Scînteia, aprilie 1977 (Anul 46, nr. 10766-10791)
1977-04-17 / nr. 10780
PAGINA 4 IFAPTÜL■ 1DIVERS I Muncito- I reşte * In biroul directorului de la Întreprinderea mecanică de material rulant „16 Februarie“ din Cluj-Napoca intră un „trimis special" al Întreprinderii piscicole din Tulcea . — Vă rog să mă iertaţi că vi reţin din treburi, dar e o problemă foarte urgentă. O navă colectoare din flota noastră de pescuit oceanic trebuie să plece imediat în cursă, dar nu s-au defectat patru instalaţii frigorifice. — Şi ce legătură are nava de pescuit oceanic cu intreprinderea noastră, care repară locomotive ? — Are legătură, pentru că tot dumneavoastră mi-aţi mai ajutat fi pe alfii in asemenea situaţii... — E adevărat. O să vă ajutăm, dar vorba e că se intirzie plecarea navei. Pină ne aduceţi instalaţiile aici, pină le reparăm, pină vi le trimitem inapoi... Ştiţi ce ? Vă propunem o altă soluţie: vă împrumutăm noi patru instalaţii, pe care le puteţi lua chiar acum, le montaţi pe navă şi... drum bun, singur o palmă pe obraz . Soluţie simplă, operativă, muncitorească. Două cazuri l — aceeaşi cauză • auto. II La un moment dat, pe o porţiune a drumului dintre Piteşti şi Cîmpulung, un indicator de circulaţie avertiza : 40 km pe oră. Dar Dumitru Huplea, la volanul autoturismului, n-a ţinut seama de avertisment şi a mers mai departe, cu viteză excesivă, pe un drum umed, alunecos. „ Rezultatul: autoturismul a de- frapat, s-a izbit într-un pom, iar omul de la volan şi-a pierdut viaţa, în aceeaşi zi, de aprilie, pe un alt drum umed, de pe raza comunei Cizer, judeţul Sălaj, un alt indicator de circulaţie avertiza : curbă periculoasă. Dar conducătorul autobascu-I lantei 31—BH—877, Viorel Costina, n-a ţinut seama de avertisment; autobasculanta a de-trapat, s-a răsturnat un şanţ şi un pasager a fost rănit. Două accidente, aceeaşi cauză, deraparea, în condiţii de umi ditate şi de nerespectare a indicatoarelor. Un claxon de alarmă pentru toţi conducătoriiI Şi s-a trezit! ! Spre depozitul de petrol din Slobozia un om te îndrepta agale, tîrînd cam anevoie picioa-I — Încotro, frăţioare T — Aici, să-mi iau postul in . primire. — Care post ? — Cum care 7 — postul de I paznic. — Și cum te cheamă 7 — Secret. Sint in exerciţiul... I in ăsta ?, In ex... I — Exclus ! Aici tint paznici cu mintea limpede. I I I Uitindu-se mai bine la cel in uniformă albastră care-l ticita cu întrebările, paznicul şi-o an — Am pățit-o. M-aţi prins. Sint, cum s-ar zice, bun de Şi paznicul a plătit amenda de rigoare, iar cind l-a trezit, fi-am mai tras singur o palmă fi pe celălalt obraz. Ca altă dată să n-o mai facă lată. I I I I I I I Mult s-a mai minunat gospodina A.C., cu domiciliul pe Calea Rahovei din Bucureşti, cind a venit acasă şi cind a văzut că uşa nu se mai deschide ca de obicei. Nici nu mai avea cum, întrucît in lipsa ei, un musafir o forţase şi intrase în casă cu ginduri necurate. Fiind teribil de grăbit (avea şi de ce) şi negăsind „la vedere“ ceva mai acătării de Înşfăcat, s-a repezit la un covor, l-a făcut rotocol, l-a cumpănit pe umeri, şi pe-acim ţi-e drumul. Sesizaţi, lucrătorii de la circa 13 miliţie au pornit pe urmele covorului şi ale infractorului. Intr-un timp care poate fi considerat record în materie, făptaşul a fost depistat şi legitimat : I on Şarban, de prin părţile judeţului Neamţ, şofer. Crezuse, probabil, că are de-a face cu un I covor fermecat. S-a înşelat, în marea taină... la I lumina zilei ! Aproape că nu există locuitor de pe strada Abatorului din Arad să n-o cunoască pe Agneta Macarie. O tînără frumoasă, ele-i gantă, zimbitoare. 23 de ani. Singurul lucru pe care nu-l ftiau oamenii : ocupaţia Agnetei. In schimb, ftia prea bine prietenul ei, Florian, care-i dădea o mină de ajutor „in mare taină“ — cum spunea el. Dar totul se punea ■ la cale la lumina zilei. Ea, Ag- Ineta, începuse să se „ocupe“ cu întreruperea de sarcini. Pină cind a fost prinsă. Şi, pentru a i se întrerupe definitiv asemenea „ocupafie“, s-au... ocupat îndeaproape de cazul ei lucrătorii de miliţie. Cercetările fiind definitivate, dosarul încheiat a fost predat organelor procuraturii. N-a fost uitat nici „omul din umbră“, complicele. Cine se a- I seamănă... se adună în faţa in- I stanţei. Rubrică realizată de Petre POPA cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii* I Covorul I nefermecat I I I I I I I I I I rele după el, plată. I Gindirea şi creaţia proprie — izvor de creştere a productivităţii muncii Emblema porţelanului de Alba Iulia, unde, de ciţiva ani, funcţionează o modernă fabrică, este una din vechile porţi ale cetăţii oraşului. Ambiţia colectivului de la „Porţelanul“ este de a da, prin rezultatele de zi cu zi, strălucire mărcii fabricii, astfel incit produsele realizate aici să fie tot mai solicitate atît in ţară, cit şi la export. Un argument de prim ordin pentru lucrătorii unităţii în acţiunea de perfecţionare continuă a întregii activităţi îl constituie faptul că întreprinderea a fost desemnată să devină „unitate-model“ in privinţa nivelului forţei productive a muncii. Prin aplicarea celor mai avansate metode de muncă şi organizare, a tehnologiilor de Înalt randament şi eficienţă economică ridicată urmează să se obţină creşteri substanţiale ale productivităţii muncii, experienţa cîştigată aici trebuind să fie generalizată pe ansamblul ramurii. Cum se acţionează, practic, în întreprindere pentru ca rezultatele să fie la înălţimea unei asemenea sarcini majore încredinţate colectivului ? Tehnologii „tradiţionale“ la incidenţa cu progresul tehnic Caolinul, feldspatul, nisipul cuarţos, dolomita, oxidul de zinc constituie principalele materii prime care, de sute şi sute de ani, se folosesc pentru fabricarea porţelanului. Pasiunea şi arta ceramiştilor, gîndirea lor tehnică sunt alte „materii prime“ esenţiale care, dăruite fără zgîrcenie, înnobilează masa amorfă de argile, ordonind-o în forme suple, estetice, funcţionale. Fiecare din tehnologiile tradiţionale ale fabricării porţelanului, de la dozare şi măcinare, continuînd cu fasonarea şi arderea, terminind cu decorarea se află sub incidenţa puternică a progresului tehnic. Acesta constituie de altfel principalul suport al creşterilor de productivitate prevăzute în cadrul acţiunii de suplimentare a forţei productive a muncii. — Saltul de la întreprindere obişnuită la aceea de model înseamnă în fapt realizarea unui spor la productivitatea muncii, faţă de rezultatele din anul trecut, de 6,48 la sută, comparativ cu 3,38 la sută cit era prevăzut iniţial, ne spune directorul adjunct al unităţii, Octavian Chinchişan. Seriozitatea şi competenţa cu care s-a trecut la „Porţelanul“ la îndeplinirea acestor sarcini sunt demonstrate de practică : în primul trimestru, creşterea de productivitate realizată faţă de anul trecut este de 7 la sută, superioară prevederilor stabilite. Mecanizarea şi automatizarea unor procese tehnologice, ca acelea de strunjire şi turnare, prepararea barbotinei de ipsos, introducerea glazurării prin jet sunt doar citeva din noutăţile tehnice care au dus la sporuri apreciabile de productivitate. Demn de menţionat este şi faptul că majoritatea utilajelor necesare promovării acestor noutăţi au fost concepute şi realizate în atelierul de autoutilaje al întreprinderii, o contribuţie deosebită avînd mecanicii Mihai Vasîi şi Ioan Szabó, electricienii Vasile Sima şi Ioan Pleşa, maiştrii Nicolae Becheş şi Felician Ionescu. Acţiunea de perfecţionare a proceselor de producţie nu cunoaşte pauze. Se pregătesc, acum, viitoarele premiere : introducerea unor agregate de turnare la produse prin răsturnare — care va dubla productivitatea — a două elevatoare la producţia de platouri menite să asigure o triplare a randamentului muncii ; trecerea la fasonarea mecanizată a numeroase sortimente, ceea ce va determina, în ultimă instanţă, creşterea de peste 20 de ori a productivităţii. Pictorii, mecanici Ne aflăm în secţia unde obiectelor de porţelan li se aplică splendide arabescuri florale, desene măiestrit executate, linii care dau un surplus de graţie şi frumuseţe — secţia decorare. Aceste operaţii, cu rol decisiv pentru asigurarea calităţii superioare a produselor, se executau, pină la sfîrşitul anului trecut, în marea majoritate, manual, productivitatea scăzută a secţiei grevind asupra indicatorului respectiv pe ansamblul întreprinderii. — De mai multă vreme, colectivul nostru a fost preocupat de a găsi metodele concrete pentru creşterea productivităţii, în principal pe seama mecanizării operaţiilor de decorare, ne spune inginera Tereza Catarig, şefa secţiei. — Cum s-au concretizat aceste căutări ? — Prin colaborarea strînsă a specialiştilor de la ..Porţelanul“ şi ..Faianţa“ din Sighişoara s-au realizat maşini pentru aplicarea decorurilor, adevăraţi „pictori mecanici“, autentici maiştri ai frumosului şi randamentului superior în muncă. Unul dintre autori, maistrul Ioan Vomir, ne mărturisea că rezultatele sunt încurajatoare. De la începutul anului şi până acum, ponderea volumului producţiei realizate cu aceste maşini a ajuns la 26 la sută. Pasul următor în direcţia decorării mecanizate îl constituie găsirea soluţiilor pentru aplicarea desenelor mai complicate, mari consumatoare de manoperă. Noul îşi demonstrează superioritatea Pentru a promova mai rapid metodele moderne de organizare a producţiei şi a muncii, în întreprindere s-au înfiinţat recent cîteva linii tehnologice model. Una dintre ele este aceea pentru producerea ceştilor. Am văzut lucrind în paralel două echipe de ceramişti. Una, organizată aşa cum prevedea proiectul iniţial al întreprinderii ; a doua — echipa model. Prima era formată din 11 lucrătoare, a doua din 9. Iată cîteva dintre avantajele organizării lucrului în echipa model : — spălarea produsului se realizează mult mai simplu ; drumul unei cești de la materia primă la produsul finit este mai scurt cu 15 metri ; locurile de muncă sunt plasate intr-o zonă mult mai silenţioasă ; temperatura de coacere se reglează automat, eliminîndu-se mult riscul rebuturilor ; în fine, producţia in fiecare schimb pe linia model este cu 400 de ceşti mai mare. Sunt argumente care pledează convingător pentru extinderea şi la celelalte linii a metodelor organizatorice folosite în cadrul liniei model. Discutăm cu cîteva dintre muncitoarele care lucrează la linia model. — Am lucrat şi în linia veche — ne spune ceramista Rodica Nicula. In noua organizare, efortul fizic este cu mult redus, condiţiile de lucru sunt superioare. — îndeplinirea normei nu mai constituie o problemă, adaugă Alexandrina Biriş. Transportul interfazic s-a redus mult, ponderea rebuturilor de asemenea şi, în schimb, a crescut calitatea producţiei. Iată cum, în cadrul unei întreprinderi model, acţiunea de majorare suplimentară a productivităţii duce la organizarea unor locuri de muncă şi linii tehnologice model, în care priceperea şi pasiunea pentru nou a colectivelor îşi găsesc eficienţa şi efectele cele mai convingătoare în producţie. Dan CONSTANTIN Ştefan DINICA Din experienţa întreprinderii „Porţelanul11 din Alba lulia —unitate etalon in industria uşoară tv DUMINICA, 17 APRILIE PROGRAMUL I 8,00 Tot înainte ! 8,50 Film serial pentru copii : „Toate pînzele sus !“ Episodul V. 9,45 Pentru căminul dumneavoastră. 10,00 Viaţa satului. 11,45 Bucuriile muzicii. De la dansurile popoarelor la formele muzicii preclasice : J. S. Bach şi evoluţia istorică a suitei pentru orchestră. 12.30 De strajă patriei. 13.00 Telex. 13.05 Album duminical. 15.00 Sport . Turneul campionilor la gimnastică. 16.10 Imagini din Damasc. 16.30 Drum de glorii. Etapa a doua a concursului pentru tineret dedicat centenarului Independenţei de stat a României. 17.50 Film serial.: „Din tainele mărilor“ 18.40 Micul ecran pentru cei mici 19.00 File de istorie : „O ţară a dreptăţii pentru toţi“. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 19.50 Drum de lupte şi victorii. Spectacol muzical-literar-coregrafic. 20.35 Film artistic : „Cei mai frumoşi ani ai vieţii noastre“. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor americane, distinsă cu Premiul Oscar. 22.50 Telejurnal PROGRAMUL II 10.00 Concert educativ susţinut de orchestra Filarmonicii „George Enescu“. Dirijor Mircea Cristescu. Solist Varujan Cozîghian. LUNI, 18 APRILIE PROGRAMELE I ŞI II In jurul orei 9.00 — Transmisiune directă . Şedinţa de deschidere a lucrărilor Congresului consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi. PROGRAMUL I 16.00 Telex. 16.05 Teleşcoală. 16.30 Emisiune în limba maghiară. 19.00 Itinerarul Independenţei. 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal. 20.00 „Cîntarea României“ — Festivalul creaţiei şi hărniciei. Faza judeţeană. 20.30 Panoramic 21.10 Roman-foileton : „Sub stele“. 22.00 Cadran mondial. 22.20 Telejurnal. PROGRAMUL II 16.30 Cîntece patriotice în Interpretarea ansamblului „Doina“ al armatei 16.50 Cîntec în piatră. Film documentar. 17.15 Cenacluri ale tineretului din Capitală. 17.45 Pentru căminul dv. 18.00 „Pescarii din Halmyris“, „Se întorc berzele“. Producţii ale Studioului cinematografic „Alex. Sahia“. 18.20 Creatorul şi epoca sa : Boris Caragea. 18.35 Bijuterii muzicale. Din lumea vechilor maeştri. 19.05 Primăvara în Bărăgan. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.09 Emisiune de ştiinţă. 20.25 Film serial : Kojak. 21.15 Telex. 21.20 Seară de balet : „Lacul lebedelor“ » de P. I. Ceaikovski (actele III şi IV). „ROMÂNIA-FILM“ prezintă: „OASPEŢI DE SEARĂ“ O producţie a Casei de filme 5 Scenariul: Alexandru Şiperco; regia : Gheorghe Turcu . Imaginea : Ion Anton ; muzica : Tiberiu Olah ; montajul: Adina Georgescu-Obrocea; sunetul: ing. Francisc Kocs; decoruri: arh. Radu Calinescu; costume: Neli Merola, în distribuţie: Ion Caramitru, Ştefan Radof, Tricy Abramovici, Traian Stanescu, Márta Bálint, Emanoil Petruţ, Ileana Popovici, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Veroiu, Alexandru Lungu, Paula Chiuaru, Constantin Sasu. Film realizat in studiourile Centrului de producţie cinematografică „Bucureşti" • SPORT ® SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT 9 SPORT • SPORT O SPORT în preliminariile campionatului mondial, * echipa României a învins echipa Spaniei cu 1-0 Sâ-i criticăm pe învingători? Da ! Insă, mai întâi, să le aducem laudele cuvenite , chiar dacă acestea nu sunt prea mari, ele sunt pe deplin meritate. Echipa României a păşit deci cu dreptul în preliminariile campionatului mondial, cucerind două puncte în clasamentul grupei a IV-a europene, prin victoria obţinută ieri cu 1-0 (min. 6, autogol Benito) asupra puternicei echipe a Spaniei. Amatorii de fotbal așteptau de la echipa noastră reprezentativă în primul rind dăruire totală în lupta sportivă de pe terenul de joc, o activitate colectivă plină de energie pentru dobindirea victoriei. Din acest punct de vedere, se cuvine să remarcăm dîrzenia cu care a jucat echipa noastră, de la tînărul portar pină la cel de pe aripa stingă, pentru un rezultat favorabil, capacitatea sufletească a jucătorilor români de a depăşi momentele foarte dificile pe care le crea valorosul adversar, dorinţa evidentă a fotbaliştilor noştri de a nu se mulţumi cu un avantaj minim, ci de a majora scorul. Acestui cîşig de atitudine faţă de joc şi de responsabilitate faţă de soarta meciului trebuie să-i adăugăm condiţia fizică, în creştere faţă de precedentele întîlniri internaţionale, fapt care a permis formaţiei noastre să cîştige lupta cu adversarul pe planul rezistenţei de joc în repriza secundă. In fond, în această a doua parte a meciului fotbaliştii români au jucat mai bine decit in primele 45 de minute. Tot in partea secundă a meciului au scăzut întrucitva şi neajunsurile din jocul echipei în apărare, prin participarea întregului efectiv la fazele defensive şi aplicarea ceva mai corectă a ceea ce se cheamă marcajul adversarilor. Din echipa reprezentativă a României s-a evidenţiat căpitanul acesteia, Ion Dumitru, în formă sportivă corespunzătoare, ieri unul dintre cei mai buni jucători de pe teren. Sublinieri merită jocul fundaşilor Someş şi Cheran, precum şi unele intervenţii curajoase şi prompte ale portarului Cristian. Cum spuneam, echipa României a păşit cu dreptul, a ciştigat o partidă, insă aceasta înseamnă numai primul pas. Gradul de dificultate va spori de la meci la meci, pe măsura desfăşurării jocurilor preliminare. După o partidă amicală România — R. D. Germană (27 aprilie — București), va urma un al doilea meci din preliminariile campionatului mondial, la Zagreb (8 mai), în compania altei echipe cu renume în fotbalul european, echipa Iugoslaviei. Iată că pentru lotul nostru reprezentativ și pentru conducerea sa tehnică nu rămîn deloc momente de răgaz, iar preparativele trebuie continuate, practic, fără întrerupere, un ritm intens și pe deplin responsabil pină la ultimul jucător. In sensul acesta, de deplină responsabilitate faţă de pregătirea performanţei, se cuvine să se efectueze analiza jocului de ieri dintre fotbaliştii români şi cei spanioli. Amatorii de fotbal care doresc din inimă afirmarea echipei României, care ieri au aplaudat victoria şi se bucură de o primă izbindă, vor în mod justificat ca formaţia tricoloră să joace mai bine, mult mai bine „miine“ decit „ieri“. Apreciind rezultatul favorabil obţinut de echipa noastră, apreciind victoria acesteia ca fiind pe deplin meritată, observăm, totodată, că multe dintre scăderile cunoscute din evoluţiile anterioare ale formaţiei s-au făcut simţite şi în jocul de ieri. In rindurile de faţă nu ne vom referi la asemenea neajunsuri şi scăderi. Ele vor forma cu siguranţă obiectul unei analize lucide din partea celor responsabili, conducerea tehnică a echipei şi federaţia de specialitate. Aşa cum reliefam în titlu, dacă este citeodată incomod să-i critici pe învingători. În acest caz al echipei noastre, critica se dovedeşte necesară, utilă pentru însuşi viitorul ei. Vaieriu MIRONESCU LONDRA 16 (Agerpres). — Gimnastele românce Nadia Comăneci, triplă campioană olimpică, şi Teodora Ungureanu au fost solistele incontestabile ale competiţiei de gimnastică „Turneul campionilor“, desfăşurat în sala „Wembley“ din Londra. Nadia Comăneci, care a participat ca invitată in afară de concurs, a obţinut cele mai mari note la toate cele patru aparate, iar la individual compus a realizat excelentul punctaj de 39,10 puncte. Întrecerea oficială pentru „Turneul campionilor“ a revenit Teodorei Ungureanu, pentru a doua oară consecutiv câștigătoare a acestui tradițional trofeu, cu 38,65 puncte, urmată de Marta Egervary (Ungaria) — 38,15 puncte, R. Heubner (S.U.A.) — 37,35 puncte, Elena Davîdova (U.R.S.S.) — 37,10 puncte, U. Maiwald (R. F. Germania) — 36,20 puncte şi B. Slater (Anglia) — 36,05 puncte. Teodora Ungureanu a avut din nou o evoluţie remarcabilă la sol, unde a obtinut nota 9,80. In concursul masculin, pe primul loc s-a situat gimnastul sovietic Serghei Hizanhiakov — 57,25 puncte, urmat de K. Horide (Japonia) — 56,30 puncte și P. Delsalle (Canada) — 55,80 puncte. Sportivul român Dan Grecu s-a clasat, la individual compus, pe locul șapte, cu 54 puncte. Excelente rezultate ale gimnastelor românce la „Turneul campionilor“ SCINTEIA — duminică 17 aprilie 1977 „Vie recunoştinţă pentru sprijinul acordat dezvoltării economico-sociale rapide a localităţilor noastre“ Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu de adunările populare din comune unde s-au aprins flăcările marii răscoale ţărăneşti din 1907 In comunele Belceşti — judeţul Iaşi, Birla — judeţul Argeş, Putineiu — judeţul Ilfov, Pleniţa — judeţul Dolj, Pătulele — judeţul Mehedinţi, Piatra — judeţul Teleorman şi Radomireşti — judeţul Olt, localităţi intrate în istorie ca centre ale răscoalelor ţărăneşti din 1907 şi care, potrivit măsurii adoptate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., la iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, urmează să fie sprijinite pentru a deveni în scurt timp aşezări urbane cu o bogată viaţă economică şi socială, au avut loc, vineri şi sîmbătă, adunări populare. Au participat prim-secretari şi membri ai birourilor comitetelor judeţene de partid şi preşedinţi şi membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, reprezentanţi ai organelor comunale de partid şi de stat, locuitori ai acestor comune şi din localităţi învecinate, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii din judeţele respective. Dind glas sentimentelor de bucurie, de neţărmurită şi vie recunoştinţă faţă de această nouă dovadă a grijii deosebite pe care partidul şi statul nostru o poartă ţărănimii, a preţuirii aportului acesteia la dobindirea şi consolidarea libertăţilor sociale şi naţionale, la făurirea noii orînduiri, participanţii la festivităţi adresat telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in care se exprimă cele mai calde şi sincere mulţumiri secretarului general al partidului pentru grija deosebită faţă de continua înflorire şi dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor şi localităţilor patriei, a comunelor unde acum 70 de ani s-au aprins flăcările marii răscoale ţărăneşti. In telegrame sunt reafirmate deplina adeziune a locuitorilor acestor comune la politica internă şi externă a partidului nostru şi angajamentul lor de a munci cu devotament, abnegaţie şi răspundere comunistă pentru transpunerea în viaţă a Programului partidului de înflorire continuă a patriei noastre socialiste, de a livra suplimentar la fondul de stat importante cantităţi de grîu, porumb, sfeclă de zahăr şi alte produse agricole. Telegramele subliniază în încheiere sentimentele de stimă, dragoste şi respect pe care participanţii la aceste manifestări le nutresc față de partid, față de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceaușescu. LA STĂNEŞTI - ILFOV Obelisc in memoria răsculaţilor din 1907 In comuna Stăneşti, judeţul Ilfov, localitate al cărei nume a rămas înscris în istoria patriei prin forţa flăcării răscoalei aprinse aici în martie 1907, a avut loc, sîmbătă, festivitatea dezvelirii unui obelisc omagial. A vorbit, cu acest prilej, tovarăşul Aldea Militaru, prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. Monumentul, avînd un basorelief realizat in bronz de sculptorul Iustin Năstase, reprezintă scene din desfăşurarea şi reprimarea răscoalei, chiar in această localitate. Pe obelisc sunt înscrise cuvintele : „In memoria locuitorilor din satele Stăneşti, Vieru şi Hodivoaia, care, în martie 1907, au participat la marea răscoală revoluţionară a ţăranilor — pagină glorioasă a luptelor necontenite purtate de masele populare împotriva asupririi, pentru libertate şi dreptate socială, pentru progres şi civilizaţie“. (Agerpres) PRECIZĂRI AIE CONDUCERII I.T.B. PRIVIND TRANSPORTUL IN COMUN IN CAPITALĂ — Incepind de duminică, 17 aprilie — ne spune tovarăşul inginer DUMITRU STOIAN, directorul general al întreprinderii de transporturi Bucureşti — se înfiinţează linia rapidă de autobuze — „R-1“, pe traseul Piaţa Victoriei, bulevardele Ana Ipătescu, Magheru, N. Bălcescu, „1848“ şi Dimitrie Cantemir, pină la Liceul „Gh. Şincai“. Autobuzele de pe „R-1“ vor opri în staţiile Orlando, Cosmonauţilor (în dreptul magazinului „Eva“), dincolo de Piaţa Universităţii (la cinematograful „Luceafărul“), Piaţa Unirii şi Liceul „Gh. Şincai“, iar la întoarcere, în staţiile Lînăriei, Piaţa Unirii (magazinul Unirea), Spitalul Colţea, Piaţa Romană (magazinul „Vinătorul“) şi Piaţa Victoriei. Noul traseu, in lungime de peste 5 kilometri, asigură legături cu toate cartierele de locu-minte şi platformele industriale din Bucureşti, prin linia inelară de autobuze 33 şi cea de tramvai 26, precum şi cu celelalte mijloace de transport care au puncte de întoarcere în zona centrală. Pe linia „R-1“ sunt valabile şi tichetele de 0,50 lei călătoria. După cum se ştie, din cauza numeroaselor limitări de viteză impuse pe unele trasee şi în dreptul şantierelor unde se lucrează la consolidări sau repararea imobilelor avariate de seism au fost fragmentate unele trasee. Limitările de viteză, ca şi necesitatea de a se evita vibraţiile nu ne permit să punem în funcţiune troleibuzele pe bulevardele de pe axa Nord-Sud a oraşului. Autobuzele liniei „R-1“ urmează să circule pe banda a doua. Este vorba de 90 de vehicule pe oră şi sens în perioadele de vîrf ale zilei, adică un autobuz la fiecare 45 de secunde. In celelalte ore, intervalul va fi de 2—3 minute, în funcţie de solicitări. Dezavantajul schimbării vehiculului pentru unii călători va fi compensat de fluenţa circulaţiei, care nu se mai putea realiza pe Unii lungi de 18—25 de kilometri, cu aglomerări şi întreruperi dese de circulaţie. In plus, lint fi condiţiile obiective create de seism , pe unele trasee care străbat Calea Moşilor, bd. Hristo Botev, străzile Lizeanu, Popa Tatu şi altele mai mici, circulaţia rămîne, în continuare, întreruptă. In ce priveşte costul,informăm publicul că abonamentele cu călătorii nelimitate pentru o linie din categoria celor fracţionate sunt valabile şi pe liniile care funcţionează pe direcţia respectivă, pentru a asigura continuitatea călătoriei. De exemplu , abonamentul pentru linia 31 Nord este valabil şi pe „R-1“ şi pe 31 Sud. La fel şi pentru celelalte linii fragmentate. Abonamentele prezintă şi avantajul că în orele de virf călătorii pot urca şi pe celelalte uşi, ceea ce reduce aglomeraţia la taxare. — Aţi amintit de aglomeraţie. In această privinţă, pe multe linii condiţiile de călătorie lasă de dorit. La ce îmbunătăţiri ne putem aştepta ? — In cursul acestui an vor intra în dotarea I.T.B. încă 40 de tramvaie silenţioase, de mare capacitate, 200 de autobuze „ROMAN“ şi 40 de troleibuze. Deci, un însemnat spor de capacitate. Pentru a utiliza însă şi mai bine parcul de care dispunem, avem o acută nevoie de piese de schimb, pe care furnizorii noştri din cadrul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini nu ni le pun la dispoziţie. O mai bună aprovizionare cu aceste piese ne-ar permite să extindem experimentul pe care noi îl socotim bun, de a asigura, la anumite ore, curse directe între marile platforme industriale şi cartierele de locuinţe, cum este, de pildă, linia 203 din Balta Albă pină la I.P.R.S. Băneasa. Se simte nevoia unor astfel de curse şi spre alte platforme industriale. De asemenea, am putea asigura o frecvenţă mai mare a vehiculelor pe unele trasee foarte solicitate în orele de vîrf. Fireşte, pe măsură ce actualele lucrări din centru vor fi încheiate, sperăm să putem anunţa şi alte îmbunătăţiri ale transportului în comun. Convorbire consemnată de Al. PLAIEŞU IN CITEVA RINDURI • Echipa Steaua Bucureşti a obtinut, la Heidenheim, o victorie în sferturile de finală ale „Cupei campionilor europeni“ la spadă, Intîlnind echipa B.V.S.C. Budapesta, deţinătoarea trofeului, sabrerii români au obţinut un rezultat de 8—8, fiind declaraţiînvingători, deoarece au avut un tușaveraj mai bun : 64—58. • In sala Floreasca din Capitală au continuat întrecerile turneului final (locurile 1—6) al campionatului republican feminin de volei. Iată rezultatele înregistrate : Dinamo — I.E.F.S. 3—0 ; Rapid — Farul Constanța 3—1 ; Penicilina Iași — Universitatea Craiova 3—1. • In oraşul bulgar Pernik au început întrecerile turneului international de lupte greco-romane pentru „Memorialul Nikola Petrov“. La categoria 48 kg, Constantin Alexandru (România) l-a învins prin descalificare pe Bozin (U.R.S.S.), iar la categoria 68 kg, un alt luptător român, Ştefan Rusu, a ciştigat prin tuş in faţa cehoslovacului Dosksanski. • La Houston (Texas) au continuat întâlnirile din cadrul turneului internaţional de tenis. In sferturile de finală, italianul Adriano Panatta l-a învins cu 1—6, 6—3, 6—4 pe australianul Ken Rosewall, iar Eddie Dibbs (S.U.A.) a ciștigat cu 7—6. 6—1 jocul cu Harold Solomon (S.U.A.). In semifinalele turneului, Ilie Năstase (România) va juca împotriva lui Vitas Gerulaitis (S.U.A.), în timp ce Adriano Panatta îl va întîlni pe Eddie Dibbs. teatre • Teatrul Naţional Bucureşti (sala mare) : Peripeţiile bravului soldat Svejk — 10. 15, Richard al III-lea — 19.30, (sala mică) : Viaţa unei femei — 10, Imblînzirea scorpiei — 15, Comedie de modă veche — 19.30. • Opera Română : Faust — 19. • Teatrul de operetă : Secretul lui Marco Polo — 10.30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ ,{soţa Grădina, icoanei) : Interviu — 10, Tineri căsătoriţi caută cameră — 15, Interviu — 19,30. • Teatrul Mic : Mamia posturilor — 10,30, Viaţa e ca un vagon 7 — 15, Raţa sălbatică — 19,30. • Teatrul de comedie (spectacole amînate din G III) : Plicul — 10, Jocul dragostei și al intîmplării — 19.30. • Teatrul Giulești : Da sau Nu — 19.30. • Teatrul evreiesc de stat : Cu femeile nu-i de glumit — 19.30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Victoria) : Lasă supărarea-n hol — 19. • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ : Pe-un picior de plai — 16,30; 19.30. • Teatrul „I. Vasilescu“ : Varietăţi în plic — 19,30. • Teatrul „Ion Creangă“ : Sfîrlă năzdrăvanul — 1o, „13 41 (o istorie cu Harap Alb)“ — 17.30. • Teatrul „Ţăndărică“ (la Casa de cultură „Petőfi Sándor“) : Ileana Sînziana — 11. • Circul Bucureşti : Spectacol prezentat de Circul mare din Varşovia — 10. 16; 19.30. • Studioul de teatru I.A.T.C. ! Mielul turbat — 15, Cocoşul de tablă — 19.30. cinema • Podul fetelor : VICTORIA — 915; 11.30; 13.45; 16; 18,15; 20,15. • Animaţie românească — 9,30, Cartea junglei — 11; 12.45; 18,15, Nu mai fac — 16.45; 20, Toamna bobocilor — 14,45 , DOINA. • Anii înălțimilor : SCALA — 9.13; 11,45; 14.30; 17,15; 20, FESTIVAL — 9; 11,30; 14,15; 17; 19,45, FAVORIT — 9; 11,15; 13,15; 15.30; 17,45; 20. • Parada surprizelor : TIMPURI NOI — 9; 11,15; 13 30; 15,45; 18; 20. • Misterul lui Herodot : CENTRAL — 9,15; 11,15; 13.30; 15.45; 18; 20, GLORIA — 9; 11,15; 13.30; 15.45; 18; 20, FLAMURA — 9. • Copil de suflet : FLAMURA — 11,15; 13.30; 15.45; 18; 20, AURORA —9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. • Sfîrșitul legendei : FEROVIAR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20.30, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18 ; 20.15. • Cuibul salamandrelor : MUNCA — 9,45; 12; 14; 16; 18; 20,15, BUCEGI — 9; 11,15; 13,15; 15, 20; 17,45; 20. • îngerașii negri : EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,15; 15,30; 17.45; 20, TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 15.45; 18; 20.15. • Șatra : BUZEŞTI — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20.15. • Paravanul : GRIVIŢA —9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,15, MIORIŢA — 9; 11; 13; 15; 17,15; 19,30. • Căluţul cocoşat — 10, 12; 14, Al doilea start — 16; 18, 20 : DRUMUL SĂRII. • Lumea circului : EFORIE — 10; 13; 16; 19. • Pisicile aristocrate — 9,30; 11,30; 13,30: Cercul magic — 15,30; 17,30; 19,30 : FERENTARI. • Scarface — 9,45; 11,45, Pericolul public nr. 1 — 18,30, Felul de a fi — 20,30 : CINEMATECA. • Solitarul de la Fortul Humboldt: LIRA — 9: 11;15; 13,30; 15,45; 18; 20.15. • Ferma din Arizona (ambele serii) : CASA FILMULUI (la sala de festivităţi Dinamo) — 17; 19,45. • Conversaţia : VIITORUL — 9: 11; 13;15; 15,30; 17,45; 20. • Ulzana, căpetenia apaşilor : ARTA — 10: 12; 14; 16; 18; 20. • Pîine şi ciocolată : COTROCENI — 10; 12: 14; 16: 18; 20. • Accident : PROGRESUL — 16: 18; 20. • Richard al III-lea: MODERN — 9; 12: 16; 19. • Africa Express : FLACĂRA — 9 30: 11;30; 13;30; 16; 18; 20. • B. D. la munte şi la mare : COSMOS - 9; 11: 13; 16; 18; 20. • Albă ca zăpada şi cei şapte pitici — 10: 12: 14. Taina muntelui de aramă — 16; 18, 20 : PACEA. • Un surîs, o palmă, un sărut : POPULAR — 9,45; 12; 14,15; 16,15; 18,15; 20,15.