Scînteia, decembrie 1977 (Anul 46, nr. 10974-11000)
1977-12-01 / nr. 10974
CONFERINŢA NAŢIONALA PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Numeroase colective de oameni ai muncii din Capitală raportează prestigioase succese în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. Zece întreprinderi din sectorul 6, printre care „Tricodava“, „Tinara gardă“, Fabrica de stofe de mobilă, Fabrica de nasturi și mase plastice, Uzinele chimice române, ,.INOX“, au indeplinit cu peste o lună ina- inte de termen sarcinile de plan pe primii doi ani ai actualului cincinal. Succesul lor va fi materializat, la finele perioadei, intr-o producţie suplimentară in valoare de peste 600 milioane lei. Cu realizări prestigioase se prezintă, in această perioadă, şi alte unităţi bucureştene, cum sunt I.M.M.R., „Griviţa roşie“, U.M.M.R., „Triaj“, „Tehnometal“, „Marmura“, I.D.E.R., Grupul de şantiere construcţii-montaj şi reparaţii pentru industria chimică,din sectorul 8, „Medicamente“—Bucureşti, întreprinderea chimică—Dudeşti şi „Miraj“, din sectorul 4, „Metalica“ şi „Energo-reparaţii“, din sectorul 5, şi altele. In intimpinarea una din viaţa partidului şi a poporului MESAJE ALE HĂRNICIEI Au indeplinit planul producţiei industriale pe primii doi ani ai cincinalului INDUSTRIA JUDEŢULUI SIBIU TELEGRAMA ADRESATĂ C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU DE COMITETUL JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. In telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu de comitetul judeţean de partid, se arată : In climatul insufleţitor de puternică efervescenţă patriotică din preajma Conferinţei Naţionale a partidului, deschizătoare de noi orizonturi in viaţa patriei noastre, oamenii muncii din industria judeţului Sibiu — români, germani, maghiari — raportează cu mîndrie şi satisfacţie realizarea, la 30 noiembrie, a sarcinilor de plan pe primii doi ani ai cincinalului la producţia globală industrială. Realizarea cu 31 de zile mai devreme a planului pe primii doi ani din acest cincinal permite industriei judeţului obţinerea peste prevederi, pînă la finele anului, a unei producţii industriale suplimentare in valoare de 2,5 miliarde lei, aceasta constituind o elocventă dovadă a hotăririi organizaţiilor noastre de partid, de masă şi obşteşti, a tuturor oamenilor muncii de a-şi îndeplini exemplar angajamentul pentru acest cincinal. Vă raportăm că producţia suplimentară realizată se concretizează în 250 tone maşini şi utilaje pentru diferite ramuri ale economiei naţionale, 1 600 autobasculante, 2 600 mc prefabricate din beton armat, 740 000 mp geamuri trase, aproape 2,5 milioane tricotaje, 270 000 mp ţesături textile, aproape 1 200 tone preparate din carne, 400 tone unt, 600 tone brinzeturi, 425 tone produse zaharoase şi altele. Acţionînd consecvent pentru afirmarea puternică a cuceririlor tehnico-ştiinţifice, s-au obţinut succese de seamă in domeniul cercetării ştiinţifice şi al ingineriei tehnologice, al dezvoltării creativităţii maselor, al valorificării superioare aresurselor interne, umane şi materiale. Chintesenţa acestor căutări creatoare o reprezintă, printre altele, faptul că aproape 25 la sută din produsele realizate in această perioadă sunt noi şi reproiectate, iar 85 la sută din sporul de producţie s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Animaţi de dorinţa fierbinte de a munci mai mult şi mai bine, in condiţiile unei eficienţe crescînde a întregii activităţi economico-sociale, se spune in încheierea telegramei, oamenii muncii din industria judeţului Sibiu vă încredinţează, mult stimate tovarăşe secretar general, că in întreaga lor activitate nu există obiectiv mai de preţ decit slujirea cu devotament a intereselor patriei, în scopul accelerării progresului nostru, al înaintării cu paşi fermi pe drumul luminos al comunismului. întreprinderi din Capitală Colectivul întreprinderii „Automatica" din Capitală a îndeplinit în avans planul pe 11 luni, în fotografie, un aspect de muncă din această unitate industrială " Foto : E. Dichiseanu Industria oraşului Făgăraş Oamenii muncii din industria oraşului Făgăraş, judeţul Braşov, au înscris un nou şi remarcabil succes în cronica întrecerii socialiste . Îndeplinirea cu 32 de zile mai devreme a prevederilor planului pe primii doi ani ai actualului cincinal. Avansul înregistrat se va concretiza intr-un spor de producţie de circa patru sute milioane lei. Ei au depăşit, totodată, cu şase milioane lei valută planul la export pe acest an. Şantierul naval Drobeta-Turnu Severin Şi oamenii muncii de la Şantierul naval Drobeta-Turnu Severin au anunţat, miercuri, îndeplinirea planului pe primii doi ani ai cincinalului. Până la sfirşitul lunii decembrie, aici va fi realizată o depăşire la producţia-marfă în valoare de circa 180 milioane lei. Vor fi predate in plus beneficiarilor nouă nave, printre care un cargou de 2 400 tdw, o gabară de 1 000 tone şi 5 de cite 500 tone. Succesul are la bază o importantă creştere a productivităţii muncii, indicator ale cărui prevederi au fost depăşite anul acesta cu aproape 5 la sută. Economii la cheltuielile de producţie Eforturile colectivelor de unităţi din judeţul Hunedoara pentru materializarea programelor de creştere a productivităţii muncii — care au dus la îndeplinirea planului pe IX luni cu 9 zile mai înainte — sunt însoţite de preocupări la fel de exigente şi pe ţărimul utilizării cu Înaltă eficienţă a fondurilor de producţie. Bilanţul încheiat recent la Direcţia judeţeană de statistică evidenţiază faptul că, în 10 luni din acest an, pe ansamblul judeţului Hunedoara s-au înregistrat peste 108 milioane lei economii la costul produselor, aproape 65 la sută din această valoare fiind realizată pe seama reducerii cheltuielilor materiale de producţie. (Sabin Ionescu). Obiectele care a tras cel mai mult atentia in camera de lucru a tovarăsului Ion Ciupercă, primarul orasului Videle — Teleorman, sunt o sondă în miniatură si un buchețel de spice de ariu mari cu vrabia. Ne-am uitat îndelung la ele, am numărat chiar boabele dintr-un spic, iar primarul, parcă pentru a ne risipi nedumerirea, a răspuns la o întrebare nepusă încă. — Este simbolul muncii oamenilor din acest colt de cimpie română. Poate nicăieri ca în orășelul nostru nu se împletește mai strins si mai armonios munca agricultorilor cu cea a muncitorilor industriali. Sondele împînzesc ogoarele cooperativelor agricole, astfel incit de multe ori poti vedea sondori amestecaţi pe cimp cu ţărani care-şi seamănă sau isi culeg roadele hărniciei. Videle e un oraş agroindustrial dezvoltat, o creaţie a socialismului, nou si solid, aşezat pe vatra unuia dintre cele mai sărace si mai înapoiate sate care existau cu citeva decenii in urmă in Teleorman. Primarul e un bărbat tînăr (cel mai tînăr primar din judeţ), care vorbeste despre fosta comună Videle mai mult din auzite, pentru că Videle — pe cuprinsul căruia a luat naştere orăşelul de azi !? n-a avut nici măcar o biografie. De fapt, ce se putea scrie despre el ? Intîmplător, semnatarul acestor rinduri e din partea locului si a înotat de prea multe sute de ori prin renumitele nămoale si băltoace (chiar in plină vară) care se ţineau lant pe firul închipuitei sosele din Videle. Cunoaşte prea bine recoltele • ..record“ de grîu si de porumb, care nu depăşea decit arareori 1 000 kg la ha. Cunoaşte casele pitice, multe învelite cu struieni de porumb, gazul care se ardea (cind se găsea) In lămpile chioare ale întregii suflări, ninza din care-si făceau oamenii cămăşi, „ţesute în casă“, şcolile cu două si chiar trei (!) săli de clasă şi intelectualitatea satului alcătuită din 2—3 învăţători, o moaşă si, in cele mai bune cazuri, un agronom. Nu e de vină nimeni pentru că Videle nu are Încă o monografie. Practic, nu prea era ce să se scrie in ea. „Asa e, taică, ne spunea mos Radu Tudor zis Coteanu, cind l-am vizitat zilele trecute, înainte vreme era trist si greu pe la noi. Recoltele erau mici, veniturile la fel, numai dările erau mari. Oamenii de find nu erau luaţi in seamă de nimeni. Numai să trudească pentru alţii erau buni. Zici că eşti de De la noi ? Atunci trebuie să-ţi aduci aminte de boieroaica Cosoi. Ea era tot Videle. Pe atunci, oameni ca mine, în fata primărului si ai altora ca el, nu aveau dreptul nici măcar să vorbească. Nu credeam că o să aduc timpul cind fiecare om este îndemnat, are libertatea si datoria să ia parte la con- ducerea si gospodărirea asezărilor in care trăieşte, de azi, a fostei comune Videle, citeva propuneri pentru monografia noului oraş agroindustrial. „Ceea ce am dori noi, in numele cetăţenilor — spunea primarul — e ca autorii viitoarei monografii să nu se oprească doar la enumera-Uitati-vă in jur si vedeţi. Pe la 1907, cind am luat barda in mină n-as fi crezut, in ruptul capului, că am să trăiesc să văd blocuri, o adevărată pădure de blocuri în Vida. N-as fi crezut că am să văd liceu, spital, bancă, sonde, sosele asfaltate si oameni atit de bine îmbrăcaţi. Vă spun eu că sînt bătrîn, chiar dacă n-am împlinit încă 100 de ani“... Ne-am uitat in jur, asa cum ne-a îndemnat mos Tudor si am hotărît, împreună cu primarul, să facem si noi intelectualităţii rea aşezămintelor economice si sociale, la consemnarea lor ca realizări ale regimului nostru, ci să caute să scoată la iveală. Paralel cu eforturile partidului si statului făcute in slujba ridicării din starea de înapoiere a comunei, participarea concretă, munca uneori eroică, a tuturor oamenilor, pentru a-si reface din temelii localitatea unde muncesc si trăiesc“. Primarul ne spusese foarte clar : „Deşi comuna era săracă, aveam bani investiţiile repartizate de stat. Problema, tăioasă ca briciul, se punea Insă altfel: dacă nu construim sosele, case, scoli S.a.m.dintr-un timp dat, riscăm să pierdem banii (după expirarea termenului de investiţii). Iar noi eram pe punctul de a-i pierde, pentru că nu aveam forţa de muncă necesară înălţării oraşului, pe care de altfel n-o avem nici acum. Atunci, această problemă grea a fost discutată amănunţit de deputaţi, de comitetele de cetăţeni, de membrii comisiilor permanente in adunările pe care le-am avut si le au cu cetăţenii. „Uite, au spus ei, avem bani să construim citeva sute de apartamente pentru noi. Nu avem insă forţă de muncă suficientă. Cu o sută, două sute de meseriaşi nu se pot face casele la timp, pierdem banii“. Ce credeţi că s-a intimplat ? Lingă cei 150 de meseriaşi ai primăriei au venit la lucru sistematic, după orele de program, şi vreo 600 de oameni, meseriaşi, muncitori fie la sonde, fie la C.A.P., fie la S.M.A. Creştea inima în noi cind vedem că violenii ________Gh. GRAURE (Continuare in pag. a IlI-a) VIDELE—monografie nescrisâ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITIVĂ! * ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVII Nr. 10974 Prima ediţie Joi 1 decembrie 1977 6 PAGINI - 30 BANI Din noul peisaj al oraşului Cîmpulung Moldovenesc Foto : Sandu Cristian Legitimă, firească, necesară UNIREA CEA MARE - opera întregului popor român Anul viitor se vor împlini şase decenii de când ziua de 1 decembrie este evocată, trăită şi cinstită după cuviinţă de întreaga naţiune română. Evocată, trăită şi cinstită pentru însemnătatea sa istorică, pentru semnificaţia sa naţională. Importanţă şi semnificaţie rămase neştirbite, mereu actuale, azi ca şi ieri, mîine ca şi azi, întotdeauna. Fapt pe deplin firesc, deoarece acum 59 de ani, prin hotăririle Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, care exprimau voinţa unanimă a poporului român, oriunde ar fi trăit fiii acestuia, se împlinea un vis secular, „de dorul cui au răposat şi moşii şi părinţii" — unitatea naţională a poporului. Operă legitimă, îndrituită de apartenenţa intensei majorităţi a locuitorilor de pe ambele versante ale Carpaţilor la unul şi acelaşi neam, avind aceeaşi latină origine, vorbind aceeaşi romanică limbă, unit prin mii de legăturiţe, aspiraţii şi interese politice, economice, culturale , operă justificată de secolele de dirză lucrare şi necontenită urzire a „gîndului îndrăzneţ“, de marile sacrificii şi grelele jertfe cu care fusese din belşug presărat drumul spre împlinirea lui. O asemenea operă rămîne veşnic vie în conştiinţa urmaşilor urmaşilor fericitelor generaţii care au pregătit-o şi infăptuit-o şi se cuvine mereu glorificată — demn şi însufleţit, sincer şi simţit, aşa cum s-au şi desfăşurat evenimentele din acea toamnă de acum 59 de ani. S-a adeverit şi de data aceasta adevărul axiomatic, anume că o idee dreaptă şi mare, legitimă istoriceşte, odată pătrunsă în con- 59 de ani de la unirea Transilvaniei cu România ştiinţele mulţimilor, stăpină pe cugetele şi inimile lor, nu poate fi nici innâbuşită şi nici zădărnicită de vreo forţă potrivnică. Vicisitudinile vremilor şi răutăţile oamenilor o pot sili să-şi ducă existenţa, pentru un timp, in stare latentă, pentru a se înfăţişa apoi, cind condiţiile ii sint favorabile, puternică, neînvinsă. Asemenea rîurilor silite de rezistenţa rocilor să-şi poarte un timp apele sub ascunzişul scoarţei terestre, pentru ca atunci cind puterea acestora e învinsă, să iasă la lumina soarelui pentru a-şi împlini destinul, poporul român din Transilvania , silit timp de setole să îndure opresiunile şi nedreptăţile ce au stat in calea vieţii sale libere şi unite, a ieşit pentru totdeauna la lumina istoriei in toamna anului 1918, mîndru şi matur, puternic şi neînvins, în împrejurările acelor vremuri, complexe şi complicate, marcate de adinei contradicţii, de râzboiul cu întreg cortegiul său de nenorociri, forţele progresiste naţionale ale popoarelor europene căutau şi găseau calea ducătoare la scop : eliberarea socială şi naţională, scuturarea jugului impus de imperii şi împărăţii clădite pe cotropiri şi nedreptăţi. ...Revoluţii cu caracter burghezodemocratic au loc in centrul şi răsăritul Europei in toamna anului 1913. Asemenea revoluţii zdruncină din temelii şi Imperiul habsburgic — şi acesta o închisoare a popoarelor. Căci revoluţie inseamnă răsturnarea din temelii a unor rinduieli invechi- Stefan PASCU (Continuare in pag. a IlI-a) Alba Iulia — 1 decembrie 1918. Secvenţă de la adunarea populară Creste spiritul de responsabilitate partinica, muncitoreasca in activitatea consiliilor oamenilor muncii însemnări din două întreprinderi din Constanţa şi Focşani Potrivit hotăririlor Congresului al XI-lea al P.C.R., ale primului Congres al consiliilor oamenilor muncii, în întreprinderile industriale şi in alte unităţi economice se acţionează stăruitor pentru creşterea rolului şi răspunderii consiliilor oamenilor muncii in conducerea acestora, asigurarea unei mai bune reprezentări in consilii a secţiilor de producţie, lărgirea participării muncitorilor şi maiştrilor la activitatea organelor de conducere colectivă. Este vorba de creşterea numărului de membri ai consiliilor oamenilor muncii, precum şi al reprezentanţilor oamenilor muncii , cel puţin 75 la sută din numărul reprezentanţilor oamenilor muncii trebuind să fie muncitori şi maiştri care lucrează nemijlocit in producţie , de desemnarea secretarului organizaţiei de partid din întreprindere ca preşedinte al consiliului oamenilor muncii, a directorului ca prim-vicepreşedinte al consiliului, care va fi şi preşedinte al biroului executiv, a preşedintelui comitetului sindicatului şi a unui reprezentant al oamenilor muncii — muncitor ce lucrează direct în producţie — ca vicepreşedinţi ai consiliului oamenilor muncii ş.a. în fond, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aceste măsuri reprezintă o perfecţionare a democraţiei noastre socialiste, a sistemului de conducere colectivă, o întărire a controlului muncitoresc şi a participării maselor de oameni ai muncii la desfăşurarea vieţii economico-sociale. o creştere a răspunderii organizaţiilor de partid in conducerea activităţii întreprinderilor, cit şi in mai buna organizare a activităţii consiliilor oamenilor muncii. Cum s-a trecut la înfăptuirea acestor măsuri ? Şedinţa consiliului oamenilor muncii de la ŞANTIERUL NAVAL CONSTANŢA. La primul punct al ordinii de zi : reorganizarea acestuia şi preluarea funcţiilor de conducere, in conformitate cu hotărârea primului Congres al consiliilor oamenilor muncii, a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Ca atare, Ştefan Parnait, secretarul comitetului de partid al marelui şantier naval, preia funcţia de preşedinte al consiliului oamenilor muncii, iar directorul şantierului, ing. Dumitru Fuiorea, pe aceea de prim-vicepreşedinte şi de preşedinte al biroului executiv, in timp ce preşedintele comitetului sindicatului, Gheorghe Nedelcu, funcţia de al doilea vicepreşedinte. In cealaltă funcţie de vicepreşedinte va fi ales un muncitor, la viitoarea adunare generală a oamenilor muncii, cind se vor analiza şi rezultatele activităţii şantierului din ultimul trimestru al acestui an. Tot atunci vor fi desemnaţi şi noii membri ai consiliului. Ce a urmat la al doilea punct al ordinii de zi ? In mod firesc — analiza de fond a modului in care activitatea şantierului naval se încadrează in graficele de producţie pentru îndeplinirea şi depăşirea planuluişi onorarea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Inginerul-şef al fabricii de construcţii noi, Constantin Buzatu, prezentind succesele in producţie înregistrate în ultima (Continuare în pag. a II-a) Tinereţea unei tradiţii literare. Eroul - călător pasionat în lumea marilor idei Niciodată ca în vremea romantismului literatura nu a acreditat o imagine a tinărului mai nobilă şi mai edificatoare pentru posteritate. Nu ne referim desigur la autorii ori eroii de literatură palizi, singuratici, bintuiţi de melancolii negre, suferind ca de o nevindecabilă boală de „răul secolului“, deşi şi aceia, în multe cazuri, au atins un fel de faimă ori de exemplaritate datorită opoziţiei implicate pe care o făceau unei lumi învechite, cu ruginite rinduieli, incapabilă de a mai făgădui aşteptărilor şi neliniştilor juvenile binele, frumosul, adevărul, mult doritele ţeluri ale unei existenţe vrednice. Cei pe care-i ţinem minte bine dintre romantici însă, cei pe care-i numărăm cu pietate printre modelele noastre permanente sunt aceia ale căror destine luptătoare s-au împletit cu drumurile mari ale momentului istoric, cu chemările strigate cu putere ale popoarelor lor încleştate in revoluţii sau în bătălii înnoitoare. De la 1821 la 1848 şi mai departe, popoarele Europei porniseră pe căile libertăţii lor şi literatura a fost necontenit alături de ele, participind, prin artişti, la făurirea directă a istoriei, păstrind, prin creaţii, mărturia preţioasă a împrejurărilor, sintetizate in eroi şi opere. Unii scriitori au murit pe cimpurile de bătaie, ca Byron ori Petőfi ; alţii, ca Bălcescu, Mikewicz, Heine, şi-au sfirşit viaţa în ţări străine, departe de patrie, în dureroase exiluri ; alţii au luptat împotriva tiraniei de orice fel, ca Shelley, Puşkin, Hugo. Operele lor au fixat, în general, imaginea tînărului generos, aspirind spre idealuri înalte sociale, etice şi estetice şi dorind să edifice o lume a libertăţii şi a plenitudi-însemnări de Zoe DUMITRESCUBUŞULENGAnii umane în care intelectul, sensibilitatea, afectele să se poată desfăşura în voie. Şi ne gindim la romanul Geniu pustiu al lui Eminescu, scris cind autorul avea cam optsprezece-nouăsprezece ani. In eroul Torna Nour, participant la revoluţia din 1848 în Transilvania, se încheagă o natură morală profundă, o vocaţie de cugetător care visează, după tipare herderiene, o umanitate înfrăţită şi liberă. Cuvintele lui de adevărată viziune filozofică — social-politică au o rezonanţă uimitoare. Ele dau măsura înaltă a unei conştiinţe tinere angajate într-un proces de cunoaştere totală care obligă, in chip firesc, la transformarea lumii. Spunînd: „...aş vrea ca omenirea să fie ca prisma, una singură, strălucită, pătrunsă de lumină, care are însă atitea culori. O prismă cu mii de culori, un curcubeu cu mii de nuanţe...“, eroul (expresie a autorului său) se înscria printre punctele cele mai Înaintate ‘ ale gindirii romantice care încărca cu idei generoase o tinerime întreagă. Sigur că in fluxul întins al literaturii, interacţiunea dintre istoria faptelor, ideilor şi concepţia scriitorilor şi profilul eroilor continuă, cristalizindu-se in imaginile memorabile ale artei. Şi, fie că e vorba de literatură de inspiraţie istorică, fie că e vorba de literatură inspirată din cea mai strictă actualitate, vom regăsi mereu neliniştea, freamătul creator, vibraţia specifică a personajului tînăr. Luptele, zbaterile, ciocnirile cu instituţiile Învechite, cu mentalităţile îmbătrinite, priveliştea relaţiilor umane precare se răsfring in tineri, şi-i marchează, şi le dau contururi dramatice. In eroii lui Sadoveanu, ai lui Rebreanu, in căutătorii lumii ideilor din opera lui Cărin Petrescu se reflectă, fără îndoială, lumea şi vremea lor, dar şi o fărîmă dintr-un viitor, intuit în forme timide, mai mult sau mai puţin obscur, reprezentînd însă o dimensiune a devenirii, deci a nădejdii. Astăzi, într-o lume atit de rapid schimbătoare cum a devenit cea a globului teres(Continuare in pag. a IV-a)