi cind a văzut că uşa nu se mai deschide ca de obicei. Nici nu mai avea cum, întrucît in lipsa ei, un musafir o forţase şi intrase în casă cu ginduri necurate. Fiind teribil de grăbit (avea şi de ce) şi ne­găsind „la vedere“ ceva mai acătării de Înşfăcat, s-a repezit la un covor, l-a făcut rotocol, l-a cumpănit pe umeri, şi pe-acim ţi-e drumul. Sesizaţi, lucrătorii de la circa 13 miliţie au pornit pe urmele covorului şi ale infractorului. I­­­ntr-un timp care poate fi con­siderat record în materie, făpta­şul a fost depistat şi legitimat : I­ ­on Şarban, de prin părţile ju­deţului Neamţ, şofer. Crezuse, probabil, că are de-a face cu un I covor fermecat. S-a înşelat,­­ în mare­a taină... la I lumina zilei ! Aproape că nu există locuitor de pe strada Abatorului din Arad să n-o cunoască pe Agneta Macarie. O tînără frumoasă, ele-i gantă, zimbitoare. 23 de ani. Singurul lucru pe care nu-l ftiau oamenii : ocupaţia Agnetei. In­­ schimb, ftia prea bine prietenul ei, Florian, care-i dădea o mină de ajutor „in mare taină“ — cum spunea el. Dar totul se punea ■ la cale la lumina zilei. Ea, Ag- I­neta, începuse să se „ocupe“ cu întreruperea de sarcini. Pină cind a fost prinsă. Şi, pentru a i se întrerupe definitiv aseme­nea „ocupafie“, s-au... ocupat în­deaproape de cazul ei lucrătorii de miliţie. Cercetările fiind de­finitivate, dosarul încheiat a fost predat organelor procuratu­rii. N-a fost uitat nici „omul din umbră“, complicele. Cine se a- I seamănă... se adună în faţa in- I stanţei. Rubrică realizată de Petre POPA cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii* I Covorul I nefermecat I I I I I I I I I I rele după el, plată. I Gindirea şi creaţia proprie — izvor de creştere a productivităţii muncii Emblema porţelanului de Alba Iu­­lia, unde, de ciţiva ani, funcţionează o modernă fabrică, este una din vechile porţi ale cetăţii oraşu­lui. Ambiţia colectivului de la „Por­ţelanul“ este de a da, prin rezul­tatele de zi cu zi, strălucire măr­cii fabricii, astfel incit produsele realizate aici să fie tot mai solici­tate atît in ţară, cit şi la export. Un argument de prim ordin pentru lucrătorii unităţii în acţiunea de per­fecţionare continuă a întregii activi­tăţi îl constituie faptul că întreprin­derea a fost desemnată să devină „unitate-model“ in privinţa nivelu­lui forţei productive a muncii. Prin aplicarea celor mai avansate me­tode de muncă şi organizare, a teh­nologiilor de Înalt randament şi efi­cienţă economică ridicată urmează să se obţină creşteri substanţiale ale pro­ductivităţii muncii, experienţa cîşti­­gată aici trebuind să fie generalizată pe ansamblul ramurii. Cum se acţio­nează, practic, în întreprindere pen­tru ca rezultatele să fie la înălţimea unei asemenea sarcini majore încre­dinţate colectivului ? Tehnologii „tradiţionale“ la incidenţa cu progresul tehnic Caolinul, feldspatul, nisipul cuarţos, dolomita, oxidul de zinc constituie principalele materii prime care, de sute şi sute de ani, se folosesc pen­tru fabricarea porţelanului. Pasiunea şi arta ceramiştilor, gîndirea lor tehni­că sunt alte „materii prime“ esenţiale care, dăruite fără zgîrcenie, înnobi­lează masa amorfă de argile, ordo­­nind-o în forme suple, estetice, func­ţionale. Fiecare din tehnologiile tradiţionale ale fabricării por­ţelanului, de la dozare şi măcinare, continuînd cu fasonarea şi arderea, terminind cu decorarea se află sub incidenţa puternică a progresului teh­nic. Acesta constituie de altfel prin­cipalul suport al creşterilor de pro­ductivitate prevăzute în cadrul ac­ţiunii de suplimentare a forţei pro­ductive a muncii. — Saltul de la întreprindere obiş­nuită la aceea de model înseamnă în fapt realizarea unui spor la produc­tivitatea muncii, faţă de rezultatele din anul trecut, de 6,48 la sută, com­parativ cu 3,38 la sută cit era pre­văzut iniţial, ne spune directorul ad­junct al unităţii, Octavian Chinchişan. Seriozitatea şi competenţa cu care s-a trecut la „Porţelanul“ la îndepli­nirea acestor sarcini sunt demonstrate de practică : în primul trimestru, creşterea de productivitate realizată faţă de anul trecut este de 7 la sută, superioară prevederilor stabilite. Me­canizarea şi automatizarea unor pro­cese tehnologice, ca acelea de strun­­jire şi turnare, prepararea barbotinei de ipsos, introducerea glazurării prin jet sunt doar ci­te­va din noutăţile teh­nice care au dus la sporuri aprecia­bile de productivitate. Demn de men­ţionat este şi faptul că majoritatea utilajelor necesare promovării aces­tor noutăţi au fost concepute şi rea­lizate în atelierul de autoutilaje al în­treprinderii, o contribuţie deosebită avînd mecanicii Mihai Vasîi şi Ioan Szabó, electricienii Vasile Sima şi Ioan Pleşa, maiştrii Nicolae Becheş şi Felician Ionescu. Acţiunea de perfecţionare a proce­selor de producţie nu cunoaşte pauze. Se pregătesc, acum, viitoarele premie­re : introducerea unor agregate de turnare la produse prin răsturnare — care va dubla productivitatea — a două elevatoare la producţia de pla­touri menite să asigure o triplare a randamentului muncii ; trecerea la fasonarea mecanizată a numeroa­se sortimente, ceea ce va determina, în ultimă instanţă, creşterea de peste 20 de ori a productivităţii. Pictorii­, mecanici Ne aflăm în secţia unde obiectelor de porţelan li se aplică splendide a­­rabescuri florale, desene măiestrit e­­xecutate, linii care dau un surplus de graţie şi frumuseţe — secţia decorare. Aceste operaţii, cu rol decisiv pentru asigurarea calităţii superioare a pro­duselor, se executau, pină la sfîrşitul anului trecut, în marea majoritate, manual, productivitatea scăzută a sec­ţiei grevind asupra indicatorului res­pectiv pe ansamblul întreprinderii. — De mai multă vreme, colectivul nostru a fost preocupat de a găsi me­todele concrete pentru creşterea pro­ductivităţii, în principal pe seama mecanizării operaţiilor de decorare, ne spune inginera Tereza Catarig, şefa secţiei. — Cum s-au concretizat aceste cău­tări ? — Prin colaborarea strînsă a spe­cialiştilor de la ..Porţelanul“ şi ..Fa­ianţa“ din Sighişoara s-au realizat maşini pentru aplicarea decorurilor, adevăraţi „pictori mecanici“, autentici maiştri ai frumosului şi randamentu­lui superior în muncă. Unul dintre autori, maistrul Ioan Vomir, ne mărturisea că rezultatele sunt încurajatoare. De la începutul a­­nului şi până acum, ponderea volumu­lui producţiei realizate cu aceste ma­şini a ajuns la 26 la sută. Pasul ur­mător în direcţia decorării mecaniza­te îl constituie găsirea soluţiilor pen­tru aplicarea desenelor mai complica­te, mari consumatoare de manoperă. Noul îşi demonstrează superioritatea Pentru a promova mai rapid meto­dele moderne de organizare a pro­ducţiei şi a muncii, în întreprindere s-au înfiinţat recent cîteva linii teh­nologice model. Una dintre ele este aceea pentru producerea ceştilor. Am văzut lucrind în paralel două echipe de ceramişti. Una, organizată aşa cum prevedea proiectul iniţial al întreprin­derii ; a doua — echipa model. Pri­ma era formată din 11 lucrătoare, a doua din 9. Iată cîteva dintre avan­tajele organizării lucrului în echipa model : — spălarea produsului se realizează mult mai simplu ; drumul unei cești de la materia primă la pro­dusul finit este mai scurt cu 15 me­tri ; locurile de muncă sunt plasate intr-o zonă mult mai silenţioasă ; temperatura de coacere se reglează automat, eliminîndu-se mult riscul rebuturilor ; în fine, producţia in fie­care schimb pe linia model este cu 400 de ceşti mai mare. Sunt argumen­te care pledează convingător pentru extinderea şi la celelalte linii a me­todelor organizatorice folosite în ca­drul liniei model. Discutăm cu cîteva dintre muncitoarele care lucrează la linia model. — Am lucrat şi în linia veche — ne spune ceramista Rodica Nicula. In noua organizare, efortul fizic este cu mult redus, condiţiile de lucru sunt superioare. — îndeplinirea normei nu mai con­stituie o problemă, adaugă Alexan­drina Biriş. Transportul interfazic s-a redus mult, ponderea rebuturilor de asemenea şi, în schimb, a crescut ca­litatea producţiei. Iată cum, în cadrul unei întreprin­deri model, acţiunea de majorare su­plimentară a productivităţii duce la organizarea unor locuri de muncă şi linii tehnologice model, în care price­perea şi pasiunea pentru nou a co­lectivelor îşi găsesc eficienţa şi efec­tele cele mai convingătoare în pro­ducţie. Dan CONSTANTIN Ştefan DINICA Din experienţa întreprinderii „Porţelanul11 din Alba lulia —unitate etalon in industria uşoară tv DUMINICA, 17 APRILIE PROGRAMUL I 8,00 Tot înainte ! 8,50 Film serial pentru copii : „Toate pînzele sus !“ Episodul V. 9,45 Pentru căminul dumneavoastră. 10,00 Viaţa satului. 11,45 Bucuriile muzicii. De la dansurile popoarelor la formele muzicii pre­clasice : J. S. Bach şi evoluţia is­torică a suitei pentru orchestră. 12.30 De strajă patriei. 13.00 Telex. 13.05 Album duminical. 15.00 Sport . Turneul campionilor la gimnastică. 16.10 Imagini din Damasc. 16.30 Drum de glorii. Etapa a doua a concursului pentru tineret dedicat centenarului Independenţei de stat a României. 17.50 Film serial.: „Din tainele mări­lor“ 18.40 Micul ecran pentru cei mici 19.00 File de istorie : „O ţară a dreptă­ţii pentru toţi“. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 19.50 Drum de lupte şi victorii. Specta­col muzical-literar-coregrafic. 20.35 Film artistic : „Cei mai frumoşi ani ai vieţii noastre“. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor ame­ricane, distinsă cu Premiul Oscar. 22.50 Telejurnal PROGRAMUL II 10.00 Concert educativ susţinut de or­chestra Filarmonicii „George Enes­­cu“. Dirijor Mircea Cristescu. Solist Varujan Cozîghian. LUNI, 18 APRILIE PROGRAMELE I ŞI II In jurul orei 9.00 — Transmisiu­ne directă . Şedinţa de deschidere a lucrărilor Congresului consilii­lor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţără­­nimi. PROGRAMUL I 16.00 Telex. 16.05 Teleşcoală. 16.30 Emisiune în limba maghiară. 19.00 Itinerarul Independenţei. 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal. 20.00 „Cîntarea României“ — Festivalul creaţiei şi hărniciei. Faza jude­ţeană. 20.30 Panoramic 21.10 Roman-foileton : „Sub stele“. 22.00 Cadran mondial. 22.20 Telejurnal. PROGRAMUL II 16.30 Cîntece patriotice în Interpretarea ansamblului „Doina“ al armatei 16.50 Cîntec în piatră. Film documentar. 17.15 Cenacluri ale tineretului din Ca­pitală. 17.45 Pentru căminul dv. 18.00 „Pescarii din Halmyris“, „Se în­torc berzele“. Producţii ale Stu­dioului cinematografic „Alex. Sa­­hia“. 18.20 Creatorul şi epoca sa : Boris Ca­ragea. 18.35 Bijuterii muzicale. Din lumea ve­chilor maeştri. 19.05 Primăvara în Bărăgan. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.09 Emisiune de ştiinţă. 20.25 Film serial : Kojak. 21.15 Telex. 21.20 Seară de balet : „Lacul lebedelor“ » de P. I. Ceaikovski (actele III şi IV). „ROMÂNIA-FILM“ prezintă: „OASPEŢI DE SEARĂ“ O producţie a Casei de filme 5 Scenariul: Alexandru Şiperco; regia : Gheorghe Turcu . Imaginea : Ion Anton ; muzica : Tiberiu Olah ; montajul: Adina Georgescu-Obrocea; sunetul: ing. Francisc Kocs; decoruri: arh. Radu Calinescu; costume: Neli Merola, în distribuţie: Ion Caramitru, Ştefan Radof, Tricy Abramovici, Traian Stanescu, Márta Bálint, Emanoil Petruţ, Ileana Popovici, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Veroiu, Alexandru Lungu, Paula Chiuaru, Con­stantin Sasu. Film realizat in studiourile Centrului de producţie cinematografică „Bucureşti" • SPORT ® SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT 9 SPORT • SPORT O SPORT în preliminariile campionatului mondial, * echipa României a învins echipa Spaniei cu 1-0 Sâ-i criticăm pe învingători? Da ! Insă, mai întâi, să le aducem laudele cuvenite , chiar dacă acestea nu sunt prea mari, ele sunt pe de­plin meritate. Echipa României a pă­şit deci cu dreptul în preliminariile campionatului mondial, cucerind două puncte în clasamentul grupei a IV-a europene, prin victoria obţinută ieri cu 1-0 (min. 6, autogol Benito) asu­pra puternicei echipe a Spaniei. Amatorii de fotbal așteptau de la echipa noastră reprezentativă în primul rind dăruire totală în lupta sportivă de pe terenul de joc, o acti­vitate colectivă plină de energie pen­tru dobindirea victoriei. Din acest punct de vedere, se cuvine să remar­căm dîrzenia cu care a jucat echipa noastră, de la tînărul portar pină la cel de pe aripa stingă, pentru un re­zultat favorabil, capacitatea sufle­tească a jucătorilor români de a de­păşi momentele foarte dificile pe care le crea valorosul adversar, dorinţa evidentă a fotbaliştilor noştri de a nu se mulţumi cu un avantaj minim, ci de a majora scorul. Acestui cîşig de atitudine faţă de joc şi de responsabilitate faţă de soarta meciului trebuie să-i adăugăm condiţia fizică, în creştere faţă de precedentele întîlniri internaţionale, fapt care a permis formaţiei noas­tre să cîştige lupta cu adversarul pe planul rezistenţei de joc în repriza secundă. In fond, în această a doua parte a meciului fotbaliştii români au jucat mai bine decit in primele 45 de minute. Tot in partea secundă a meciului au scăzut întrucitva şi nea­junsurile din jocul echipei în apărare, prin participarea întregului efectiv la fazele defensive şi aplicarea ceva mai corectă a ceea ce se cheamă mar­cajul adversarilor. Din echipa reprezentativă a Româ­niei s-a evidenţiat căpitanul acesteia, Ion Dumitru, în formă sportivă co­respunzătoare, ieri unul dintre cei mai buni jucători de pe teren. Subli­nieri merită jocul fundaşilor Someş şi Cheran, precum şi unele inter­venţii curajoase şi prompte ale por­tarului Cristian. Cum spuneam, echipa României a păşit cu dreptul, a ciştigat o partidă, insă aceasta înseamnă numai primul pas. Gradul de dificultate va spori de la meci la meci, pe măsura desfă­şurării jocurilor preliminare. După o partidă amicală România — R. D. Germană (27 aprilie — București), va urma un al doilea meci din prelimi­nariile campionatului mondial, la Zagreb (8 mai), în compania altei echipe cu renume în fotbalul euro­pean, echipa Iugoslaviei. Iată că pentru lotul nostru reprezentativ și pentru conducerea sa tehnică nu ră­­mîn deloc momente de răgaz, iar preparativele trebuie continuate, practic, fără întrerupere, un ritm in­tens și pe deplin responsabil pină la ultimul jucător. In sensul acesta, de deplină responsabilitate faţă de pre­gătirea performanţei, se cuvine să se efectueze analiza jocului de ieri din­tre fotbaliştii români şi cei spanioli. Amatorii de fotbal care doresc din inimă afirmarea echipei României, care ieri au aplaudat victoria şi se bucură de o primă izbindă, vor în mod justificat ca formaţia tricoloră să joace mai bine, mult mai bine „miine“ decit „ieri“. Apreciind rezultatul favorabil ob­ţinut de echipa noastră, apreciind victoria acesteia ca fiind pe deplin meritată, observăm, totodată, că mul­te dintre scăderile cunoscute din evoluţiile anterioare ale formaţiei s-au făcut simţite şi în jocul de ieri. In rindurile de faţă nu ne vom referi la asemenea neajunsuri şi scăderi. Ele vor forma cu siguranţă obiectul unei analize lucide din partea celor responsabili, conducerea tehnică a echipei şi federaţia de specialitate. Aşa cum reliefam în titlu, dacă este citeodată incomod să-i critici pe în­vingători. În acest caz al echipei noastre, critica se dovedeşte necesară, utilă pentru însuşi viitorul ei. Vaier­iu MIRONESCU LONDRA 16 (Agerpres). — Gim­nastele românce Nadia Comăneci, triplă campioană olimpică, şi Teodora Ungureanu au fost solistele incontes­tabile ale competiţiei de gimnastică „Turneul campionilor“, desfăşurat în sala „Wembley“ din Londra. Nadia Comăneci, care a participat ca invitată in afară de concurs, a obţinut cele mai mari note la toate cele patru aparate, iar la individual compus a realizat excelentul punc­taj de 39,10 puncte. Întrecerea oficială pentru „Turneul campionilor“ a revenit Teodorei Un­gureanu, pentru a doua oară conse­cutiv câștigătoare a acestui tradițio­nal trofeu, cu 38,65 puncte, urmată de Marta Egervary (Ungaria) — 38,15 puncte, R. Heubner (S.U.A.) — 37,35 puncte, Elena Davîdova (U.R.S.S.) — 37,10 puncte, U. Maiwald (R. F. Ger­mania) — 36,20 puncte şi B. Slater (Anglia) — 36,05 puncte. Teodora Ungureanu a avut din nou o evoluţie remarcabilă la sol, unde a obtinut nota 9,80. In concursul masculin, pe primul loc s-a situat gimnastul sovietic Ser­­ghei Hizanhiakov — 57,25 puncte, urmat de K. Horide (Japonia) — 56,30 puncte și P. Delsalle (Canada) — 55,80 puncte. Sportivul român Dan Grecu s-a clasat, la individual com­pus, pe locul șapte, cu 54 puncte. Excelente rezultate ale gimnastelor românce la „Turneul campionilor“ SCINTEIA — duminică 17 aprilie 1977 „Vie recunoştinţă pentru sprijinul acordat dezvoltării economico-sociale rapide a localităţilor noastre“ Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu de adunările populare din comune unde s-au aprins flăcările marii răscoale ţărăneşti din 1907 In comunele Belceşti — judeţul Iaşi, Birla — judeţul Argeş, Putineiu — judeţul Ilfov, Pleniţa — judeţul Dolj, Pătulele — judeţul Mehedinţi, Pia­tra — judeţul Teleorman şi Rado­­mireşti — judeţul Olt, localităţi in­trate în istorie ca centre ale răscoa­lelor ţărăneşti din 1907 şi care, po­trivit măsurii adoptate de Comite­tul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., la iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, urmează să fie sprijinite pentru a deveni în scurt timp aşe­zări urbane cu o bogată viaţă eco­nomică şi socială, au avut loc, vineri şi sîmbătă, adunări populare. Au participat prim-secretari şi membri ai birourilor comitetelor ju­deţene de partid şi preşedinţi şi membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, repre­zentanţi ai organelor comunale de partid şi de stat, locuitori ai aces­tor comune şi din localităţi înveci­nate, oameni ai muncii din întreprin­deri şi instituţii din judeţele res­pective. Dind glas sentimentelor de bucu­rie, de neţărmurită şi vie recunoş­tinţă faţă de această nouă dovadă a grijii deosebite pe care partidul şi statul nostru o poartă ţărănimii, a preţuirii aportului acesteia la dobin­­­direa şi consolidarea libertăţilor so­ciale şi naţionale, la făurirea noii o­­rînduiri, participanţii la festivităţi adresat telegrame Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in care se exprimă cele mai calde şi sincere mulţumiri secretarului ge­neral al partidului pentru grija deo­sebită faţă de continua înflorire şi dezvoltare armonioasă a tuturor zo­nelor şi localităţilor patriei, a comune­lor unde acum 70 de ani s-au aprins flăcările marii răscoale ţărăneşti. In telegrame sunt reafirmate depli­na adeziune a locuitorilor acestor co­mune la politica internă şi externă a partidului nostru şi angajamentul lor de a munci cu devotament, abnega­ţie şi răspundere comunistă pentru transpunerea în viaţă a Programului partidului de înflorire continuă a pa­triei noastre socialiste, de a livra su­plimentar la fondul de stat impor­tante cantităţi de grîu, porumb, sfe­clă de zahăr şi alte produse agricole. Telegramele subliniază în încheiere sentimentele de stimă, dragoste şi respect pe care participanţii la aceste manifestări le nutresc față de partid, față de secretarul său general, tova­răşul Nicolae Ceaușescu. LA STĂNEŞTI - ILFOV Obelisc in memoria răsculaţilor din 1907 In comuna Stăneşti, judeţul Ilfov, localitate al cărei nume a rămas în­scris în istoria patriei prin forţa flă­cării răscoalei aprinse aici în martie 1907, a avut loc, sîmbătă, festivitatea dezvelirii unui obelisc omagial. A vorbit, cu acest prilej, tovarăşul Al­­dea Militaru, prim-secretar al Comi­tetului judeţean Ilfov al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular jude­ţean. Monumentul, avînd un basorelief realizat in bronz de sculptorul Iustin Năstase, reprezintă scene din desfă­şurarea şi reprimarea răscoalei, chiar in această localitate. Pe obelisc sunt înscrise cuvintele : „In memoria lo­cuitorilor din satele Stăneşti, Vieru şi Hodivoaia, care, în martie 1907, au participat la marea răscoală revolu­ţionară a ţăranilor — pagină glorioa­să a luptelor necontenite purtate de masele populare împotriva asupri­rii, pentru libertate şi dreptate so­cială, pentru progres şi civilizaţie“. (Agerpres) PRECIZĂRI AIE CONDUCERII I.T.B. PRIVIND TRANSPORTUL IN COMUN IN CAPITALĂ — Incepind de duminică, 17 aprilie — ne spune tovarăşul inginer DU­MITRU STOIAN, directorul general al întreprinderii de transporturi Bucureşti — se înfiinţează linia rapidă de autobuze — „R-1“, pe tra­­seul­­ Piaţa Victoriei, bulevardele Ana Ipătescu, Magheru, N. Bălcescu, „1848“ şi Dimitrie Cantemir, pină la Liceul „Gh. Şincai“. Autobuzele de pe „R-1“ vor opri în staţiile Orlando, Cosmonauţilor (în dreptul magazinu­lui „Eva“), dincolo de Piaţa Univer­sităţii (la cinematograful „Luceafă­rul“), Piaţa Unirii şi Liceul „Gh. Şincai“, iar la întoarcere, în staţiile Lînăriei, Piaţa Unirii (magazinul Unirea), Spitalul Colţea, Piaţa Ro­mană (magazinul „Vinătorul“) şi Piaţa Victoriei. Noul traseu, in lun­gime de peste 5 kilometri, asigură legături cu toate cartierele de locu-m­inte şi platformele industriale din Bucureşti, prin linia inelară de auto­buze 33 şi cea de tramvai 26, pre­cum şi cu celelalte mijloace de transport care au puncte de întoar­cere în zona centrală. Pe linia „R-1“ sunt valabile şi tichetele de 0,50 lei călătoria. După cum se ştie, din cauza nu­meroaselor limitări de viteză impuse pe unele trasee şi în dreptul şantie­relor unde se lucrează la consolidări sau repararea imobilelor avariate de seism au fost fragmentate unele tra­see. Limitările de viteză, ca şi nece­sitatea de a se evita vibraţiile nu ne permit să punem în funcţiune troleibuzele pe bulevardele de pe axa Nord-Sud a oraşului. Autobuzele liniei „R-1“ urmează să circule pe banda a doua. Este vorba de 90 de vehicule pe oră şi sens în perioa­dele de vîrf ale zilei, adică un auto­buz la fiecare 45 de secunde. In celelalte ore, intervalul va fi de 2—3 minute, în funcţie de solicitări. Dezavantajul schimbării vehiculului pentru unii călători va fi compensat de fluenţa circulaţiei, care nu se mai putea realiza pe Unii lungi de 18—25 de kilometri, cu aglomerări şi între­ruperi dese de circulaţie. In plus, lint fi condiţiile obiective create de seism , pe unele trasee care străbat Calea Moşilor, bd. Hristo Botev, străzile Lizeanu, Popa Tatu şi altele mai mici, circulaţia rămîne, în con­tinuare, întreruptă. In ce priveşte costu­l,­informăm publicul că abona­­mentele cu călătorii nelimitate pen­tru o linie din categoria celor frac­ţionate sunt valabile şi pe liniile care funcţionează pe direcţia respectivă, pentru a asigura continuitatea călă­toriei. De exemplu , abonamentul pentru linia 31 Nord este valabil şi pe „R-1“ şi pe 31 Sud. La fel şi pentru celelalte linii fragmentate. Abonamentele prezintă şi avantajul că în orele de virf călătorii pot urca şi pe celelalte uşi, ceea ce reduce aglomeraţia la taxare. — Aţi amintit de aglomeraţie. In această privinţă, pe multe linii con­diţiile de călătorie lasă de dorit. La ce îmbunătăţiri ne putem aştepta ? — In cursul acestui an vor intra în dotarea I.T.B. încă 40 de tramvaie silenţioase, de mare capacitate, 200 de autobuze „ROMAN“ şi 40 de tro­leibuze. Deci, un însemnat spor de capacitate. Pentru a utiliza însă şi mai bine parcul de care dispunem, avem o acută nevoie de piese de schimb, pe care furnizorii noştri din cadrul Ministerului Industriei Con­strucţiilor de Maşini nu ni le pun la dispoziţie. O mai bună aprovizionare cu aceste piese ne-ar permite să ex­tindem experimentul pe care noi îl socotim bun, de a asigura, la anu­mite ore, curse directe între marile platforme industriale şi cartierele de locuinţe, cum este, de pildă, linia 203 din Balta Albă pină la I.P.R.S. Bă­­neasa. Se simte nevoia unor astfel de curse şi spre alte platforme in­dustriale. De asemenea, am putea asigura o frecvenţă mai mare a vehiculelor pe unele trasee foarte solicitate în orele de vîrf. Fireşte, pe măsură ce actualele lucrări din cen­tru vor fi încheiate, sperăm să pu­tem anunţa şi alte îmbunătăţiri ale transportului în comun. Convorbire consemnată de Al. PLAIEŞU IN CITEVA RINDURI • Echipa Steaua Bucureşti a ob­tinut, la Heidenheim, o victorie în sferturile de finală ale „Cupei cam­pionilor europeni“ la spadă, Intîlnind echipa B.V.S.C. Budapesta, deţină­toarea trofeului, sabrerii români au obţinut un rezultat de 8—8, fiind de­claraţi­­învingători, deoarece au avut un tușaveraj mai bun : 64—58. • In sala Floreasca din Capitală au continuat întrecerile turneului final (locurile 1—6) al campionatului repu­blican feminin de volei. Iată rezulta­tele înregistrate : Dinamo — I.E.F.S. 3—0 ; Rapid — Farul Constanța 3—1 ; Penicilina Iași — Universitatea Cra­­­iova 3—1. • In oraşul bulgar Pernik au în­ceput întrecerile turneului internatio­nal de lupte greco-romane pentru „Memorialul Nikola Petrov“. La ca­tegoria 48 kg, Constantin Alexandru (România) l-a învins prin descalifi­care pe Bozin (U.R.S.S.), iar la ca­tegoria 68 kg, un alt luptător român, Ştefan Rusu, a ciştigat prin tuş in faţa cehoslovacului Dosksanski. • La Houston (Texas) au conti­nuat întâlnirile din cadrul turneului internaţional de tenis. In sferturile de finală, italianul Adriano Panatta l-a învins cu 1—6, 6—3, 6—4 pe austra­lianul Ken Rosewall, iar Eddie Dibbs (S.U.A.) a ciștigat cu 7—6. 6—1 jocul cu Harold Solomon (S.U.A.). In se­mifinalele turneului, Ilie Năstase (România) va juca împotriva lui Vi­tas Gerulaitis (S.U.A.), în timp ce Adriano Panatta îl va întîlni pe Eddie Dibbs. teatre • Teatrul Naţional Bucureşti (sala mare) : Peripeţiile bravului soldat Svejk — 10. 15, Richard al III-lea — 19.30, (sala mică) : Viaţa unei femei — 10, Imblînzirea scorpiei — 15, Comedie de modă veche — 19.30. • Opera Română : Faust — 19. • Teatrul de operetă : Secretul lui Marco Polo — 10.30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra­“ ,{soţa Grădina, icoanei) : Interviu — 10, Tineri căsătoriţi caută cameră — 15, Interviu — 19,30. • Teatrul Mic : Mamia posturilor — 10,30, Viaţa e ca un vagon 7 — 15, Raţa sălbatică — 19,30. • Teatrul de comedie (spectacole amînate din G III) : Plicul — 10, Jocul dragostei și al intîmplării — 19.30. • Teatrul Giulești : Da sau Nu — 19.30. • Teatrul evreiesc de stat : Cu femeile nu-i de glumit — 19.30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tă­­nase“ (sala Victoria) : Lasă supă­­rarea-n hol — 19. • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ : Pe-un picior de plai — 16,30; 19.30. • Teatrul „I. Vasilescu“ : Varie­tăţi în plic — 19,30. • Teatrul „Ion Creangă“ : Sfîrlă năzdrăvanul — 1o, „13 4­­1 (o isto­rie cu Harap Alb)“ — 17.30. • Teatrul „Ţăndărică“ (la Casa de cultură „Petőfi Sándor“) : Ileana Sînziana — 11. • Circul Bucureşti : Spectacol prezentat de Circul mare din Var­şovia — 10. 16; 19.30. • Studioul de teatru I.A.T.C. ! Mielul turbat — 15, Cocoşul de tablă — 19.30. cinema • Podul fetelor : VICTORIA — 915; 11.30; 13.45; 16; 18,15; 20,15. • Animaţie românească — 9,30, Cartea junglei — 11; 12.45; 18,15, Nu mai fac — 16.45; 20, Toamna bobocilor — 14,45 , DOINA. • Anii înălțimilor : SCALA — 9.13; 11,45; 14.30; 17,15; 20, FESTIVAL — 9; 11,30; 14,15; 17; 19,45, FAVO­RIT — 9; 11,15; 13,15; 15.30; 17,45; 20. • Parada surprizelor : TIMPURI NOI — 9; 11,15; 13 30; 15,45; 18; 20. • Misterul lui Herodot : CEN­TRAL — 9,15; 11,15; 13.30; 15.45; 18; 20, GLORIA — 9; 11,15; 13.30; 15.45; 18; 20, FLAMURA — 9. • Copil de suflet : FLAMURA — 11,15; 13.30; 15.45; 18; 20, AURORA —­­9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. • Sfîrșitul legendei : FEROVIAR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20.30, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18 ; 20.15. • Cuibul salamandrelor : MUNCA — 9,45; 12; 14; 16; 18; 20,15, BU­­CEGI — 9; 11,15; 13,15; 15, 20; 17,45; 20. • îngerașii negri : EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,15; 15,30; 17.45; 20, TO­MIS — 9; 11,15; 13,30; 15.45; 18; 20.15. • Șatra : BUZEŞTI — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20.15. • Paravanul : GRIVIŢA —9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,15, MIORIŢA — 9; 11; 13; 15; 17,15; 19,30. • Căluţul cocoşat — 10, 12; 14, Al doilea start — 16; 18, 20 : DRU­MUL SĂRII. • Lumea circului : EFORIE — 10; 13; 16; 19. • Pisicile aristocrate — 9,30; 11,30; 13,30: Cercul magic — 15,30; 17,30; 19,30 : FERENTARI. • Scarface — 9,45; 11,45, Pericolul public nr. 1 — 18,30, Felul de a fi — 20,30 : CINEMATECA. • Solitarul de la Fortul Humboldt: LIRA — 9: 11;15; 13,30; 15,45; 18; 20.15. • Ferma din Arizona (ambele se­rii) : CASA FILMULUI (la sala de festivităţi Dinamo) — 17; 19,45. • Conversaţia : VIITORUL — 9: 11; 13;15; 15,30; 17,45; 20. • Ulzana, căpetenia apaşilor : ARTA — 10: 12; 14; 16; 18; 20. • Pîine şi ciocolată : COTROCENI — 10; 12: 14; 16: 18; 20. • Accident : PROGRESUL — 16: 18; 20. • Richard al III-lea: MODERN — 9; 12: 16; 19. • Africa Express : FLACĂRA — 9 30: 11;30; 13;30; 16; 18; 20. • B. D. la munte şi la mare : COSMOS - 9; 11: 13; 16; 18; 20. • Albă ca zăpada şi cei şapte pitici­ — 10: 12: 14. Taina muntelui de aramă — 16; 18, 20 : PACEA. • Un surîs, o palmă, un sărut : POPULAR — 9,45; 12; 14,15; 16,15; 18,15; 20,15.

Next