Scînteia, octombrie 1980 (Anul 49, nr. 11854-11880)
1980-10-01 / nr. 11854
SCINTEIA — miercuri 1 octombrie 1980 Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (Urmare din pag. I) zarea de progrese în domeniul cooperării şi securităţii în Europa, pentru sprijinirea luptei de eliberare naţională a popoarelor din Africa, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, rasismului şi apartheidului, pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, pentru unirea şi conlucrarea strînsă a tuturor statelor şi popoarelor, a partidelor politice, a forţelor progresiste, înaintate de pretutindeni pentru a pune capăt tensiunii din viaţa internaţională şi a asigura reluarea şi continuarea politicii de destindere, colaborare şi pace, de respect al independenţei naţionale. Comitetul Politic Executiv a aprobat în unanimitate documentele, înţelegerile şi concluziile la care s-a ajuns cu prilejul vizitei şi a stabilit măsurile corespunzătoare pentru înfăptuirea în bune condiţii a obiectivelor de colaborare şi cooperare prevăzute, pentru amplificarea continuă a relaţiilor româno-zambiene, spre binele celor două popoare, în interesul cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a ascultat, de asemenea, o informare prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind vizita oficială de prietenie efectuată în ţara noastră, în perioada 13—17 septembrie, de tovarăşul Samora Moises Machet, preşedintele Partidului FRELIMO, preşedintele Republicii Populare Mozambic. Comitetul Politic Executiv a aprobat întru totul rezultatele fructuoase ale convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Samora Moises Machet şi a apreciat că vizita înaltului sol al poporului mozambican. Declaraţia comună semnată de cei doi conducători de partid şi de stat, celelalte documente încheiate reprezintă o importantă contribuţie la extinderea relaţiilor tradiţionale de prietenie, solidaritate militantă şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul FRELIMO, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Mozambic, spre binele popoarelor român şi mozambican, al politicii de pace, destindere, independenţă naţională şi colaborare între toate naţiunile. Comitetul Politic Executiv subliniază însemnătatea deosebită a hotărîrilor convenite de cei doi preşedinţi cu privire la dezvoltarea în continuare a relaţiilor româno-mozambicane în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, a cooperării în producţie, a diversificării schimburilor comerciale, apreciind că acestea vin în sprijinul eforturilor României şi Mozambicului în direcţia progresului lor economic şi social. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere schimbului de păreri în problemele esenţiale ale vieţii internaţionale actuale şi îşi exprimă deplinul acord cu concluziile la care au ajuns tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Samara Moises Machet cu privire la principalele mutaţii din lumea contemporană, subliniind hotărîrea României şi Mozambicului de a conlucra mai strîns pe planul vieţii internaţionale, pentru a-şi aduce o contribuţie însemnată la lupta tuturor popoarelor pentru eliminarea încordării, a politicii imperialiste de dominaţie şi opresiune, pentru reluarea şi continuarea politicii de destindere şi cooperare, pentru soluţionarea, pe cale paşnică, prin tratative, a tuturor problemelor litigioase din diferite zone ale globului, pentru respectarea în relaţiile dintre state a principiilor egalităţii în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa, neamestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui popor de a-şi alege singur calea dezvoltării economice şi sociale. S-a relevat, de asemenea, importanţa faptului că România şi Mozambicul se pronunţă cu hotărîre pentru lichidarea subdezvoltării şi edificarea unei noi ordini economice internaţionale, pentru sprijinirea luptei de eliberare naţională a popoarelor din Africa, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, a rasismului şi apartheidului, pentru reglementarea problemelor litigioase dintre ţările africane prin negocieri directe între părţile interesate. S-a relevat, totodată, importanţa pe care România şi Mozambicul o acordă mişcării de nealiniere în lupta împotriva imperialismului, pentru făurirea unei noi ordini economice internaţionale şi promovarea principiilor de drept internaţional în relaţiile dintre state. Comitetul Politic Executiv subliniază, de asemenea, însemnătatea hotărîrii Partidului Comunist Român şi Partidului FRELIMO de a întări colaborarea cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, cu toate partidele şi forţele progresiste, democratice, antiimperialiste pe baza principiilor deplinei egalităţi în drepturi, încrederii şi întrajutorării reciproce, a dreptului fiecărui partid de a-şi stabili in mod independent politica internă şi externă în conformitate cu interesele şi condiţiile concrete din ţările respective. Comitetul Politic Executiv a luat, de asemenea, cunoştinţă de rezultatele vizitei oficiale de prietenie efectuate în ţara noastră de preşedintele Republicii Zimbabwe, tovarăşul Canaan Sodindo Banana, împreună cu tovarăşa Janet Banana. Comitetul Politic Executiv a luat act cu deplină satisfacţie de sentimentele de recunoştinţă exprimate de preşedintele Republicii Zimbabwe faţă de preşedintele României, faţă de Partidul Comunist Român şi poporul român pentru solidaritatea şi sprijinul politic, diplomatic, moral şi material acordat în anii grei ai luptei de eliberare naţională a poporului Zimbabwe, pentru prietenia şi colaborarea ţării noastre cu noul stat independent şi a reafirmat solidaritatea partidului nostru, a întregului popor român cu idealurile de independenţă, libertate şi progres social ale poporului Zimbabwe, cu eforturile depuse de guvernul condus de Robert Mugabe pentru consolidarea independenţei, refacerea economică a ţării, reconcilierea naţională, dezvoltarea şi edificarea unei noi societăţi. Comitetul Politic Executiv îşi exprimă deplinul acord faţă de rezultatele remarcabile ale dialogului la nivel înalt româno-Zimbabwe şi consideră că înţelegerile convenite între cei doi preşedinţi, acordurile semnate vor ridica pe o treaptă nouă, superioară, legăturile de prietenie şi solidaritate statornicite între ţările noastre, vor da un nou impuls colaborării în toate domeniile de activitate între România şi Zimbabwe. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere schimbului de vederi şi concluziilor la care au ajuns cei doi preşedinţi în problemele actuale ale situaţiei politice internaţionale, relevînd însemnătatea faptului că România şi Zimbabwe se pronunţă cu hotărîre pentru intensificarea eforturilor tuturor statelor, ale popoarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni pentru eliminarea politicii imperialiste, colonialiste şi neocolonialiste, pentru împiedicarea agravării climatului internaţional, reluarea şi continuarea cursului spre destindere, bazat pe respectarea cu stricteţe a principiilor egalităţii în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa, pe recunoaşterea dreptului fiecărui popor la dezvoltare liberă şi independentă. S-a relevat, totodată, însemnătatea pe care o au pentru consolidarea păcii şi securităţii internaţionale soluţionarea pe cale paşnică, prin tratative a problemelor litigioase din diferite zone ale globului, oprirea şi limitarea cursei înarmărilor şi realizarea unor măsuri concrete de dezarmare, în primul rind de dezarmare nucleară, lichidarea subdezvoltării şi a decalajelor dintre ţările bogate şi sărace şi edificarea unei noi ordini economice şi politice internaţionale, care este de interes vital pentru toate statele, indiferent de sistemul lor economicosocial şi de nivelul lor de dezvoltare. Comitetul Politic Executiv apreciază importanţa pe care cei doi preşedinţi o acordă înfăptuirii securităţii şi cooperării pe continentul european, în întreaga lume. In ce priveşte situaţia pe continentul african, a fost relevată marea însemnătate a victoriei poporului Zimbabwe în cucerirea independenţei şi crearea unui stat propriu şi s-a subliniat necesitatea sprijinirii în continuare a luptei poporului namibian pentru libertate şi independenţă, a poporului din Africa de Sud împotriva politicii de discriminare rasială şi de apartheid, pentru eliminarea totală a colonialismului şi neocolonialismului din Africa, pentru găsirea de soluţii paşnice disputelor dintre statele africane, in interesul unităţii şi al cooperării mai strînse dintre ele. Comitetul Politic Executiv a apreciat, totodată, voinţa României şi Zimbabwe de a colabora mai strîns în cadrul diferitelor organisme internaţionale, ale Grupului celor 77“ şi al mişcării de nealiniere, pentru apărarea păcii, întărirea securităţii internaţionale, înfăptuirea dezarmării şi promovarea cooperării şi prieteniei între toate popoarele. Aprobînd în unanimitate rezultatele vizitelor preşedinţilor Republicii Zambia, Republicii Populare Mozambic şi Republicii Zimbabwe, Comitetul Politic Executiv a indicat măsuri in vederea înfăptuirii înţelegerilor stabilite, pentru dezvoltarea şi mai puternică a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi cele trei ţări africane. ★ Comitetul Politic Executiv a soluţionat, totodată, o serie de probleme ale activităţii curente de partid şi de stat PAGINA 3 ÎNSĂMINŢAREA GRÎULUI - la timpul optim şi in condiţii agrotehnice superioare SATU MARE Munca de calitate hotărăşte acum nivelul recoltei în numeroase unităţi agricole din Judeţul Satu Mare a Început semănatul griului. Condiţiile de lucru sunt extrem de grele. Ele sunt determinate de starea terenului, care a fost puternic tasat de ploile abundente căzute in timpul verii. Este vădită preocuparea ca şi în aceste situaţii să se facă lucrări de bună calitate. Cooperatorii, şi mecanizatorii din Odoreu şi-au planificat să obţină in 1981 o producţie de grîu de 3 800 kg la hectar de pe 500 ha. Cum se acţionează, în prezent, pentru ca producţia planificată să fie realizată? Răspunsul la această întrebare l-am aflat chiar din prima zi la semănatul griului. Merită evidenţiată grija pentru buna pregătire a patului germinativ. Prima solă de 50 ha destinată griului era pregătită „grădinăreşte“, pămîntul fiind mărunţit foarte fin. Pentru sfărîmarea bulgărilor a fost nevoie de 4—5 discuiii, de tăvălugiri şi lucrări cu combinatoriu pentru nivelarea terenului. Pregătirea terenului, după cum vedeţi, se face greu, dar nu admitem nici un rabat la calitate — ne spunea tovarăşul Ştefan Gal, inginerulşef al cooperativei. E una din principalele condiţii pentru obţinerea de recolte mari. Hotărîtoare este şi calitatea seminţei. Noi administrăm cite 280—290 kg la hectar pentru a asigura 550 boabe germinabile pe metru pătrat. Vreau să mai adaug că după încorporarea seminţei în sol executăm o tăvălugire pentru o mai bună aderenţă a boabelor cu patul germinativ. O condiţie foarte importantă pentru realizarea unei producţii cit mai mari o reprezintă şi însămînţarea in timpul optim. De aceea, l-am întrebat pe inginerul-șef dacă unitatea va încheia semănatul pină la 15 octombrie. Răspuns negativ : — Vom trece binişor peste această dată pentru a încheia semănatul. Motivul? Intrucît se ară in condiţii foarte grele, nu vom avea suficient teren pregătit la timp. Pentru a nu depăşi 15 octombrie, singura alternativă ar fi să primim tractoare de la alte unităţi care nu au un volum prea mare de lucru la semănat, cum sunt cele din consiliul Negreşti-Oaş. Asemenea ajutoare ar fi, desigur, oportune şi este de dorit ca forurile judeţene de resort să acţioneze în acest sens. Ţinem însă să semnalăm că secţia de mecanizare Odoreu are ea însăşi rezerve pentru a realiza un volum mai mare de lucrări. După cum ne-am convins, dimineaţa se pleacă din secţie destul de tîrziu în cîmp, la arat şi discuit, chiar şi pe la ora 8,30, cînd s-ar cuveni ca la acea oră toţi mecanizatorii să lucreze din plin. Octav GRUMEZA corespondentul „Scînteii" SĂLAJ Mai repede, în ogor bine pregătit în mod normal, in judeţele situate in jumătatea de nord a ţării, semănatul griului începe mai devreme, între acestea se numără şi judeţul Sălaj. Pină ieri, din cele 37 000 hectare au fost însămînţate doar circa 5 000 hectare. Prin urmare, în zilele ce vor urma, ritmul acestei lucrări va trebui să crească foarte mult. Totodată, însămînţările se cer executate la un nivel calitativ ridicat, astfel încît să existe garanţia că in 1981 se vor realiza producţiile prevăzute. Ce se face în acest scop ? Anul acesta, cele două cooperative agricole din comuna Marca au obţinut recolte mici de grîu, sub media judeţului. Acum, la începutul campaniei de însămînţări, inginerii agronomi Gheorghe Colcear şi Gheorghe Cristea de la direcţia agricolă judeţeană au analizat la faţa locului cauzele recoltelor mici şi ce se face ca acum, la semănat, să se execute lucrări de bună calitate. Am urmărit, timp de o zi, discuţiile purtate de cei doi specialişti cu cadrele de conducere şi am consemnat unele concluzii. La C.A.P. Marca a reieşit că, in toamna trecută, din cele 270 hectare cu grîu, peste 100 hectare au fost însămînţate in afara epocii optime şi tot pe atîta sămînţă a fost încorporată în sol dună puioase, fara ca terenul să fie îngrăşat cîtuşi de puţin. Cele 6 000 tone gunoi de grajd aflate în sectorul zootehnic nu au fost folosite. La C.A.P. Leşnir, pe terenurile unde grîul a fost semănat după porumb ca plantă premergătoare — circa 40 hectare — iar terenul a fost fertilizat cu îngrăşăminte naturale, s-au scos 2 200 kg la hectar. Pe alte 30 ha însămînţate în jurul datei de 20 noiembrie, recolta a fost compromisă, lanul a trebuit cosit pentru furaj. Au fost trase învăţăminte din aceste situaţii? La Marca, consiliul de conducere şi specialiştii şi-au propus ca, in această toamnă, semănatul griului să se facă la un nivel agrotehnic ridicat. Ce se face în acest scop? Din cele 230 ha planificate a se însămînţa cu grîu şi secară, au fost pregătite doar 40 ha. Semănatul griului întirzie. 85 ha sînt planificate a se însămînţa tot după griu, lucrare care ar putea începe imediat, dar se tărăgănează. După cum întârzie şi efectuarea lucrărilor pregătitoare. Din planul de fertilizări reţinem : 40 ha îngrăşate cu bălegar şi 20 ha cu amendamente. Nici un hectar cu îngrăşăminte chimice. Se degradează în stoc 30 tone azotat de amoniu, 30 tone îngrăşăminte complexe şi 121 tone fosforiţă activă, cantităţi suficiente pentru întreaga suprafaţă destinată griului. Ce fac mecanizatorii din secţia S.M.A. in acest timp ? Din cele zece tractoare, patru sunt la arat, trei la discuit, unul la semănat, altul stă defect, iar mecanizatorul Marong Francisc a făcut cu tractorul un drum inutil pînă la Nuşfalău, pierzîndu-se astfel timp preţios şi risipindu-se combustibil. C.A.P. Leşmir. Aici, griul şi secara urmează să se insăminţeze pe 260 ha. Pentru aceste culturi au fost arate 20 ha şi tot atîtea sunt fertilizate cu îngrăşăminte chimice pe bază de fosfor. In stoc se află 193 tone amendamente, 55 tone fosforiţă, 20 tone Îngrăşăminte complexe şi 66 tone azotat de amoniu. In ferma zootehnică mai există 8 000—10 000 tone bălegar, adunat de ani de zile. Cantităţi suficiente pentru îngrăşărea întregii suprafeţe planificate pentru păioase. Ce impune o atare situaţie ? O intervenţie mult mai hotărâtă din partea comitetului comunal de partid şi a consiliului agroindustrial pentru grăbirea ritmului însămînţărilor prin organizarea muncii mecanizatorilor în două schimburi, precum şi un control permanent al calității lucrărilor. loan MUREȘAN corespondentul ..Scînteii" Creşterea producţiei zootehnice - obiect de primă importanţă al lucrătorilor - agricultură De la 5 dimineaţa la 8 seara Reporteri ai „Scînteii“, împreuna cu crescători de animale, într-un mare complex al judeţului Ilfov in cele două articole precedente ne-am referit la preocupările muncitorilor de la I.A.S. Adunaţii Copăceni — Ilfov, pentru ca, printr-o bună îngrijire a vacilor, să realizeze producţia de lapte prevăzută in plan. Am constatat insă că, in iu puţine cazuri, erau puşi In situaţia să „păcălească" animalele, deoarece nu li se asigurau cantităţile de furaje necesare. Şi aceasta pentru că recoltarea şi transportul nutreţurilor nu se desfăşurau potrivit cerinţelor, datorită neajunsurilor organizatorice din activitatea S.M.A. Călugăreni şi a autobazei nr. 4 Mihăileşti. Intre altele, se atrăgea atenţia asupra necesităţii perfecţionării actualului sistem de cooperare intre cele trei unităţi care concură la realizarea producţiei zootehnice de aici: I.A.S., S.M.A., întreprinderea de transport (I.T.S.A.I.A.). Relatăm, în continuare, constatările din cea de-a treia zi a investigaţiei noastre. Dimineaţa, la ora cînd începe mulsul, suntem din nou în grajduri. Contoarele înregistrează un plus de 200- 300 litri de lapte pe cite un grajd. Cei 8 îngrijitori de la grajdul nr. 1 de la ferma 4 — de exemplu — au muls în medie 8,5 litri de la fiecare vacă. — Aici lucrează o parte din cei mai buni oameni ai noştri — ţine să precizeze şeful de fermă Marin Panduru. Uitaţi-vă la ei cu cită grijă adună fiecare fir de iarbă de pe jos, ce animale frumoase au. — Şi pe cit ar putea fi şi mai bune de lapte dacă ne-aţi da şi puţin fin — îl completează îngrijitoarea Petra Barbu. — Astea zic şi eu pretenţii — intervine in discuţie, zîmbind cu subînţeles, îngrijitorul Gheorghe Istrate. Se vede că ai făcut degeaba cursuri zootehnice. Dai înainte cu finul şi mălaiul, in loc să înţelegi că vacile astea se hrănesc după reguli moderne. Nu vezi că astea nici nu ştiu măcar să pască, darmite să rumege finul uscat ? Silozul e leacul lor... — Ce vorbeşti, mă Gheorghe, nu mai ştim cum trebuie hrănită o vacă care face viţel şi dă lapte ? Ai văzut tu vacă să-ţi dea lapte cit trebuie fără să-i dai o mină de fin pe zi ? Dar ne-am „modernizat“, le dăm numai siloz. N-ar strica, tovarăşe director, să-i duceţi pe dumnealor în spate, la furaje, să vadă cum arată nişte finare pline numai cu stoguri de paie şi siloz. Cine ştie, poate aşa se află cu ce hrănim animalele astea de la care s-ar putea mulge 3 500— 4 500 Litri de lapte pe an. După ce şi-a vărsat amarul, fără să mai aştepte vreun răspuns, Petra Barbu s-a retras spre lotul ei de animale, după care a dispărut şi a revenit cu braţul încărcat de iarbă. Nu era cine ştie cită, dar ea ştia mai bine ce valoare are mina aceea de iarbă pentru animalele ei. — Nu trebuie să luaţi în serios tot ce spun oamenii — ne sfătuieşte directorul întreprinderii, tovarăşul Marius Şal. Fac atîtea glume pe seama silozului — ca furaj unic — şi a sistemului nostru de creştere a animalelor... Desigur, este foarte rău că luni de-a rîndul hrănim animalele numai cu siloz. Plătim an de an foarte scump această abatere elementară de la regulile de nutriţie ştiinţifică. Dacă semăn lucernă, graminee şi alte furaje valoroase — deci cu o producţie mai mică — mă supun riscului ca în luna februarie să nu mai am ce da de mîncare animalelor , aleg atunci soluţia de a suplini lipsa acestor furaje cultivînd şi însilozind cu mai multe suculente. Sînt convins că nici dv. nu aţi opta pentru prima variantă. — Riscul de care vorbiţi există numai pentru că nu obţineţi producţia planificată la hectar. -r Aşa este. Producţia de sfeclăfurajeră este mică. La fel şi cea de graminee şi lucernă. Dar nici planificarea nu este corespunzătoare. Se mizează foarte mult pe cultura a doua la porumb siloz, cînd se ştie bine că nu se pot obţine producţiile planificate. — Şi atunci ce faceţi, pentru că ieri afirmaţi că nu puteţi concepe să creşteţi vaci pentru lapte fără să le daţi să mănince şi fin... — O spun şi acum. Tocmai de aceea ne-am prevăzut in plan să cumpărăm 5 000 tone de fin. Mi-e frică insă că o să păţesc ca , anul trecut, cînd, cu toate promisiunile ferme, nu am găsit decit cîteva sute de tone. ...încă din prima zi stăruia o mare nedumerire : cum se poate ca producţia medie de lapte pe ansamblul complexului, în primele opt luni, să fie de numai 1 150 litri, adică mai puţin de 5 litri pe zi de la fiecare vacă, cînd cei mai mulţi dintre îngrijitori ne spuneau că ei obţin de la lotul lor de animale între 8—9 litri de lapte ? Miercuri dimineaţa aveam să ne lămurim. Furajarea a început ca şi marţi, tot cu păcăleala cu tărîţele, după care masă verde, apoi siloz. Atenţia ne este atrasă de faptul că remorcile ocolesc două rînduri de grajduri situate pe aceeaşi linie, de la un capăt la altul al complexului. La început animalele priveau cu indiferenţă remorcile mici ce aduceau tăriţe, ca dealtfel şi pe cele cu iarbă tocată. Ele încep să se agite abia cînd apar remorcile încărcate cu siloz. Cum furajarea celorlalte grajduri se apropia de sfîrşit, iar cei ce distribuiau hrana continuau să le ocolească, ca la comandă se declanşează o adevărată furtună de răgete, care nu se potoleşte decit atunci cînd vacilor li se aruncă ceva în iesle. — Ce aveţi cu animalele astea de nu le daţi de mîncare ? — îl întrebăm pe omul din cabina tractorului care tocmai trăgea o remorcă încărcată cu iarbă de Sudan. Omul se face că nu aude şi cînd ajunge in dreptul lor, le face furios cu pumnul, strigîndu-le : tăceţi boalelor, că ne-aţi mincat şi furajele, şi sufletul. Ne lămureşte directorul întreprinderii . Uitaţi-vă la ele, sînt 500 de sterpe pe care le ţinem pe... posturi de vaci cu lapte. Cu una de-asta cheltuiesc aproape 8 000 de lei pe an şi după ce că nu dă nici o cană cu lapte, mănincă din porţiile celorlalte. De ani de zile ne chinuim să scăpăm de ele, dar în zadar... — Dacă nu produc nimic, de ce le ţineţi ? — Uşor de zis, greu de rezolvat. Ca să scap de ele trebuie să fac rost de alte 500 de capete în locul lor. Nu am cum să le înlocuiesc din prăsilă proprie, pentru că în cazul complexului nostru procentul de eliminare a animalelor din efectivul matcă este mult peste cel planificat. — Deci statistica arată că dumneavoastră aveţi un efectiv cu 500 de vaci mai mare decit în realitate. Cu alte cuvinte, numai de dragul de a „realiza“ efectivele stabilite sînteţi dispuşi să cheltuiţi cu aceste animale cite 4 milioane lei pean.„ Nu suntem dispuşi, dar trebuie să o facem. Efectivele de animale reprezintă unul din principalii doi indicatori. Aș vrea eu să văd care director are curajul să nu-l realizeze, curățind complexul de toate animalele neproductive ? „Curaj ?“ A denatura realitatea Înseamnă... a avea curaj ?! Zootehnia n-are nevoie de statistici roz, ci de animale sănătoase, bine întreţinute, care să producă. Situaţia de la Adunaţii Copăceni nu este însă o excepţie, şi de aceea asupra acestei probleme vom mai reveni. Referindu-ne la problemele care ţin de redresarea activităţii în acest mare complex de creştere a vacilor, credem că, in condiţiile speciale de aici, ar fi mai raţional ca pentru vitele şi pentru o parte din efectivul matcă să se treacă la sistemul de întreţinere pe păşune. S-ar înlătura astfel multe din neajunsurile legate de actuala stare sanitară a animalelor, ca să nu mai vorbim de economiile mari ce se pot realiza pe această cale, îmbunătăţiri substanţiale trebuie aduse sistemului de organizare a producţiei şi a muncii. Primul lucru care se cere este lotizarea efectivului matcă în funcţie de potenţialul productiv al vacilor şi, pe această bază, trecerea la un sistem diferenţiat de furajare. Aceasta ar asigura şi condiţiile necesare pentru organizarea şi retribuirea muncii pe bază de acord global — pîrghie de cointeresare care ar întări răspunderea pentru creşterea producţiei de lapte. Iosif POP Lucian CIUBOTARU TĂRII CIT MAI MULT CĂRBUNE! In ultima decadă a lunii septembrie, in bazinul minier al Gorjului s-a realizat o producţie care a oscilat între 85 000 şi 90 000 tone cărbune extras zilnic. Aşadar, graficul întocmit, care prevedea ca pînă la sfîrşitul lunii septembrie să se ajungă la o producţie zilnică de 95 000 tone cărbune, nu a fost respectat. Printre unităţile care nu au atins nivelurile de producţie stabilite se numără carierele Roşia-Jiu, Lupoaia, Jilţ, Girla ş.a. Desigur, această situaţie este determinată de mai multe cauze. In rândurile de faţă ne vom referi numai la una dintre ele : modul de funcţionare a benzilor transportoare. Luni dimineaţa, cînd am ajuns la cariera de extracţie la suprafaţă a cărbunelui Rovinari-est, trei din cele patru excavatoare existente aici in dotare nu lucrau. De ce ? Sunt cumva defecte ? — am întrebat. —Nu, excavatoarele sunt bune şi ar putea lucra, ne spune tovarăşul Dan Bălan, inginerul şef al carierei. S-a rupt însă banda transportoare 105 de la principala linie de haldă, care preia sterilul de la cele trei excavatoare. In consecinţă, odată cu banda transportoare a trebuit să oprim și excavatoarele. — Cînd vor fi ele pornite din nou ? — In cîteva ore, operația de vulcanizare a benzii se va încheia şi producţia va fi deci reluată. Dar cit va rezista această vulcanizare sau cit timp va trece pînă cînd banda transportoare se va rupe din nou, în altă parte, nici noi nu ştim. — De ce ? — Avem atîtea necazuri cu benzile transportoare şi cu vulcanizarea lor, Incit nu putem fi deloc siguri pe ele. Aceste defecţiuni apărute atit de frecvent determină în mod direct diminuarea producţiei. In luna august am avut sarcina să realizăm 550 000 mc de excavaţii, o sarcină mică după părerea mea şi dacă ţinem seama de capacitatea utilajelor din dotare. Am realizat însă numai 510 000 mc de excavaţii şi aceasta în special din cauza defecţiunilor apărute la benzile transportoare. In luna august şi începutul lunii septembrie s-au efectuat peste 50 de vulcanizări, din care circa 25 nu au rezistat şi au fost refăcute. — Totuşi, cum se explică ruperea atit de frecventă a benzilor ? — Există mai multe cauze. Dar In primul rind este vorba de calitatea necorespunzătoare a covoarelor de cauciuc, precum şi a soluţiei de lipit pe care le primim de la Combinatul de articole tehnice din cauciuc — Piteşti. Iată, aşadar, cum ruperea sau deteriorarea unei benzi transportoare de cîţiva kilometri poate determina oprirea cîtorva excavatoare de mare capacitate, poate diminua In mod simţitor producţia de cărbune sau cantitatea de steril excavat. Şi să reţinem că în bazinul minier al Gorjului funcţionează zilnic circa 180 km de benzi transportoare. Or, datele sunt cât se poate de concludente. Anul trecut, pe ansamblul combinatului s-au înregistrat 16 255 ore de staţionare a benzilor din cauza ruperii covoarelor de cauciuc, ceea ce echivalează cu o pierdere de circa 9 milioane mc de excavaţii. Lucrurile se repetă şi in acest an, cînd în opt luni s-a pierdut o producţie de peste 6 milioane mc excavaţii din cauza staţionării benzilor transportoare. In ancheta de faţă ne vom opri mai pe larg la situaţia de la întreprinderea minieră Rovinari, deoarece in carierele acestei unităţi funcţionează circa 80 km de benzi, deci aproape jumătate din totalul celor existente in bazinul minier al Gorjului. Majoritatea specialiştilor cu care am discutat au acuzat calitatea benzilor şi a materialelor de vulcanizat. Astfel, tovarăşul Gabriel Miertescu, directorul adjunct al întreprinderii, ne-a spus că stratul protector de cauciuc de pe ambele părţi ale benzilor transportoare nu are suficientă rezistenţă la uzură. De asemenea, ni s-a vorbit pe larg despre neajunsurile provocate de faptul că plasticul primit de la Piteşti şi care se foloseşte la vulcanizarea la cald a benzilor nu are nici grosimea şi nici elasticitatea corespunzătoare. Din această cauză, vulcanizările făcute nu rezistă. Chiar şi capacitatea ambalajelor in care se primeşte soluţia de lipit nu corespunde condiţiilor concrete de lucru. Astfel, la o vulcanizare se consumă între 5 şi 15 litri de soluţie. Or, soluţia de lipit este livrată in bidoane de 50 litri. Necazul este că soluţia care rămîne in bidon după o vulcanizare işi pierde din calităţi. Desigur, toate aceste neajunsuri provocate de C.A.T.C. Piteşti şi Jilava, principalii furnizori de benzi transportoare şi soluţie de lipit, trebuie analizate şi eliminate fără intîrziere. Dealtfel, intr-o viitoare anchetă, vom reveni in mod special asupra acestor probleme. Nu-i mai puţin adevărat insă că şi specialiştii, cadrele de conducere de la I.M. Rovinari, ca dealtfel din întregul bazin carbonifer al Gorjului, trebuie să intervină şi să ia o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare, întreţinere şi vulcanizare a benzilor. Să explicăm. Se susţine că stratul protector din cauciuc al benzilor transportoare nu este suficient de rezistent la uzură. Si, desigur, calitatea covoarelor de cauciuc trebuie îmbunătăţită. Iată insă cîteva constatări făcute la cariera Rovinari-est. Sub platoul de preluare a masei excavate de la banda 501, sterilul si cărbunele s-au adunat intr-un strat atit de gros incit au ajuns la covorul de cauciuc pe care ii uzează ca un adevărat polizor. La punctul de legătură dintre benzile 401 și 303 lipsesc in ambele părţi rolele, iar banda transportoare în mişcarea ei se freacă direct de construcţia metalică. La banda 105, unii suporţi de prindere ai rolelor superioare sunt tociţi, ceea ce dovedeşte că banda transportoare nu este dreaptă. Şi exemplele ar putea continua. Or, atunci, cit de tare trebuie să fie covorul de cauciuc pentru a rezista la frecarea directă pe construcţia metalică ? Iar după cum ne spunea tovarăşul Constantin Făgaş, şeful secţiei de vulcanizare, acum benzile arată încă bine. Au fost insă perioade cînd partea inferioară a unor benzi transportoare era pur şi simplu îngropată în pămînt. Nici in cazul vulcanizărilor nu se respectă condiţiile de lucru cerute de această operaţie. Pentru ca o vulcanizare să reuşească, lucrarea trebuie să se execute sub un cort, să nu se depună praf pe soluţie ş.a. Dar iată că urmărim echipa condusă de Grigore Surdu, care vulcaniza banda 105 direct sub cerul liber, deşi bătea un vînt destul de puternic şi praful se aşternea in voie peste soluţia de lipit. Mai mult, bidonul cu soluţie de lipit era scos de două zile din magazie şi ţinut într-o remorcă in carieră. Mai era bună soluţia de lipit ? Nimeni nu ar fi putut să dea un răspuns precis. Culmea este că secţia de vulcanizare de la I.M. Rovinari are şi un laborator de analize, cu cite un laborant pe fiecare schimb, dar unde nu se poate face analiza soluţiei de lipit, deoarece nu există aparatura necesară. Prin urmare, se Încalcă reguli elementare în efectuarea vulcanizărilor. De ce ? — Am avut cinci corturi pentru vulcanizări, dar nimeni nu a avut grijă de ele şi au ajuns ca vai de lume, ne spune tovarăşul Constantin Făgaş. Intenţionăm însă ca intr-un timp cit mai scurt să facem alte corturi pe care să le dăm in primire echipelor de vulcanizatori. Prin urmare, este necesar ca în primul rind să fie eliminate aceste neajunsuri manifestate în exploatarea şi întreţinerea benzilor transportoare, în perioada care a trecut de la începutul anului, la I.M. Rovinari s-au executat nu mai puţin de 827 de vulcanizări. Or, dacă nu se respectă condiţiile prevăzute pentru efectuarea acestei lucrări nu este de mirare că benzile transportoare se rup din nou şi trebuie oprite atit de frecvent. Apoi, dacă vulcanizările nu se execută in condiţii optime nu se poate ajunge la o concluzie nici în privinţa calităţii benzilor transportoare şi a soluţiei de lipit. Se impune deci un efort conjugat al tuturor muncitorilor şi specialiştilor pentru ca benzile transportoare să nu mai constituie o „buturugă“ in calea excavatoarelor, pentru a se da tării cu mai mult cărbune. Este necesar un mai Înalt spirit de răspundere in întreţinerea şi exploatarea zestrei tehnice moderne pe care oamenii de aici o au in dotare. Vom reveni pentru a prezenta şi punctul de vedere al unităţilor din Piteşti şi Jilava. Ion TEODOR Dumitru PRUNA „Pauzele“ din funcţionarea benzilor transportoare diminuează randamentul excavatoarelor De la brigada de reporteri ai „Scînteii" aflata în bazinul carbonifer al Gorjului