Scînteia, februarie 1978 (Anul 47, nr. 11026-11049)
1978-02-01 / nr. 11026
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XLI II Nr. ^ Prima ediție * Miercuri 1 februarie 1978 6 PAGINI — 30 BANI umim un REVOLUŢIONAR, AVIND CA IN FUNDAMENTAL BUNĂSTAREA POPORULUI „Scopul întregii activităţi economico-sociale, ţelul suprem al politicii partidului nostru, esenţa misiunii sale istorice de transformare revoluţionară a societăţii şi de făurire a noii orînduiri este ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor “. NICOLAE CEAUŞESCU Sentimentele de aleasă preţuire şi dragoste pe care le-a manifestat întreaga noastră naţiune la aniversarea a 60 de ani de viaţă şi 45 de ani de activitate revoluţionară a secretarului general al partidului sunt o expresie elocventă a încrederii neţărmurite în politica ştiinţifică promovată de Partidul Comunist Român , al cărui ţel fundamental este grija deosebită faţă de omul muncii, pentru bunăstarea întregului popor, pentru afirmarea plenară a personalităţii umane. In viziunea partidului nostru, a secretarului său general, intreg procesul edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, in toate laturile sale componente, este subordonat necondiţionat imperativului ridicării nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor muncii, creării condiţiilor pentru o viaţă demnă şi îmbelşugată tuturor fiilor tării. Deosebit de pregnant s-a evidenţiat această viziune incuvintarea rostită de secretarul general al partidului la Academia „Ştefan Gheorghiu“ cu prilejul conferirii titlului de doctor în ştiinţe politice şi a titlului de doctor în economie — cuvîntare in care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a expus şi analizat teoretic direcţiile esenţiale de acţiune pentru făurirea unei societăţi a bunăstării generale. S-a evidenţiat puternic şi cu acest prilej faptul că toate măsurile de perfecţionare a activităţii productive, cit şi a întregii economii, de îmbunătăţire a planificării, organizării şi conducerii vieţii economico-sociale au avut şi au drept unic scop creşterea nivelului de trai al poporului. SINGURUL IZVOR REAL AL BUNĂSTĂRII. Una dintre cele mai revelatoare expresii in acest sens o constituie Însuşi modul in care concepe tovarăşul Nicolae Ceauşescu repartiţia venitului national intre fondul de consum şi fondul de dezvoltare. Combătînd cu fermitate optica îngustă, consumatoristă, cantonată exclusiv în prezent, fără preocupare pentru soarta generaţiilor viitoare, secretarul general al partidului a infăţişat deschis naţiunii, cu o mare forţă de convingere, adevărul că numai o rată inaltă de acumulare poate asigura ridicarea susţinută, rapidă a nivelului de trai. O dată mai mult, secretarul general al partidului a demonstrat in cuvintarea amintită, cu o mare forţă de convingere, care ar fi consecinţele dacă s-ar pune accentul pe repartiţia unui volum cit mai mare din venitul naţional la fondul de consum : pentru moment s-ar înregistra o ridicare a nivelului de trai, dar creşterea fondului de consum realizată în asemenea condiţii ar fi temporară, operînd doar o perioadă relativ scurtă de timp. O rată scăzută a acumulării nu poate duce decât la îngustarea bazei de creştere a venitului naţional şi, odată cu aceasta, la creşterea din ce în ce mai slabă, mai lentă, a fondului de consum. Dimpotrivă, fondul sporit de dezvoltare are o „bătaie“ mult mai lungă, este motorul care întreţine mişcarea continua şi rapidă a economiei, a nivelului de trai pe calea progresului continuu. Fiecare dintre noi cunoaşte, „pe viu“, că în perioada relativ scurtă care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, de când destinele partidului şi ale ţării sunt conduse cu mină sigură de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înfăţişarea ţării şi viaţa noastră a tuturor s-au schimbat substanţial. Este rezultatul nemijlocit al faptului că rata acumulării a înregistrat niveluri mai înalte — 29 la sută, apoi 33—34 la sută, respectiv circa 34 la sută în actualul cincinal, ceea ce a făcut posibil ca şi ritmul mediu anual de creştere a fondului de consum să sporească mai rapid — cu 7 la sută, apoi 7,5 la sută şi se estimează 8 la sută in anii 1976—1980. Acest proces esenţial l-a pus in evidentă secretarul general al partidului in cuvintarea sa cind a arătat atit de expresiv că, dacă din 1 000 lei venit national obtinut la un moment dat am fi consumat 80 la sută, şi am fi alocat pentru dezvoltare numai 20 la sută, ne-am fi găsit in situaţia să nu putem asigura progresul forţelor de producţie, şi ca atare să batem pasul pe loc în domeniul creşterii nivelului de trai. Apare clar concluzia că rata inaltă de acumulare înseamnă paşi mari spre progres, după cum rata mică deacumulare înseamnă paşi mici sau chiar stagnare, UN COMPLEX ECONOMIC DINAMIC ŞI ECHILIBRAT. O considerabilă înmurire asupra ridicării nivelului de trai al poporului a exercitat şi modul in care secretarul general al partidului a orientat procesul dezvoltării economice, in sensul creării unui complex economic dinainte şi echiibrat, în cadrul căruia se îmbină armonios producţia mijloacelor de producţie cu cea a bunurilor de consum. Se ştie că o bună perioadă de timp dezvoltarea economiei noastre a fost tributară unei concepţii vechi, avind in vedere doar creşterea cantitativă a industriei grele, concepţie simplistă, ce s-a _____________ (Continuare In pag. a Il-a) Ioan ERHAN Noua înfăţişare a bulevardului 1 Mal din Capitală Foto : E. Dichiseanu Termometrul Înregistrează temperaturi sub zero grade. Sloiuri de gheaţă călătoresc, odată cu valurile, ca nişte solzi enormi şi bat in podul ce leagă malurile Dunării dinspre Gogoşu de Ostrovul Mare. Socotind frumuseţea acestui decor un preludiu la noua viaţă a insulei, m-am intîlnit cu şantierul Porţile de Fier II. O platformă de pe care s-au înălţat imnuri, catarge pe care au fluturat drapele şi flamuri. Ele amintesc de acel 3 decembrie 1977, cind şantierul a fost inaugurat în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Porţile de Fier II... Cum se înfăţişează locul şi oamenii acum, in clipa de Început ? Este Întrebarea cu care reporterul a poposit aici. Iar răspunsul s-a constituit din zeci şi zeci de amănunte pe care viaţa de şantier le naşte în fiece clipă. Mai intii, facem cunoştinţă cu un drum bine asfaltat, arcuit pe marginea imbătrinitelor liziere de păduri. El se derulează in faţa celor grăbiţi să "ajungă acolo unde a Început să pulseze inima şantierului care realizează unul dintre obiectivele de anvergură din istoria a tot ceea ce s-a construit vreodată de la izvoarele Dunării şi pină la vărsarea ei în mare. Pină acum au fost ridicate primele dormitoare şi grupe de garsoniere, primele birouri şi magazii, centrala, cantina care, de la început, aşa cum trebuie, te face să te simţi în ea ca într-un modern restaurant. Primele magazine au, deocamdată, pneuri de autocamioane şi se pot muta dintr-un loc în altul. Dar în curînd vom intîlni în Ostrovul Mare o puternică reţea comercială. Efectivul intîiului eşalon de constructori care a luat cu asalt Dunărea la Porţile de Fier II nu este incă prea numeros. Dar cite începuturi n-au fost astfel ? Orăşelul constructorilor, care a început să" se înfiripe in insulă, va trebui să găzduiască mii de oameni, de meserii dintre cele mai felurite , de la scafandri şi vibrosometişti la arheologi şi grădinari. Tocmai de aceea, incepînd de la primele amenajări, după o strategie bine stabilită, atunci cind încep fronturile de lucru se ţine seama de traseele canalizărilor, de reţelele de apă potabilă şi de termoficare. Am stăruit Îndelung asupra viitoarei Înfăţişări a acestei aşezări urbane, aici, pe locul unde incă nici un semn nu te lasă să descifrezi ce va fi, şi am aflat, se ştie precis, de pildă, unde vor fi amplasate cutare magazin sau atelier, policlinica sau creşa. Fiindcă pe şantier se nasc şi copii. Se ştie exact locul atelierelor meşteşugăreşti. Fiindcă se mai defectează un televizor sau un fier de călcat la garsoniera omului, se mai strică o cizmă pe drumurile ostrovului. Se ţine seama că primele hidroagregate vor începe să funcţioneze in anul 1983, că apoi va fi atinsă in centrală capacitatea finală de 432 MW, că pină atunci noii insulari trebuie să se simtă azi ca la ei acasă. Şi in vreme ce dulgherii, zidarii, instalatorii ridică noi clădiri, cu formaţii de lucru bine organizate, în zona centrală se execută intens excavaţii. Realizarea acestui nou izvor al luminii de pe Dunăre va cere excavarea unei cantităţi imense de pămint. Folosind utilaje de inaltă performanţă, omul va cîştiga şi de data aceasta bătălia. Aşa cum a învins la Argeş, la Lotru, pe Someş, pretutindeni unde a ctitorit in aceşti ani de mari accelerări materiale şi spirituale. Autocamioanele — cum observa un localnic — au spart liniştea din Ostrov. Şoferii sunt experimentaţi. Majoritatea vin de pe alte şantiere, atraşi de ceea ce văd în închipuirea lor că vor însemna Porţile de Fier II. Gheorghe Guran şi Ion Agachi, de pildă, au venit de la Cerna— Motru—Tismana , Nicolae Văduva de la Drobeta- Turnu Severin. Mecanicii Vasile Enache, Mihai Chirulescu şi Ion Truşcă au adus cu ei o valoroasă experienţă de la Porţile de Fier I, iar maistrul mecanic Vasile Blănaru şi-a petrecut o bună parte din viaţă pe şantierele hidroenergetice din ţară, întreb de coordonatorul şantierului in zona unde se fac excavaţiile. Şi am prilejul să constat incă o dată că drumeţiile de reporter aduc de multe ori satisfacţii dintre cele mai mari. Omul de care Întreb, şeful şantierului centrală, este inginerul Mihai Cojocaru. Ne-am strins ultima dată mîinile sus, la cumpăna apelor, pe şantierul Cerna— Motru—Tismana, unde a muncit cinci ani. Ni le stringem din nou aici, în clipa de inceput, la Porţile de Fier II. Unde ne va fi dat să ne găsim in viitor ? Are 36 de ani. Şi-a inceput meseria la Gura Văii şi a rămas acolo şapte ani. Lingă noi, ciţiva instalatori vor să aşeze pe verticală un rezervor şi îndemnurile cu care işi sincronizează eforturile sunt un fel de refren la rintecele învăţate pe marile noastre șantiere : — Hei rup ! Hei rup ! Refrenul se pierde in ceața umedă a pădurii. întreb interlocutorul cum o duce. — Așa cum se cuvine , bine. A rămas același optimist. Ne aducem aminte de Cérna — Motru — Tismana. — Familia ? — Soția, Ecaterina, lucrează deocamdată tot La Corna. E directoarea școlii de pe șantier. Daniel a Împlinit doi ani. Deocamdată, ne mai despart — pe drumul nou, prin Herculane, peste munte — 173 de kilometri. Asta pină cind o să ne stabilim aci, să ne continuăm viata in insulă. Aşadar, in insula aceasta, unde cercetări arheologice migăloase au stabilit prin ceramica descoperită că aici a existat viaţă ome Printre constructorii noilor de Fier“ onească incă din neolitic, aici, unde autobasculantele au spart liniştea, la 80 de kilometri în aval de prima mare cetate a luminii de pe Dunăre, a Început să pulseze o viaţă trepidantă. Ea reprezintă o urmare fireasca a impetuoasei etape de dezvoltare pe care Înregistrează ţara noastră. Peste straturile străvechi de civilizaţie umană se ridică semnele trainice ale civilizaţiei socialiste. De la intiile mărturii ceramice date la iveală de harnicii arheologi multe s-au petrecut în acest spaţiu de statornicie românească. Au crescut păduri, lanuri de grîu şi de porumb. S-a înfiripat un sat. Oamenii înrădăcinaţi aci s-au ocupat de cind se ştiu cu agricultura. Turmele le adăposteau prin păduri şi le păzeau bine fiindcă prin ostrov hăituiau iarna lupii veniţi de aiurea cind îngheţa Dunărea. S-au ocupat cu pescuitul. Au frămîntat argila şi şi-au făcut cărămizi pentru case, îndrăgostiţi de fluviu, păstrând o veche tradiţie, nenumăraţi feciori de Insulari s-au făcut marinari. Acum, aceşti îndrăgostiţi de fluviu se apropie de şantierul de lingă satul lor atraşi irezistibil de noi meserii şi de acordurile înălţătoare ale simfoniei a II-a de pe Dunăre. Simfonia I — Porţile de Fier I. Simfonia a II-a — Porţile de Fier II, nn .„Hei-rup major. Lucian ZATTI Vibrante dovezi ale stimei şi preţuirii de care se bucură secretarul general al partidului, preşedintele Republicii* Mesaje de felicitare adresate tovarăşului Ceauşescu Pagina a lll-a Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, calde urări de pe toate meridianele lumii Pagina a V-a Nicolae Sărbătorirea a 125 de ani de la inaugurarea Teatrului Naţional din Bucureşti • DECRET PROZIDENŢIAL privind conferirea Ordinului „Meritul cultural“ clasa I Teatrului Naţional „I. L. Caragiale" din municipiul Bucureşti • Adunarea festivă In pagina a IV-a PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Israelului Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit marţi dupăamiază pe Aba Gefen, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotențiar al Israelului in Republica Socialistă România. (Continuare în pagina a IV-a). mut umanism MESAJUL adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU colectivului Teatrului Naţional „I. L Caragiale“ din Bucureşti Dragi tovarăşi, Sărbătorirea a 125 de ani de la inaugurarea Teatrului Naţional din Bucureşti îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa dumneavoastră, slujitori ai primei scene dramatice, precum şi tuturor celor ce muncesc pe tărimul artei teatrale, calde felicitări şi urări de noi succese in activitatea nobilă pe care o desfăşuraţi pentru dezvoltarea şi înflorirea culturii noastre socialiste. In cei 125 de ani de existenţă, Teatrul Naţional din Bucureşti s-a afirmat ca o inaltă tribună de educaţie civică şi patriotică, contribuind eficient la deşteptarea şi închegarea conştiinţei naţionale, la împlinirea marilor aspiraţii de unitate, libertate şi independenţă ale poporului, la cultivarea celor mai de seamă idei umaniste şi progresiste ale societăţii româneşti, In anii socialismului, teatrul s-a angajat profund in viaţa socială a naţiunii noastre, participind activ, alături de întregul front al culturii şi artei româneşti, la înfăptuirea politicii partidului, al cărei ţel fundamental este făurirea unui om nou, educat in spiritul patriotismului revoluţionar, animat de idealurile socialismului şi comunismului. Aniversarea Teatrului Naţional are loc In condiţiile In care întregul nostru popor desfăşoară o intensă activitate, pe toate planurile vieţii materiale, ştiinţifice şi culturale, concentrindu-şi energiile şi forţele sale creatoare în direcţia infăptuirii istoricelor hotăriri adoptate de Congresul al XI-lea, de Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, precum şi de recenta Conferinţă Naţională a partidului, a transpunerii ferme in viaţă a Programului partidului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism. La această amplă activitate sunt chemaţi să-şi aducă din plin contribuţia , alături de ceilalţi oameni de artă şi cultură, de întregul popor — şi slujitorii teatrului românesc, căruia partidul şi statul nostru socialist i-au creat condiţii optime de dezvoltare. Astăzi, in ţara noastră îşi desfăşoară activitatea un număr de 64 de teatre dramatice, muzicale, de operă, operetă şi estradă — din care şapte în limba maghiară, două in germană — precum şi alte formaţiuni artistice teatrale, care joacă un rol tot mai important in viaţa cultural-artistică a societăţii. In cadrul acestui puternic detaşament al artei noastre noi, Teatrul Naţional trebuie să aducă o contribuţie de prim ordin. Continuînd frumoasele sale tradiţii, Teatrul Naţional este chemat ca, împreună cu întreaga noastră mişcare teatrală, cu toţi creatorii de artă ai ţării, să-şi intensifice eforturile închinate scopului profund umanist de a contribui la înflorirea spiritualităţii noastre socialiste, la făurirea unor noi valori de inaltă ţinută educativă, sporindu-şi astfel tot mai mult prestigiul de care se bucură in ţară şi peste hotare. Colectivul teatrului, toţi slujitorii scenei din ţara noastră trebuie să se încadreze cu toate forţele, cu toată capacitatea in ampla activitate politico-educativă desfăşurată de partid pentru ridicarea conştiinţei maselor, pentru formarea omului nou înaintat, cu inulte trăsături morale, constructor conştient al destinului socialist al României. Aceasta cere din partea Teatrului Naţional, a tuturor teatrelor noastre eforturi susţinute pentru realizarea unor spectacole militante, de adincă semnificaţie politică şi de un nivel artistic superior, care să abordeze şi să pună in dezbaterea unui public cit mai larg, format din oameni ai muncii, problemele de esenţă ale contemporaneităţii, îndeplinind menirea dintotdeauna a unui teatru naţional, prima noastră scenă — ca, de altfel, toate teatrele ţării — trebuie să se consacre cu precădere dramaturgiei româneşti, atit clasice, cit mai cu seamă contemporane, care oferă o imagine însufleţită asupra prezentului socialist şi a măreţelor perspective de dezvoltare a societăţii noastre. In acelaşi timp, Teatrul Naţional şi mişcarea noastră teatrală, în general, trebuie să se preocupe de prezentarea celor mai valoroase creaţii ale dramaturgiei universale, progresiste, care prin mesajul lor umanist, de încredere in om şi in forţele sale creatoare, să contribuie la educarea sănătoasă şi imbogăţirea orizontului cultural al poporului. Teatrul Naţional, celelalte teatre din ţara noastră trebuie să participe activ la Festivalul „Cîntarea României“, punînd larg in valoare tot ceea ce au ele mai bun, oferind, prin spectacolele pe care Ie organizează in acest cadru, prin ţinuta lor artistică şi educativă, un înalt model pentru toate formaţiunile de teatru din întreaga ţară, sprijinind şi indrumînd concret dezvoltarea mişcării artistice de masă. Adresindu-vă îndemnul de a face totul pentru a vă îndeplini cu rezultate tot mai bune înaltele îndatoriri ce le aveţi in dezvoltarea artei şi culturii noastre socialiste, urez întregului colectiv al Teatrului Naţional din Bucureşti, tuturor oamenilor de teatru din ţara noastră succese şi satisfacţii tot mai însemnate in muncă şi creaţie, multă sănătate şi fericire ! NICOLAE CEAUŞESCU ------------------------------------------- A APARUT IN BROSURA --------------------------------------- Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea festivă prilejuită de sărbătorirea împlinirii a 60 de ani de viaţă şi a peste 45 de ani de activitate revoluţionară — 25 ianuarie 1978 — editura politica LA PAROSENI Bătălia pentru 20000 tone de cărbune peste plan se desfăşoară pe un front larg Ce rezultate dă iniţiativa „Brigada înaltei productivităţi“ preluată de la minerii din Petrila Cum se ştie, ÎNTREPRINDEREA MINIERA PAROŞENI a chemat la Întrecere socialistă pe acest an unităţile miniere din întreaga ţară. Hotărîţi să răspundă prin fapte indicaţiilor şi recomandărilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitelor de lucru în Valea Jiului, acest prestigios colectiv de mineri s-a angajat, între altele, să sporească productivitatea muncii cu 2,5 la sută peste prevederi, să depăşească planul cu 20 000 tone de cărbune pentru cocs şi, totodată, să reducă cu 2,25 lei/tonă costul de producţie al cărbunelui, obţinînd beneficii suplimentare in valoare de 1650 mii lei. ...Ultimele zile ale lunii ianuarie. In abatajele minei Paroşeni, Întrecerea socialistă este in toi. Zi cu zi, cifrele — afişate în sala de apel — care indică producţia de cărbune realizată suplimentar sau vitezele de inaintare şi susţinere in galerii cresc continuu. La intrarea în schimb, minerii le citesc, le comentează. — întrecerea socialistă pe acest an a fost din timp pregătită — ne relatează tovarăşul Ion Răţoescu, secretarul comitetului de partid. întreprinderea noastră este desemnată unitate-model pe ramură în privinţa creşterii productivităţii muncii. Bunăoară, anul trecut, prin depăşirea cu 8,5 la sută a productivităţii fizice, s-au realizat, peste plan, 43 273 tone de cărbune. Nu putem spune că am atins încă limita posibilităţilor maxime în acest domeniu şi că, in practică, am fi peste măsură de mulţumiţi de rezultatele noastre. De aceea, trebuie să recunoaştem că iniţiativa minerului Eugen Voicu de la mina Petrila, intitulată „Brigada înaltei productivităţi“, ne-a ambiţionat. Concret, am hotărît să preluăm degrabă iniţiativa. — Cum aţi procedat ? —n cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii pe brigăzi şi din sectoare au fost discutate obiectivele iniţiativei amintite, fiecare formaţie şi-a analizat potenţialul şi şi-a propus să realizeze suplimentar anumite sarcini concrete care, însumate pe ansamblul întreprinderii, au dus la angajamentul formulat in chemarea la întrecere. Angajamentele sunt deci precizate pe brigăzi, pe schimburi, pe locuri de muncă, pentru fiecare gen de lucrări fiind stabilit un punctaj. Aşadar, obiectivul principal al Întrecerii in acest an : sporirea productivităţii muncii. Pentru aceasta, colectivul întreprinderii acţionează în trei direcţii importante : 1. MECANIZAREA. Introducerea susţinerii şi tăierii mecanizate, preocupare mai veche in această mină, reprezintă obiectul unei adevărate strategii pe mai multi ani. Intrucît mecanizarea este mai ales o problemă tehnică, s-ar putea pune întrebarea : de ce a fost Înscrisă ca obiectiv al Întrecerii intre mineri ? Ne răspunde ing. Gheorghe Marchiş, directorul întreprinderii : — Toţi minerii noştri s-au convins de avantajele mecanizării. Astfel, este limpede pentru toţi că în abatajele cu susţinere şi tăiere mecanizată, bunăoară, productivitatea pe post este mai mult decit dublă faţă de sistemul clasic. In acelaşi timp, in mină se acţionează ferm pentru a se asigura transportul mecanizat al materialelor pină la abataje, ceea ce uşurează considerabil efortul fizic, permite concentrarea muncii la lucrările miniere propriu-zise. Totodată, cărbunele este preluat chiar de la combină de un transportor cu racleti si apoi pe benzi transportoare, renuntindu-se la sistemul greoi de transport cu vagoneti. Ei bine, toate aceste lucrări de mecanizare le infăptuiesc minerii insisi , ei sunt aceia care decid, in foarte multe cazuri la deschiderea unui nou front de lucru, asupra gradului de mecanizare ce trebuie asigurat. In acest an, urmează ca peste 98 la sută din totalul cărbunelui ce se va extrage să fie obtinut in abataje cu susţinere metalică, din care 80.4 la sută — prin tăiere si încărcare mecanizată, obiectiv realist, in înfăptuirea căruia ne bizuim, îndeosebi, pe spiritul creator al minerilor. 2. ORGANIZAREA. Nu numai întrecerea socialistă, dar si activitatea productivă din mină, in general, este bine organizată. La sfîrşitul anului trecut, comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii au reanalizat componenta brigăzilor si au stabilit ca ele să fie conduse de oameni competent, bine pregătiţi, cu spirit organizatoric şi de inaltă răspundere. Un alt ,,detaliu“ organizatoric al întrecerii este că, in această acţiune, au fost atraşi atit minerii, cit si cadrele tehnice. Astfel, fiecare inginer, subinginer, maistru, economist, indiferent de locul său de muncă, răspunde de activitatea desfăşurată in cite un front de lucru din subteran şi are îndatorirea de a contribui efectiv la soluţionarea problemelor de aprovizionare şi organizatorice. La confluenţa dintre schimburi ne-am aflat la locul de muncă al brigăzii conduse de Fazakas Francisc. — Este obiceiul nostru de a preda schimbul din mers, ne explică setul de brigadă Fazakas. $1 mai avem un obicei : fiecare membru al brigăzii are sarcini precise. Consider că în : Corneliu CARLAN Sabin IONESCU (Continuare In pag. a II-a)