Scînteia, iunie 1980 (Anul 49, nr. 11750-11774)

1980-06-24 / nr. 11769

§ înaltă apreciere convorbirilor dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Mov Şedinţa Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar SOFIA 23 (Agerpres). — Agenţia bulgară de presă B.T.A. relatează că, luni, Biroul Politic al C.C. al P.C. Bulgar a ascultat o informare în le­gătură cu recenta vizită oficială de prietenie efectuată in Republica So­cialistă România de delegaţia de partid si de stat a R.P. Bulgaria, în frunte cu Todor Jivkov, prim-secre­­tar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedin­tele Consiliului de Stat al R.P. Bul­garia. Biroul Politic al C.C. al P.C.R. şi­-a exprimat satisfacţia in legătură cu convorbirile rodnice care au avut loc Intre tovarăşii Todor Jivkov si Nicolae Ceauşescu. Importantele documente semnate In timpul vizitei vor contribui la în­tărirea legăturilor bulgaro-rommâne si la accelerarea dezvoltării relaţiilor economice dintre Bulgaria si Româ­nia, se arată în comunicatul dat pu­blicităţii la Sofia. în cursul schimbului de păreri în probleme internationale actuale a fost exprimată îngrijorarea în le­gătură cu agravarea din ultimul timp a situaţiei internationale — se spune in comunicat. In legătură cu aceasta, a fost re­levat pericolul deosebit pe care îl comportă hotărîrea N.A.T.O. privind producerea si amplasarea în Europa occidentală a unor noi mijloace ra­­cheto-nucleare americane cu rază medie de acţiune. A fost subliniată importanta docu­mentelor adoptate la 15 mai a.c. la Varşovia de statele participante la Tratatul de la Varşovia, care conţin u­t program amplu de acţiune pentru reluarea şi continuarea politicii de destindere şi colaborare, pentru în­tărirea păcii şi securităţii popoare­lor. în continuare, comunicatul men­ţionează că in cursul convorbirilor a fost exprimată hotărîrea R. P. Bulgaria si Republicii Socialiste România ca, împreună cu celelalte ţări frăţeşti, cu toate statele iubi­toare de pace si forţele progresiste din lume să lupte pentru traducerea în viaţă a Actului final adoptat de Conferinţa pentru securitate şi coo­perare în Europa, pentru o pregătire temeinică a reuniunii de la Madrid, pentru limitarea şi reducerea cursei înarmărilor şi pentru dezarmare. Tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu — se arată în comunicat — au subliniat deosebita importanţă pe care ar avea-o adoptarea, de că­tre reuniunea de la Madrid, a hotă­­ririi privind convocarea conferinţei pentru dezangajare militară şi dezar­mare în Europa, propusă de statele participante la Tratatul de la Var­şovia. Biroul Politic al C.C. al P.C. Bulgar dă o inaltă apreciere rezul­tatelor obţinute în timpul vizitei, subliniind marele rol pe care îl au intilnirile dintre tovarăşii Todori Jivkov şi Nicolae Ceauşescu in ex­tinderea constantă a prieteniei şi colaborării dintre cele două partide, ţări şi popoare. Biroul Politic al C.C. al P.C.R. — se spune în încheierea comunicatu­lui — a stabilit măsuri concrete pen­tru înfăptuirea sarcinilor cuprinse in documentele semnate, subliniin­­du-se că aceasta va determina dez­voltarea în continuare a relaţiilor bulgaro-române pe multiple planuri, în interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei generale a socialismului, progresului şi păcii în întreaga lume. Promovarea cooperării internaţionale in domeniul aplicaţiilor paşnice ale energiei nucleare discutată la sesiunea Consiliului Guvernatorilor al A.I.E.A. VIENA 23 (Agerpres). — La Viena s-au încheiat lucrările sesiunii Con­siliului Guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Ato­mică (A.I.E.A.). Principala problemă de pe ordinea de zi a lucrărilor a constituit-o examinarea activităţii A. I. E. A. în ce priveşte promovarea cooperării internaţionale în domeniul aplicaţiilor paşnice ale energiei nu­cleare, în conformitate cu angaja­mentele asumate de statele nucleare prin Tratatul de neproliferare a ar­melor nucleare. Consiliul a hotărît crearea unui comitet pentru exami­narea problemelor privind garanta­rea livrărilor de­­ materiale și echi­pamente nucleare și a realizării ser­viciilor în domeniul ciclului combus­tibilului nuclear. Consiliul a aprobat activitatea A. I. E. A. privind acor­darea de asistenţă tehnică pentru statele membre ale agenţiei, fondul de asistenţă tehnică al organizaţiei pe anul 1981 şi cifrele orientative ale asistentei tehnice a A. I. E. A. pe anii 1982—1983. In cadrul dezbaterilor, reprezen­tanţii unui mare număr de ţări ne­nucleare şi în curs de dezvoltare au subliniat necesitatea ca puterile nu­cleare să-şi îndeplinească obligaţiile ce le revin din Tratatul de neproli­ferare în privinţa asigurării accesului neîngrădit al tuturor statelor, In pri­mul rînd al celor neposesoare de arme nucleare, ,la beneficiile aplica­țiilor paşnice ale atomului. LONDRA Marş de protest pentru reducerea cheltuielilor militare LONDRA 23 (Agerpres) — La Lon­dra au avut loc, duminică, sub egida Partidului Laburist de opoziţie, un marş şi un miting de protest, un Hyde Park, împotriva cursei înarmă­rilor nucleare, la care au participat peste 23 000 de persoane. Partici­panţii la această demonstraţie au cerut, printre altele, reducerea chel­tuielilor militare, urmînd ca sumele economisite pe această cale să fie folosite pentru finanţarea măsurilor vizînd soluţionarea problemelor so­ciale presante ale ţării. UN DOCUMENT AL B.I.R.D. RELEVA : Sute de milioane de oameni de pe planeta noastră sunt privaţi de educaţia de bază NAŢIUNILE UNITE 23 (Agerpres). — Intr-un document privind starea educaţiei în lume, difuzat oficial la Naţiunile Unite, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.) arată că peste 250 milioane de copii şi 600 milioane de adulţi de pe planeta noastră sunt privaţi de educaţia de bază, in ciuda unor pro­grese substanţiale realizate în do­meniul învăţământului de către ţările in curs de dezvoltare. t5j[j£ s /~"'T'TONA ' * ^Scînt Bip»­ România în lume * Contacte internaţionale • Convorbiri • Prezenţe Expresie a dorinţei comune de a se dezvolta continuu relaţiile de colaborare româno-egiptene CAIRO 23 (Agerpres). — Tovarăşul Ion Coman, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şeful delegaţiei Partidului Co­munist Român care, la invitaţia Partidului Naţional Democrat, efec­tuează o vizită oficială în Egipt, a fost primit de Mohamed Husni Mu­barak, vicepreşedinte şi secretar ge­neral al P.N.D., vicepreşedintele Republicii Arabe Egipt. Cu acest prilej, din partea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii­ So­cialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu au fost transmise un călduros salut prietenesc şi cele mai bune urări preşedintelui Republicii Arabe Egipt, preşedintele Partidului Naţional Democrat, Anwar El Sadat, şi doamnei Jihan El Sadat. S-a trans­mis, de asemenea, din partea tova­răşului Nicolae Ceauşescu, un cald, mesaj de salut vicepreşedintelui Re­publicii Arabe Egipt. Totodată, au fost transmise urări de pace şi prosperitate poporului egiptean prieten. Mulţumind călduros pentru mesaj, Mohamed Husni Mubarak a rugat să ★ CAIRO 23 (Agerpres). — La Cairo a avut loc inaugurarea sediului Aso­ciaţiei de prietenie egipteano-ro­­mână. La festivitate a luat parte de­legaţia Partidului Comunist Român, condusă de Ion Coman. Din partea egipteană au luat par­te Sayed Zaki, secretar al P.N.D., preşedintele Consiliului de conducere al Asociaţiei de prietenie egipteano­­română, Abdel Latif Bohteia, secre­tarul Comitetului municipal Cairo al P.N.D., Mohamed Rashwan, vice­preşedinte al Adunării Poporului, şi Abdul Hamid Hassan, ministru secre­tar de stat pentru tineret şi sporturi, vicepreşedinţi ai Consiliului de con­ se transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, din partea preşedintelui Anwar El Sadat, a doamnei Jihan El Sadat, precum şi a sa personal, un salut cordial de prietenie şi cele mai bune urări, noi succese poporului român în opera de edificare a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate in România. Subliniindu-se cu satisfacţie că este prima delegaţie a P.C.R. care efec­tuează o vizită oficială în Egipt, la invitaţia P.N.D., in cursul intîlnirii s-a procedat la un schimb de păreri asupra preocupărilor actuale şi de perspectivă ale P.C.R. şi P.N.D., ex­­primindu-se, de ambele părţi, dorin­ţa de a se dezvolta continuu, în spi­ritul stimei şi respectului reciproc, bunele relaţii dintre cele două par­tide de guvernămînt, dintre cele două ţări şi popoare. Au fost abordate, tot­odată, unele aspecte ale vieţii inter­naţionale, inclusiv ale situaţiei din Orientul Mijlociu, subliniindu-se ne­cesitatea reglementării ei pe cale po­litică, a dialogului constructiv. La primire a participat Ion Iosefi­­de, ambasadorul României la Cairo, ★ ducere al asociaţiei, alţi membri ai Asociaţiei de prietenie egipteano­­română, absolvenţi egipteni ai şcoli­lor româneşti, ziarişti. Intr-o atmosferă deosebit de caldă, cei prezenţi au subliniat că, stimulate de îndemnul personal, de raporturile de stimă şi respect dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar El Sadat, legăturile dintre cele două ţări şi po­poare cunosc o permanentă creştere in toate domeniile. La inaugurarea sediului asociaţiei a avut loc şi vernisajul expoziţiei de fotografii „Vestigii dacice“ şi a unei expoziţii de carte ro­mânească şi egipteană. Convorbiri economice româno-sovietice MOSCOVA 23 — Trimisul Ager­pres, Gh. Ciobanu, transmite : La 23 iunie, tovarăşul Virgil Trofin, vice­­prim-ministru al Guvernului Repu­blicii Socialiste România, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, a avut la Moscova o intîlnire cu V.E. Dîmşiţ, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri al U.R.S.S. In cadrul intîlnirii, desfăşurată într-o atmos­feră de prietenie şi înţelegere reci­procă, au fost analizate aspecte im­portante ale dezvoltării continue şi adîncirii colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre România şi Uniunea Sovietică. Delegaţia română, condusă de to­varăşul Virgil Trofin, a vizitat cen­trul minier Doneţk din R.S.S. Ucrai­neană. La Doneţk, delegaţia a avut convorbiri cu N.K. Grinko, ministrul industriei cărbunelui din R.S.S. Ucraineană, şi membri ai conducerii acestui minister, în cadrul cărora au fost abordate probleme ale colabo­rării economice si tehnico-stiintifice bilaterale in domeniul cărbunelui, a purtat discuţii cu specialişti în legă­tură cu metodele noi de exploatare a cărbunelui în straturi subţiri, la diferite înclinări, în mine a minei. Au fost, de asemenea, vizitate institute de cercetări şi proiectări pentru con­strucţii de maşini miniere, întreprin­deri de utilaj pentru industria căr­bunelui, in bazinul Doneţk si la Mos­cova. Delegaţia a fost însoţită in timpul intilnirilor si vizitelor de to­varăşul Traian Dudaş, ambasadorul ţării noastre la Moscova. Preşedintele Indoneziei l­a JAKARTA 23 (Agerpres) — Gene­ralul Suharto, preşedintele Republi­cii Indonezia, l-a primit la Jakarta pe noul ambasador al României în această ţară, Ion Cotoi, cu ocazia prezentării scrisorilor de acredi­tare. Cu acest prilej, din partea tova­răşului Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Republicii Socialiste România, au fost transmise preşedintelui In­doneziei urări de sănătate şi feri­­­cire personală, de progres, bunăsta­re şi pace poporului prieten indo­nezian, de noi succese în dezvolta­rea sa economică. Preşedintele Suharto a mulţumit în mod deosebit pentru urări şi a rugat să se transmită preşedintelui României, din partea sa şi a po­porului indonezian, cordiale salutări, împreună cu cele mai calde urări de continuă sănătate şi fericire per­ primit pe ambasadorul român sonală, de noi succese în activitatea sa remarcabilă desfăşurată atit pe plan intern, cit şi pe plan interna­ţional, iar poporului român prieten urări de prosperitate şi pace, de suc­ces in dezvoltarea sa economică şi­ socială. Preşedintele Suharto a relevat personalitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, care se bucură de stimă şi consideraţie în întreaga lume, ca urmare a neobositei sale activităţi puse în slujba progresului şi bunăstării poporului român, a pârii şi înţelegerii internaţionale. In încheiere, şeful statului indo­nezian a exprimat convingerea că relaţiile de prietenie, colaborare şi înţelegere între cele două ţări şi popoare se vor dezvolta tot mai mult pe plan bilateral, precum şi în viaţa internaţională. S.W.A.P.O. va continua lupta pina la dobîndirea independenţei Namibiei ALGER 23 (Agerpres). — La sosi­rea la Alger, Sam Nujoma, preşedin­tele Organizaţiei Poporului din Afri­ca de Sud-Vest (S.W.A.P.O.), a de­clarat că situaţia din Namibia este in prezent „explozivă şi foarte gravă" ca urmare a agresiunilor repetate ale regimului rasist de la Pretoria. El a arătat că acţiunile întreprinse împo­triva poporului namibian şi a popu­laţiei namibiene din Angola au pro­vocat multe pierderi de vieţi în rin­­dul populaţiei civile. El a reafirmat că S.W.A.P.O. este singurul reprezen­tant legitim al poporului namibian şi a afirmat hotărîrea acesteia de a lupta pînă la dobîndirea independen­ţei Namibiei. Sam Nujoma a arătat că S.W.A.P.O. este gata să coopereze cu secretarul general al O.N.U. şi va sprijini toate iniţiativele Consiliului de Securitate vizind soluţionarea si­tuaţiei din Namibia. De asemenea, el a spus că S.U.A.P.O. va participa la alegeri libere in Namibia, desfăşu­rate sub controlul O.N.U. în Africa de Sud iau amploare protestele împotriva politicii de discriminare rasială PRETORIA 23 (Agerpres). „ Miş­cările sociale din Africa de Sud pro­vocate de inechitate şi discriminare rasială continuă să cunoască o am­ploare tot mai mare, informează agenţiile France Presse şi U.P.I. Nu­mai în provincia Cap. 16 uzine cu peste 10 000 de lucrători se află în grevă. Pe de altă parte, ciocnirile dintre grevişti şi poliţie au provocat în această regiune moartea a 32 de demonstranţi şi rănirea altor 175, dar, potrivit unor surse ale presei locale, citate de agenţia U.P.I., cifră răni­ţilor s-ar putea să fie dublă. O informaţie a agenţiei T.A.S.S. KABUL (Agerpres).­­ Agenţia T.A.S.S. transmite : „Conform infor­maţiilor provenite de la comanda­mentul contingentelor militare sovie­tice aflate în Afganistan, în aceste zile, de comun acord cu guvernul afgan, se efectuează retragerea pe teritoriul U.R.S.S. a unor unități mi­litare, a căror prezență in Afganistan nu este necesară in prezent“. Rezultatele alegerilor din Japonia TOKIO 23 (Agerpres).­­ La Tokio au fost anunţate, luni, rezultatele finale neoficiale ale alegerilor pentru Camera Reprezentanţilor. Partidul Liberal Democrat, de guvernămînt, a obţinut 284 din cele 511 mandate ale Camerei Reprezentanţilor, fiind ur­mat de Partidul Socialist din Japo­nia, cu 107 mandate. Komeito — 33 mandate. Partidul Socialist Democra­tic — 32 mandate.. Partidul Comunist din Japonia — 29 mandate. Noul Club Liberal — 12 mandate. Partidul Social-Democrat Unit — 3 man­date, iar un număr de 11 mandate au revenit unor candidaţi care s-au prezentat ca­ independenţi. Sunt in curs de desfăşurare operaţiunile de numărare a voturilor acordate pen­tru reînnoirea celor 126 din cele 252 de mandate ale Camerei Consilie­rilor. Potrivit agenţiei KYODO, pentru marţi este prevăzută o reuniune a liderilor liberal democraţi pentru examinarea problemei succesiunii premierului Masayoshi Ohira la conducerea P.L.D., de guvernămint, şi a guvernului. Se preconizează ca in jurul datei de 16 iulie să aibă loc o sesiune specială a Dietei Japoniei pentru alegerea primului ministru și a guvernului. CONLUCRARE MULTILATERALĂ, PRIETENEASCĂ ŞI RODNICĂ " ...La Eisenhüttenstadt — cetatea de oţel din estul R.D.G. — la combina­tul siderurgic am asistat la lucrările de construcţie şi montaj ale staţiei de aglomerare a minereului — una din cele mai mari şi mai complexe, in­stalaţii realizate de metalurgia ro­mânească in cadrul acţiunilor de coo­perare în străinătate. Cu un alt pri­lej, la Şantierul naval din Stralsund, am surprins momentul lansării vasu­lui de pescuit oceanic „Căliman“, construit aici pentru ţara noastră. Ziarele au publicat anul trecut ştiri despre festivităţile care au marcat, la Piteşti, livrarea către R.D.G. a celui de-al 35 000-lea auto­turism „Dacia 1 300“ ; la Craiova — a tractorului cu încărcător hidraulic „TIH-445“ cu numărul 5 000 ; iar la Timişoara — al 750 000-lea motor e­­lectric. ...Sunt doar cîteva exemple , dar ele vorbesc de la sine despre amploa­rea relaţiilor de colaborare statorni­cite între România socialistă şi Re­publica Democrată Germană. Apropiata vizită de prietenie pe care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o va efectua în România o delegaţie de partid şi de stat a Republicii Democrate Ger­mane, condusă de tovarăşul Erich Honecker, este un binevenit prilej pentru comunişti, pentru întregul nostru popor de a evoca tradiţia aces­tor legături, de a-şi manifesta satis­facţia pentru cursul lor ascendent şi hotărîrea de a face totul pentru ca ele să devină mai intense, mai bune, mai fertile. Actualele relaţii dintre cele două partide, ţări şi popoare au rădăcini adinei în tradiţiile îndelungate de so­lidaritate militantă dintre proletaria­tul român şi cel german, dintre for­ţele democratice ale celor două po­poare, în sprijinul reciproc pe care şi l-au acordat partidele noastre co­muniste în anii grei ai luptei împo­triva exploatării şi asupririi, reacţi­­unii şi fascismului. O mărturie grăi­toare în această privinţă a fost miş­carea de solidaritate desfăşurată in România, la chemarea P.C.R., pentru eliberarea lui Ernst Thälmann din temniţele călăilor hitlerişti. După zdrobirea fascismului In cel de-al doilea război mondial si In­stituirea puterii oamenilor muncii în România şi în Republica Democrată Germană s-au creat premisele dez­voltării unor relaţii noi, calitativ su­perioare între cele două ţâri şi po­poare. Cursul lor continuu ascendent a fost puternic stimulat de comunita­tea­ de orinduire, de aspiraţii şi ţe­luri, de aşezarea lor statornică pe principiile relaţiilor de tip nou — egalitatea in drepturi, respectarea in­dependenţei şi suveranităţii naţiona­le, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc şi întrajutorarea tovărăşească, adică acele principii menite să confere relaţiilor dintre ţă­rile socialiste un caracter nou, supe­rior, exemplar. Noul Tratat de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre România şi Republica Demo­crată Germană, semnat in 1972, con­­sacrind aceste principii ca temelie a relaţiilor reciproce, a oferit un ca­dru juridic deosebit de favorabil pen­tru extinderea şi diversificarea ra­porturilor multilaterale dintre cele două state, pentru întărirea solidari­tăţii lor. In România socialistă se bucură de înaltă preţuire activitatea rodnică şi succesele remarcabile obţinute de oamenii muncii din R.D.G., sub con­ducerea Partidului Socialist Unit din Germania, in dezvoltarea economiei naţionale, a ştiinţei şi culturii, în ri­dicarea nivelului de trai material şi spiritual, in înfăptuirea hotărîrilor Congresului al IX-lea pentru făuri­rea societăţii socialiste dezvoltate in R.D.G. — succese care au înscris acest stat printre primele zece ţări industriale ale lumii. Ştim că aceleaşi sentimente prieteneşti sunt nutrite şi de oamenii muncii din R.D.G. faţă de marile succese obţinute de po­porul român, sub conducerea P.C.R., în opera de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. Poten­ţialul economic, ştiinţific şi tehnic tot mai înalt al celor două ţări creea­ză in permanenţă noi posibilităţi pentru extinderea colaborării multi­laterale dintre cele două state so­cialiste prietene. Factorul esenţial al intensificării acestor raporturi îl constituie legătu­rile de prietenie, solidaritate şi cola­borare dintre Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Socialist Unit din Germania, un rol determinant avînd­­ întîlnirile şi convorbirile dintre con­ducătorii de partid şi de stat, to­varăşii Nicolae Ceauşescu şi Erich Honecker, contacte care de fie­care dată au stimulat puternic colaborarea dintre cele două ţări şi popoare. In acest context, de o deo­sebită însemnătate s-a dovedit vizita efectuată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R.D. Germană, în 1977, ca răspuns la vizita întreprinsă an­terior in România de tovarăşul Erich Honecker. Intre documentele poli­tico-juridice încheiate cu aceste pri­lejuri se remarcă, prin importanţa ei, „Declaraţia cu privire la adîncirea prieteniei şi dezvoltarea colaborării frăţeşti dintre P.C.R. şi P.S.U.G„ dintre România şi R.D.G.“, care a deschis ample perspective pentru am­plificarea relaţiilor reciproce, in concordanţă cu cerinţele construcţiei socialiste în cele două ţări, ca şi pen­tru conlucrarea lor pe tărîmul vieţii internaţionale. In acest sens, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sublinia : „Relevînd cu satisfacţie dezvoltarea fructuoasă a raporturilor frăţeşti de prietenie, colaborare şi solidaritate dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Unit din Germania, dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, do­resc să reafirm convingerea noastră că, in spiritul înţelegerilor stabilite cu ocazia intilnirilor noastre din ul­tima perioadă, aceste relaţii se vor extinde tot mai puternic, in interesul ambelor noastre popoare, al cauzei so­cialismului şi păcii, al creşterii pres­tigiului si influentei socialismului in lume“. In acelaşi spirit, tovarăşul ERICH HONECKER a declarat : „A­­vem in faţă noi ani de colaborare fructuoasă, multilaterală. Ii vom fo­losi împreună în modul cel mai efi­cient. Vă asigurăm, dragi tovarăşi români, că dumneavoastră şi întregul dumneavoastră popor veţi avea şi un viitor în Republica Democrată Ger­mană un prieten şi un aliat de nă­dejde". Constituie un temei de adincă sa­tisfacţie realitatea faptului că înţe­legerile convenite la nivel înalt sunt transpuse cu succes în viată, asigu­­rindu-se astfel amplificarea si adîn­cirea raporturilor pe toate planurile — politic, economic, tehnico-stiintific, cultural si in alte domenii. Procesul de dezvoltare a relaţiilor reciproce isi are o solidă temelie ma­terială in colaborarea pe plan eco­nomic. Este semnificativă în această privinţă creşterea schimburilor eco­nomice, care va fi de peste 70 la sută în acest cincinal, după ce spo­rise cu 100 la sută in cincinalul pre­cedent. Este notabil faptul că Re­publica Democrată Germană ocupă locul al doilea, după U.R.S.S., in co­merţul exterior al României cu ţările socialiste. In cadrul schimburilor comerciale, locul principal il ocupă livrările reciproce de masini-unelte, utilaje, produse ale unor ramuri industriale de vtrf­o­chimia, elec­trotehnica, electronica. Ca expresie a creşterii calitative a acestei conlu­crări, se cuvine subliniată accentua­rea continuă a ponderii cooperării şi specializării în producţie, ceea ce se concretizează în construirea în comun a unor importante obiective econo­mice, în realizarea unor mari capa­cităţi de producţie în domeniile siderurgiei, exploatării miniere, in­dustriei chimice, mecanicii fine, onti­cii etc. In domeniul cooperării teh­­nico-ştiintifice, rezultate pozitive au fost obţinute în realizarea obiecti­velor fixate prin Programul de co­laborare pe termen lung 1976—1980, pentru viitor prevăzindu-se o inten­sificare a cooperării pe acest plan. In același timp, promovarea permanentă a cooperării celor două tari contri­buie la realizarea Programului com­plex al C.A.E.R., la dezvoltarea mul­tilaterală a statelor membre, la a­­propierea si egalizarea nivelurilor lor de dezvoltare economică. Totodată, România si Republica Democrată Germană dezvoltă colaborarea cu ce­lelalte ţări socialiste, precum si cu statele cu alte orînduiri, in spiritul coexistentei paşnice. Tabloul relaţiilor dintre cele două ţări este întregit de conlucrarea lor pe ţărimul vieţii internaţionale, pen­tru apărarea Păcii, pentru oprirea accentuării încordării, pentru pro­movarea securităţii europene, pre­gătirea temeinică a reuniunii de la Madrid, astfel ca ea să dea un imbold transpunerii în viaţă a pre­vederilor Actului final de la Helsinki, să favorizeze adoptarea de măsuri concrete, de dezangajare militară şi dezarmare în Europa. Pregătindu-se să întîmpine cu toa­tă căldura tovărăşească pe înalţii oaspeţi din Republica Democrată Germană, comuniştii, întregul popor român işi exprimă convingerea că vi­zita delegaţiei de partid si de stat a R.D.G., noile convorbiri dintre to­varăşii Nicolae Ceauşescu si Erich Honecker se vor înscrie ca un mo­ment istoric în cronica relaţiilor de prietenie si solidaritate dintre ţările si popoarele noastre, vor contribui substantial la adîncirea colaborării dintre ele pe toate planurile, cores­punzător intereselor reciproce, ale cauzei generale a socialismului si progresului, ale destinderii si secu­rităţii in Europa, ale păcii in întrea­ga lume. Ion FINTINARU Raporturile dintre România şi Republica Democrată Germană în continuă dezvoltare Convocarea celui de-al XXVI-lea Congres al P.C.U.S. MOSCOVA 23 (Agerpres). — La Moscova a avut loc luni Plenara C.C. al P.C.U.S. — informează agen­ţia T.A.S.S. Plenara a ascultat ra­portul prezentat de Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S.. Şi a soluţionat problema convocării Congresului al XXVI-lea al P.C.U.S. De asemenea, plenara a ascultat ra­portul lui Andrei Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul de externe al U.R.S.S., „Cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a Uniunii Sovie­tice“. Plenara a hotărît convocarea Con­gresului al XXVI-lea al P.C.U.S. la 23 februarie 1981, fiind aprobată ur­mătoarea ordine de zi : Raportul C.C. al P.C.U.S. și sarcinile urmă­toare ale partidului în domeniul po­liticii interne și externe, raportor la acest punct urmînd să fie secretarul general, al C.C. al P.C.U.S., Leonid Brejnev ; Raportul Comisiei Cen­trale de Revizie a P.C.U.S. ; Princi­palele direcţii ale dezvoltării econo­mice şi sociale a U.R.S.S. în anii 1981—1985 — raportor preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Aleksei Kosîghin; Alegerea organelor centrale ale partidului. Alegerile parlamentare-un moment important în viaţa politică a Irakului Eveniment de importanţă deose­bită in viaţa politică a Republicii Irak, alegerile parlamentare de la 20 iunie concentrează întreaga aten­ţie a opiniei publice din această ţară. Sub titluri mari, publicate pe primele pagini, presa din Bagdad subliniază că rezultatele scrutinului de vineri reprezintă o importantă victorie a poporului irakian pe calea înfăptuirii obiectivelor revoluţiei, a extinderii participării maselor la examinarea problemelor dezvoltării economice şi sociale a Irakului. Acest succes este evidenţiat, între altele, de faptul că recentele alegeri — primele din ultimii 25 de anii — s-au bucurat de un deosebit interes, o vie participare şi un larg ecou in rindul maselor. Pentru a desemna pe cei 250 de de­putaţi in Adu­narea Naţională, s-au prezentat 6 400 000 de la urne peste alegători, membri şi nemembri ai Partidului Baas Arab Socialist. Corespondenţii şi trimi­şii presei streine au putut urmări desfăşurarea procesului electoral cu prilejul vizitei făcute la citeva din secţiile de votare din Mosul — cel de-al doilea oraş ca mărime al ţării, situat la circa 400 km nord de Bagdad. In ciuda căldurii toride, alegătorii aşteptau in ordine rîndul pentru a-şi exercita dreptul de vot. Printre ei se aflau un mare număr de femei. Prezenţa acestora la urne, pentru întiia oară d­in întreaga is­torie a Irakului, constituie desigur o elocventă dovadă a adincilor transformări petrecute în societatea irakiană după Revoluţia din 14 iu­lie 1958, mai ales după preluarea puterii de către Partidul Baas Arab Socialist în urmă cu doisprezece ani, la 17 iulie 1968. A devenit ast­fel posibilă curmarea unei situaţii anacronice moştenite din trecut ce îndepărta de la viaţa politică jumă­tate din populaţia ţării. Astăzi, fe­meile nu numai că au căpătat drep­tul la vot, dar vor avea şi un nu­măr de 17 reprezentante in Adu­narea Naţională. Duminică, Comitetul superior elec­toral a dat publicităţii lista noilor deputaţi aleşi, un număr de 250, din­­tr-un total de 840 candidaţi înscrişi pe listele electorale în mod indivi­dual. Comitetul subliniază că ale­gerile s-au desfăşurat conform di­rectivelor date de preşedintele Sad­dam Hussein şi că rezultatele lor vor contribui la consolidarea cadru­lui instituţional democratic, la in­tensificarea participării maselor la opera de dezvoltare şi transformare a Irakului, sub conducerea Parti­dului Baas Arab Socialist. Adunarea Naţională va avea funcţia de a propune proiecte de legi, de a aproba bugetul general şi planurile naţionale de dezvoltare şi de a ratifica tratatele şi înţelege­rile internaţionale. In plus, alături de Consiliul Comandamentului Re­­voluţiei, ea va participa la controlul activităţii instituţiilor de stat, avind dreptul de a convoca şi interpela pe membrii cabine­tului şi a propune eliberarea lor din posturi. Reflectind satis­---------------------- facţia cu care au fost primite rezul­tatele alegerilor, presa din Bag­dad publică numeroase comen­tarii şi declaraţii care dau ex­presie hotăririi­ poporului irakian de a-şi intensifica eforturile pentru înfăptuirea aspiraţiilor sale de bunăstare şi progres. „Ale­gerile desfăşurate vineri — a de­clarat Izzat Ibrahim, vicepreşedinte al Consiliului Comandamentului Re­voluţiei şi preşedinte al Comitetului superior electoral — s-au încheiat cu cel mai strălucit rezultat obţinut de poporul irakian în istoria sa“. „Ziua de 20 iunie — scrie ziarul «AL THAWRA■» (Revoluţia) — va rămîne un moment luminos în evo­luţia procesului democratic în Irak, ea reprezentînd un important pi înainte pe calea aplicării în via a principiilor Revoluţiei din 17 iu­lie 1968“. Pentru poporul român, legat prin sincere şi trainice relaţii de prie­tenie si colaborare cu poporul ira­kian, succesul acestui important eveniment politic constituie un mo­tiv de reală satisfacţie. Aici, in Irak, in convorbirile avute, am intîlnit frecvent exprimări ale dorinţei de a se adinei relaţiile de conlucrare dintre cele două ţări şi popoare — perspectivă pentru care România se pronunţă in mod constant, in in­teres bilateral, al cauzei generale a păcii şi înţelegerii internaţionale. Nicolae N. LUPU DE LA TRIMISUL NOSTRU LA BAGDAD ale Conferinţei „celor VENEŢIA 23. — Trimisul Ager­pres, Gheorghe Sprinteroiu . Luni s-au încheiat la Veneţia lucrările ce­lei de-a VI-a reuniuni la nivel înalt a principalelor şapte state occiden­tale industrializate (S.U.A., Japonia, R.F.G., Franţa, Marea Britanie, Ita­lia, Canada), la care a luat parte si preşedintele Comisiei C.E.E. După cum rezultă din comunicatul difu­zat presei la încheierea reuniunii , principala problemă care a stat in atenţia participanţilor a fost ener­gia­ strins legată de perspectivele dezvoltării economice. Declaraţia finală a conferinţei cheamă statele participante să redu­că substanţial plafoanele naţionale ale importurilor la petrol pînă­ in 1985, precum şi dependenta de con­sumul de petrol pînă în 1990 la circa 40 la sută faţă de 53 la sută în pre­zent, precum şi să întreprindă ac­ţiuni pentru utilizarea de noi surse alternative de energie, lansindu-se un apel pentru sporirea producţiei şapte“ de la Veneţia şi consumului de cărbune, a energiei nucleare şi combustibililor sinte. Declaraţia finală prevede, de a­menea, iniţierea unui dialog între ţările producătoare şi cele consuma­toare de petrol şi folosirea eficientă a uraniului, ameliorarea metodelor de retratare­ a stocării deşeurilor şi reducerea riscului proliferării nu­cleare. „Cei şapte“ au evidenţiat că lupta împotriva inflaţiei şi a deficitelor curente continuă să rămînă obiecti­vul nr. 1 al ţărilor industrializate. Participanţii au subliniat doar ne­cesitatea relansării dialogului Nord- Sud, fără a preconiza măsuri con­crete de natură să atenueze dificul­tăţile uriaşe pe care ţările în curs de dezvoltare le întîmpină în efortul lor de propăşire economică şi socială. Concomitent cu examinarea situa­ţiei economice si financiare, între „cei şapte“ au avut loc schimburi de vederi in ceea ce priveşte situaţia politică mondială. Îndeosebi situaţia din Asia. Energia şi inflaţia-temele principale . ^gAGE­UŢIILE DE PRESĂ ! S-A PROPUS CREAREA UNUI FOND PENTRU ENERGIE. Intr-un discurs rostit la reuniunea anuală a Consiliului de administraţie al Pro­gramului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, care se desfăşoară la f*c­­neva, directorul general al P.N.U.D., Bradford Morse, a propus crearea unui fond pentru energie, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acest fond, care ar urma să vină in întîmpinarea necesităţilor energetice ale ţărilor în curs de dezvoltare, va fi finanţat iniţial cu o sumă de 60 mi­lioane de dolari, pentru o perioadă de trei ani. TENTATIVĂ MENITĂ SĂ ABA­TĂ ATENŢIA DE LA SITUAŢIA DIN COREEA DE SUD. După cum relatează agenţia A.C.T.C., autori­tăţile din Coreea de Sud continuă­­ campania de calomnii şi provocări la adresa R.P.D. Coreene. Astfel,­­ la 21 iunie, autorităţile de la Seul au anunţat o pretinsă acţiune de ..infiltrare“ si scufundarea unei I „nave înarmate din Nopd“ aflate, chipurile,­in apele din fata tărmu- I lui sud-coreean. Citind un comen­tariu apărut duminică în ziarul ■ „Nodong Sinmun“, agenţia arată că I toate acestea reprezintă o ficţiune, fabricată în scop diversionist, pen­tru a abate atenţia populaţiei sud­­ebreene si a opiniei publice de la situaţia deosebit de gravă existen- I tă in această parte a Coreei, evi­denţiată de lupta unor largi cate-I gorii sociale din Coreea de Sud îm­potriva actualului sistem dictatorial de guvernare si pentru democra­ţie şi libertăţi sociale. ALEGERI PREZIDENŢIALE IN ISLANDA. Duminica viitoare, pen- I tru prima dată în ultimii 12 ani, in I Islanda vor avea loc alegeri prezi­denţiale. Aproximativ 200 000 de is-L landezi, dintr-o populaţie de 250 000 de locuitori, sunt chemaţi la urne pentru a-1 alege pe noul sef al sta-­­ tului. Pină în prezent, pentru obti- I nerea învestiturii supreme si-au­­ depus candidatura patru persona­lităţi. LUPTA ÎMPOTRIVA SECETEI ■ IN SAHEL. La Niamey s-au inche- . iat lucrările celei de-a 13-a reuniuni I ministeriale a Comitetului perma­nent interstatal de luptă împotriva­­ secetei din Sahel (C.I.L.S.S.). Co-­­­municatul dat publicităţii cu acest prilej subliniază că statele africane­­ din zona Sahelului sunt confruntate cu „dramatice probleme alimentare“ , datorită absenţei îndelungate a pre­cipitaţiilor in regiunea respectivă. I Documentul subliniază că în absen-­­­ţa unui ajutor internaţional susţi­nut, cele şapte state din zona Sahe- I­lului nu vor fi în măsură să depă­şească, prin mijloace proprii, ac­tuala situaţie. I ACCIDENT AVIATIC. Sanjay I Gandhi, fiul, în vîrstă de 33 de ani, al primului ministru indian, Indira Gandhi, si-a pierdut viata, luni, I intr-un accident aviatic. El pilota un planor care s-a prăbușit in ime­diata apropiere a aeroportului Saf­ I­dargani, de la Delhi. . REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA . Cod 71 341. Bucureşti Piaţa Scânteii nr 1. Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. In străinătate, abonamentele se fac prin ILEXIM — departamentul export-import presă. P. O. BOX 136—137 telex : U 226. București, str. 13 Decembrie nr. 3. Tiparul : Combinatul Poligrafic CASA SClNTEII ■­­0 360

Next