Scînteia, august 1981 (Anul 50, nr. 12112-12137)
1981-08-01 / nr. 12112
\ Intîlnirea de la Izvorul rece" I //»*. r v/» w» iwv» I Intîmplarea a făcut ca la restaurantul „Izvorul rece* din Sinaia să se intilnească doi prie- I teni, amindoi șoferi clujeni : I Mihai Mateiaș, cu un autoturism de teren, și Vasile Fechete, cu I un autocamion. In pofida denumirii restaurantului, cei doi au ţinut să ,,cinstească“ bucuria re- I vederii cu o tărie. După ce au băut ei cit au băut, au plecat intr-o plimbare nocturnă, cu auto- I turismul de teren, pe Valea Prahovei. La o curbă, luată în viteză, maşina a căzut intr-o pră■ păşire. Cei doi n-au mai putut fi salvaţi. ■ Rubrică realizată de Petre POPA și corespondenții „Semtei" PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Cărţi rare Biblioteca judeţeană din Satu Mare dispune de un bogat şi valoros fond documentar. Intre altele, aici se află un incunabul — cel mai vechi cunoscut pină acum pe teritoriul judeţului. Toţi cei care l-au răsfoit au crezut că e vorba doar de o singură carte. Mai precis, de o culegere din lirici latini, tipărită in 1495. Profesorul luliu Stier, cercetător pasionat si meticulos al cărţilor rare, a descoperit că nu e vorba de o singură carte, ci de două. A doua carte cuprinde comedii de Aristofan apărute in 1498 in limba greacă. Un accident neobişnuit Ca de obicei, la aceeaşi oră matinală, autobuzul de călători trecea prin comuna Izvoarele, judeţul Tulcea. Deodată, in faţa autobuzului a apărut un copil cu bicicleta. Cu toată prezenţa de spirit, cu tot efortul si indeminarea omului de la volan, copilul n-a putut fi ocolit si autobuzul a trecut, pur si simplu, peste el. Dar nu, copilul n-a murit! De data aceasta a fost rindul lui să aibă o prezentă de spirit extraordinară. Fulgerător, el s-a trîntit Si s-a făcut una cu pămintul, astfel că autobuzul a trecut peste el fără măcar să-i produci vreo zgirietură. S-a ales numai cu o spaimă grozavă şi cu învăţătură de minte. Să sperăm că nu numai, el. A vrut lozul cel mare Ploieşteanca Vasilica Iov a jucat la Loto. I-au ieşit două numere cistigătoare din trei. Cum al treilea număr era foarte apropiat de cel care ieşise, in realitate, cistigător, s-a gindit să-i facă o „operaţie estetică“, transformindu-l cu o migală şi răbdare demne de o cauză mai bună. Cu lozul făcut „norocos“ şi „ciştigător“, s-a prezentat să-şi încaseze banii cuveniţi. Un singur amănunt uitase Vasilica : existenţa copiei adevăratului număr falsificat. Și astfel, „norocul“ i s-a transformat in ghinion,alegindu-se cu un dosar de cercetare penale. Socrul generos Cu bucurie, cu ospitalitate şi cu masa încărcată de bucate l-au primit socrii din comuna Valea Moldovei, judeţul Suceava, pe tînărul lor ginere, Vasile T. Dar ginerele, ameţit de băutură, a început, nitam-nisam, să tune şi să fulgere. A pus mina pe un topor şi a spart geamurile de la casa tatălui socru. Apoi, nici una, nici două, a încercat să-i dea foc, nu mai înainte de a-l lovi cu o piatră pe un cumnătel care a încercat să-l potolească. In fata legii însă, care pedepsește asemenea isprăvi reprobabile, cu toate necazurile pricinuite, socrii s-au dovedit iertători şi generoşi, astfel că ginerele s-a ales numai cu o condamnare sub forma unei amenzi usturătoare. Aviz amatorilor! Ne place să admirăm din goana trenului, autobuzului sau a maşinii personale lanurile de porumb, viile şi livezile, pomii de pe marginea drumurilor, grădinile. Cu atît mai de neînţeles şi condamnabil este obiceiul unor automobilişti care ţin să aibă neapărat un ciştig din orice plimbare cu maşina, luînd cu asalt tot ce întîlnesc în cale: pomii fructiferi, legumele, porumbul. Alţii sînt mari amatori de cartofi, aşa cum s-a intimplat deunăzi cu ocupanţii autoturismelor 1—AB—7708, 1—VS— 1264 şi 1—VS—3009, care au năvălit ca lăcustele (să nu-i supere comparaţia, pentru că o merită cu prisosinţă) pe terenul cultivat cu cartofi al cooperatorilor din Băcia, judeţul Hunedoara. Au fost surprinşi scormonind pămintul, scoţind cartofii şi burduşindu-şi portbagajele. Amenzile plătite in astfel de cazuri întrec de zeci de ori valoarea acestor isprăvi reprobabile. Aviz amatorilor ! Mandatul de a decide, mandatul de a înfăptui Am adresat o Întrebare mai multor comunişti din cîteva întreprinderi din Capitală : Cum işi desfăşoară activitatea biroul organizaţiei de bază între două adunări generale ? Iată cîteva idei din răspunsurile primite : „Organizează temeinic îndeplinirea hotărîrilor adunărilor generale“ (Dumitru Broască, şef echipă, întreprinderea de ţevi „Republica“);; „Se acţionează prompt pentru aplicarea hotărîrilor organelor superioare“ (Ion Chişu, electrician, „Electroaparataj“) ; „Există preocupări pentru o soluţionare favorabilă a propunerilor“ (Gheorghe David, subinginer, întreprinderea de prospecţiuni geologice şi geofizice pentru hidrocarburi). Sfera de cuprindere a problemelor tot mai diverse cu care se confruntă organizaţiile de partid a cunoscut in ultimii ani o largă extensiune. Necesitatea înfăptuirii cu rezultate nit mai bune a sarcinilor izvorite din documentele Congresului al XII-lea, din indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, din hotărârile organelor superioa- —■-----------------------re şi cele proprii impune desfăşurarea unei munci intense, permanente de către fiecare organizaţie de bază între adunări generale. Aşadar, ce sarcini revin biroului organizaţiei de bază pentru a asigura o activitate cit mai bogată şi cit mai eficientă ? Care sunt direcţiile de acţiune ? Ce se cere in acest sens comuniştilor ? Iată Întrebări care-şi găsesc răspuns în fapte. Atrage atenţia. In primul rînd, situarea în centrul preocupărilor a grijii pentru rezolvarea problemelor-cheie ale producţiei: producţia fizică, calitate, export, eficienţă. Tocmai o astfel de orientare a permis organizaţiei nr. 10, de la laminorul de trei toni — „Republica“, o activitate rodnică. S-a examinat, spre exemplu, intr-o adunare generală calitatea ţevilor. Mai ales că aceste produse merg şi la export. S-au stabilit termene şi responsabilităţi precise pentru membrii organizaţiei, pentru conducerea tehnico-administrativă. „S-a acţionat in mai multe direcţii — ne spunea Ion Ilie, secretar adjunct. Prima direcţie a constat in Îndrumarea, sprijinirea si controlul cadrelor din conducerea schimbului pentru a înfăptui măsurile tehnico-economice preconizate. Una din acestea viza reglarea bancului de laminare pentru evitarea ştrangulărilor pe fluxul de fabricaţie, reducerea rebuturilor. Sarcina îi fusese încredinţată unui maistru. Comuniştii au venit cu numeroase propuneri. Printre ei se numără Constantin Miron, Constantin Radu, Dumitru Broască, Cristache Bucur. O a doua direcţie a activităţii a fost, mobilizarea tuturor mijloacelor de înmurire educativă in vederea ridicării calităţii ţevilor. Prin muncă politică de la om la om au fost popularizate măsuriledestinate acestui scop. Au fost combătute neglijenţele, cauzele lor“. — De-a lungul perioadei dintre adunări — a subliniat Vasile Negru, secretar adjunct la organizaţia nr. 3. „Electroaparataj“ — apar anumite hotărîri, primim diverse sarcini. Intervenţia operativă pentru aplicarea lor se înscrie drept unul dintre obiectivele esenţiale ale muncii noastre. Aşa s-a procedat, de exemplu, după ce comitetul de partid din intreprindere a examinat într-o plenară problema exportului. Imediat după plenară, biroul organizaţiei de bază s-a intrunit cu conducerea secţiei si au hotărît ceea ce urma să se înfăptuiască. S-a alcătuit un colectiv din specialişti, maiştri, muncitori cu o Înaltă calificare care au studiat posibilităţile din secţie. A fost stabilit un program concret de măsuri, cu sarcini precise pentru comunişti şi alţi lucrători. Biroul organizaţiei de bază a urmărit sistematic stadiul îndeplinirii acestor măsuri. Asemenea exemple pozitive semnalate mai sus — dar ele sunt mult mai multe — „coexistă“ uneori cu manifestări de formalism. Iată, de pildă, tot la organizaţia nr. 10 de la „Republica“, nu Întotdeauna analizele prezentate în adunările generale de partid se soldează cu măsuri eficiente pentru îndreptarea unor stări de lucruri semnalate. Sunt propuneri valoroase formulate fie in adunări generale, fie cu prilejul discuţiilor individuale sau intre două adunări adresate direct biroului, dar care aşteaptă răspuns in fapte... Ni s-a părut re- ----------------------elevantă experienţa mărturisită de Olga Georgescu, secretară de partid, organizaţia nr. 3, de la LP.G.G.H. : „Intrucît foarte multe din propunerile făcute de oamenii muncii sunt incluse în programele adoptate atît pe linie administrativă, cit si pe linia activităţii organizaţiei de partid şi a organizaţiilor de masă, am introdus regula ca lunar, după prima decadă de activitate, cînd în cadrul colectivului de conducere operativă se efectuează analiza preliminară a realizării planului de producție pe luna respectivă, la care particip şi eu, să se examineze, totodată, şi propunerile şi hotărârile cu termene scadente, stabilind cu acest prilej măsurile ce se impun pentru rezolvarea lor pină la capăt“. O modalitate practică pe care nu am regăsit-o la organizaţia nr. 6 din aceeaşi întreprindere. De unde se vede că aportul concret al comuniştilor intre două adunări generale la soluţionarea problemelor muncii de partid depinde în mare măsură de felul in care birourile reuşesc, ca organe executive, să conducă munca pentru înfăptuirea hotărîrilor organelor superioare şi a propriilor hotărîri, astfel ca organizaţia de bază prin membrii săi să devină cu adevărat forţa dinamică a colectivului de muncă menită să declanşeze elanul şi iniţiativa maselor pentru realizarea politicii partidului. Virgil GHEORGHIŢA Viaţa de partid între adunările generale Să cureţe, dar nu de tot! Comentau doi botoşăneni, în timp ce ieşeau pe uşa curăţătoriei chimice aparţinind cooperativei meşteşugăreşti „înfrăţirea : — Vrei să scapi cit mai repede de o haină ? Dă-o aici la curăţat. O primeşti ori cu căptuşelile rupte, cu mînecile desfăcute, ori pătată, ori arsă. — Cum se zice... te „cureţi“ de ea. Dialogul surprins ne-a făcut să intrăm în unitate şi să deschidem „Jurnalul cumpărătorului“. Am notat citeva consemnări. Viorel Mărgineanu (str. Primăverii nr. 22) lasă să se Înţeleagă faptul că sacoul l-a scos de la curăţat intr-o stare demnă de invidiat şi de adepţi ai trecutei mode ,,hippy“ , o fîşie de zdrenţe, rezultate din deprecierea căptuşelii, li garnisea haina de la un capăt la altul. O gospodină cu nume indescifrabil (str. I.CL Frimu, bloc C 1) sesizează ca, dintr-o lenjerie de pat nounouţă, s-a ales cu un vraf de cîrpe. Şi mai păguboasă a fost intenţia inginerei Iulia Sumanaru (str. Maxim Gorki nr. 6 A) de a-şi vedea un pardesiu curăţat. Vestmintul o costase 2 000 de lei , nu l-a purtat decit un anotimp, după mai multe invitaţii de tipul „veniţi săptămina viitoare“, a constatat că pardesiul suferise atitea arsuri, incit nu mai putea fi îmbrăcat. Comisia de evaluare a pagubei. Întrunită după îndelungi și repetate drumuri ale clientei, a oferit o despăgubire de 750 lei și... 72 bani. Aproximativ echivalentul cheltuielilor pentru cusut Dar materialul? Dar timpul investit pentru procurarea materialului, drumurile la croitor ? Din grozava despăgubire mai trebuie scăzută și taxa... serviciului pentru curățat (50 lei). Ce valoare are despăgubirea acordată fată de toate acestea, e ușor de calculat. Mai greu de apreciat este însă valoarea „sositorului, după cum se ştie, este o generoasă gazdă pentru spectacolele estivale. Gazdă bună şi primitoare, însă cu o singură condiţie : să nu plouă ! Pentru că, după ani de aşteptare, Teatrul de vară din Mamaia a fost în fine acoperit, dar copertina (realizare a unei întreprinderi specializate din Baloteşti), care a costat vreo patru milioane de lei, şi care seamănă, după licitudinii“ serviciilor cooperativei. Cu atît mai mult cu cit însăși comisia i-a sugerat clientei să apeleze, mai proiectul constructorului, cu un „covor fermecat“, te face să simţi ploaia exact... după ce ploaia a stat ! Mai clar : nu numai că are o formă curioasă, care ajută amfiteatrul să înghită vuietul mării şi zgomotul şoselelor, pentru ca să plaseze apoi aceste bruiaje în interiorul sălii, dar adună apa spre mijlocul ei şi, după ce ropotele de ploaie Încetează, expediază apa bine, la o... instanţă judecătorească. Pentru „curăţirea“ prestigiului firmei, probabil. (Silvestri Ailenei), pe negîndite exact peste capetele spectatorilor. Ce plăcere ! „Plouă ca întotdeauna“ — spun actorii constănţeni şi ştiu că cei din Baloteşti vor da vina pe constructor, constructorul pe materialul copertinei, întreprinderea care a furnizat materialul pe cei care au furnizat fibrele. Ca intr-un „lung lanţ al slăbiciunilor“. Şi totuşi !... (S. Oeanu). Ploaia din amfiteatrul... acoperit DE LA ADAS La a tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă pentru luna iulie 1981 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) G.J.Y. 2) F.C.W. 3) Y.W.M, 4) K.X.H. 5) E.T.D. 6) W.P.T.-7) X.G.Z. 8) E.N.F. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste combinaţii de litere înscrise în poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a se stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la următoarele trageri lunare de amortizare este necesar ca asiguraţii să achite primele de asigurare la termenele stabilite. AGENDĂ TURISTICĂ STINA DE VALE Staţiunea climaterică Stina de Vale este, metaforic, o perlă in bogata zestre turistică a Bihorului. Pe montanul „picior de plai“ s-a adunat parcă laolaltă tot ce inspirata natură a conceput mai pitoresc, incintător şi sănătos din minunaţii Apuseni, făcindu-l, pe cit de frumos, pe atît de util şi de căutat. Zeci de mii de oaspeţi şi tot atiţia vizitatori se perindă anual pe aici. Un loc unde iama vine devreme şi parcă nu-i vine să plece, cu climă blindă in timpul rece şi plăcut răcoritoare in sezon estival. Darnica natură şi primitorii amfitrioni au făurit Stinii de Vale un bun renume in ţară şi chiar în străinătate, impunind-o ca un punct de referinţă în zestrea noastră turistică. In ultimii ani, mai ales, Stina de Vale a dobindit şi un atribut ...sportiv, plăcutele pîrtii ale versanţilor săi, cu sezon alb prelungit, atrăgînd numeroşi schiori din ţară şi de peste hotare. Cascada ladolinei, cascada Moara Dracului, săritoareai Iedutului, săritoarea Bohodei, Piatra Tilharului. Cetatea Rădesei sînt doar cîteva dintre pitoreştile toponime, adevărate subiecte de ilustrare, din varietatea peisagistică a acestor împrejurimi. Podoabă a masivului Vlădeasa, între Munţii Bihorului şi Pădurea Craiului, Stina de Vale incintă şi... tămăduieşte, afirmîndu-se tot mai mult şi ca ideal loc de cură in afecţiuni ale glandei tiroide şi ale sistemului nervos. Un loc de care, vizitindu-l, indiferent de sezon, nu poţi să te desparţi fără dorul revederii. Al. PETI SCîNTEIA — sîmbâta 1 august 1981 PENTRU GOSPODARUL BUN NU EXISTA ÎNDELETNICIRI udate In sus de Cîmpulung, la poalele muntelui Mateiaş, călătorii puteau observa patru cuptoare de var stinse, părăsite. De la o vreme, cuptoarele fumegă din nou. Fumegă şi produc var şi bani, cum s-ar zice — bani din piatră seacă. Prin valorificarea acestui preţios material de construcţie, sătenii îşi durează case şi alte construcţii, unităţile agricole îşi înalţă blocuri pentru specialişti, amenajări pentru zootehnie. Dar pentru construcţii nu e nevoie numai de var. E nevoie, printre altele, şi de balast, nisip, pietriş. Cele două mari cursuri de apă ale judeţului — Argeşul şi Rîul Doamnei — cărau la vale incomensurabile cantităţi de piatră măcinată din munţi, împotmolindu-şi cu ele . . ___________ propriile albii. Se mai scotea, icicolo, cite o căruţă, dar nu se făcea nici pe departe o exploatare pe măsura necesităţilor şi posibilităţilor. Principalul impediment ? Lipsa unor _________________ utilaje pentru exploatare intensă a agregatelor de rîu. Ca şi in cazul cuptoarelor de var de pe Mateiaş, acum imaginea e alta. In vecinătatea comunei Merişani, la Borleşti, se extrag din Argeş cantităţi imense de „mărgăritar“, balast, nisipuri, bolovani, pentru construcţiile agricole, dar şi pentru minerit şi alte şantiere. O balastieră asemănătoare funcţionează şi la Paşcani, pe albia Riului Doamnei, în amîndouă balastierele au fost înfiinţate şi secţii în care se confecţionează grinzi, dale, grătare, bolţari şi alte elemente prefabricate. Cum a fost depăşit impasul lipsei de utilaje ? Balastierele au fost înzestrate prin autodotare, prin reîntinerirea unor utilaje vechi, scoase din uz, uitate de vreme. — In anul care a trecut — ne spunea tovarăşul Gheorghe Costache, director adjunct al direcţiei agricole judeţene — sectorul activităţilor industriale şi prestărilor de servicii a realizat o producţie globală în valoare de 444 milioane lei , cu 265 milioane lei mai mult faţă de valoarea planificată, situînd judeţul pe locul doi pe ţară. La aceste rezultate au contribuit toate cele şapte asociaţii de profil, cele o sută de cooperative agricole care au sectoare anexă. Alte amănunte despre activitatea de mică industrie ne-au fost oferite de tovarăşul Grigore Dogaru, directorul asociaţiei intercooperatiste „Smeura“, fruntaşă pe judeţ. „ Dacă ar fi să vorbim despre experienţa noastră in ceea ce priveşte beneficiul obţinut, şi de utilitatea lucrărilor pe care le facem, putem definia totul în cîteva cuvinte: folosirea pe scară largă a resurselor locale — materii prime şi forţa de muncă — valorificarea unor materiale ignorate pină nu de mult. Astfel, am ajuns, rapid, de la o producţie de cîteva milioane de lei anual, să ne planificăm 68 milioane şi să estimăm ___________ pină la finele anului o producţia de chiar 85 de milioane lei. O treime din cit fusese planificat pentru... Întregul judeţ. Cum ? După cum aţi văzut, din piatra de riu şi cea de var, din __________ lemn compromis. — Totuşi, mica industrie nu se reduce doar la valorificarea pietrei şi lemnului. Aţi mai iniţiat şi alte activităţi ? — Să vă dau şi alte cîteva exemple. Am observat printre deşeurile marii industrii o bandă simplă şi îngustă din propilenă. Ne-am frămintat ce-am putea face cu ea şi... Am scos pe piaţă un tip de fagure foarte necesar in sericicultură, pentru producerea gogoşilor viermilor de mătase. Sau : amenajăm acum pe malul riurilor gheţării. Pentru că de apă nu ducem dorul, ci mai degrabă de gheaţă. Dacă creşterea activităţilor de mică industrie a fost impresionantă in ultima perioadă, cum să mai calificăm anticipaţiile pentru cincinalul în care ? Judeţul şi-a planificat o valoare a producţiei globale industriale a acestui sector de 2,7 miliarde lei, ceea ce revine, în medie, cite 540 milioane pe an. In producţie fizică, această valoare înseamnă 6 000 tone de produse de panificaţie, 250 tone de semiconserve şi conserve de legume şi fructe, 400 000 mc de agregate, 5 000 tone var, 7,7 milioane cărămizi, precum şi ambalaje din lemn, mături din sorg, împletituri din răchită. încă din acest an s-a dublat capacitatea fabricilor de cărămidă şi s-au organizat staţii noi de sortare a agregatelor de riu la Stilpeni, Topoloveni şi Stolnici, iar la Diimăneşti, Vlădeşti şi Costeşti ■se pun d in funcţiune noi secţii de ceramică. Au fost înfiinţate 15 bţi- 3a/18#[,lucru, care se ocupă de scoaterea masei lemnoase din locuri greu accesibile şi de transformarea ei in materiale de construcţie şi bunuri de larg consum. După cum se observă, in afară de materiale de construcţii, mica industrie de pe lingă agricultura argeşeană işi propune şi industrializarea produselor pămintului, inclusiv pentru trebuinţele satelor. Va creşte, bunăoară, activitatea brutăriilor, care vor fi adaptate la funcţionarea cu cărbuni inferiori, economisindu-se motorina. Dar se are in vedere şi satisfacerea altor cerinţe din mediul rural. La asociaţiile din Stilpeni şi Topoloveni, cooperativele agricole din Câmpulung şi Aninoasa, spre exemplu, s-au introdus îndeletniciri noi, legate de confecţionarea de căruţe, scări duble din lemn pentru lucrările din plantaţii, potcoave şi caiele. Sunt evidente şi căutările pentru confecţionarea de instalaţii simple şi ieftine pentru producerea biogazului, preocupările legate de specializarea unor formaţii de săteni care să execute plantaţii, drumuri, împrejmuiri, lucrări de îmbunătăţiri funciare, de modernizări in zootehnie. Potrivit indicaţiilor exprese date de conducerea superioară de partid şi prevederilor Legii industriei mici, conducerile de cooperative dezvoltă activităţi diversificate de prestări de servicii către populaţia comunelor, cum ar fi organizarea de mici ateliere de zidari, zugravi, croitori, depanatori de radio şi alte obiecte de uz casnic. Sunt renăscute un şir de meşteşuguri tradiţionale, ca olăritul, ţesutul covoarelor, sculptura în lemn şi in piatră. Instantaneul cuptoarelor de var reaprinse pe Mateiaş este, intr-adevăr, numai un exemplu. Dar e un exemplu semnificativ pentru vitalizarea unui întreg domeniu de activitate economică in judeţul Argeş : mica industrie. Gheorghe CIRSTEA corespondentul „Scînteii" Din materii prime aparent fără valoare cooperatorii din judeţul Argeş obţin beneficii de sute de milioane lei „Bucureşti" — un nou ansamblu de locuinţe în Alexandria Unul dintre cele mai noi şi mai moderne cartiere de locuinţe, cunoscut sub denumirea de „Bucureşti“, s-a înălţat în municipiul Alexandria, reşedinţa judeţului Teleorman, de-a lungul marii artere de circulaţie spre şi dinspre capitala ţării, în ultimii trei ani, numai în aceasta zonă a oraşului s-au construit aproape o mie de apartamente, ansamblu prevăzut cu toate dotările social-edilitare necesare. La parterul blocurilor s-au amenajat şi continuă să se înfiinţeze spaţii comerciale şi unităţi prestatoare de servicii. Nu sunt neglijate nici căile de acces pentru autovehicule şi pietoni, spaţiile de parcare auto, de joacă pentru copii, zonele verzi şi gospodăreşti. Astăzi, în acest perimetru, delimitat de străzile „23 August“ şi „1 Mai“, „Libertăţii“ şi „Proletari“, se află peste 2 000 de apartamente. (Stan Ștefan). Cîmpul - „sediul de vară" al muncii politice şi culturale la sate Cum s-a înţeles această cerinţă în comune ale judeţului Vaslui Şi pentru Judeţul Vaslui luna iulie a reprezentat perioada cea mai fierbinte a bătăliei pentru piine, zilele in care întreaga suflare a satelor nu cunoaşte odihna pină cind roadele ogoarelor nu sint strinse şi puse la adăpost. Neodihnă pe care, In chip firesc, munca politică şi culturaleducativă poate şi trebuie să o sprijine, in forme adecvate. Din perspectiva unei asemenea cerinţe am intreprins recent o investigaţie în citeva comune vasluiene, Bălteni. „Centrul de greutate al muncii noastre politico-educative s-a deplasat in cîmp, acolo unde sunt acum oamenii — ne spune tovarășul Melu Iacob, secretar adjunct al comitetului comunal de partid. Asta înseamnă că folosim fiecare pauză de lucru pentru a realiza o informare operativă asupra evenimentelor vieţii politice interne şi internaţionale, dar şi asupra problemelor comunei noastre. Am asigurat astfel cunoaşterea amplei expuneri prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul consiliilor oamenilor muncii, a importantelor legi adoptate recent de cele mai inalte foruri de conducere democratică ale societăţii noastre. La brigada I de cîmp, unde, am participat eu, au fost înfăţişate nu numai perspectivele de dezvoltare a ţării prefigurate în aceste documente, ci cu precădere căile prin care putem asigura realizarea prevederilor legilor Planului unic de dezvoltare economico-socială , pe perioada 1981—1985 şi Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare în actualul cincinal. Cu alte cuvinte, am vrut să facem bine înţelese cîteva cerinţe fundamentale ale realizării noii revoluţii în agricultură : o atitudine superioară faţă de muncă, o organizare judicioasă, o disciplină fermă în folosirea bazei tehnico-materiale de care dispunem, un spirit de buni gospodari adine înrădăcinat in mintea tuturor locuitorilor“. Aveam să ne convingem că aici s-au găsit şi alte modalităţi eficiente de înmurire politică a conştiinţelor. Să amintim doar că grafice expuse la C.A.P. înfăţişează, zi de zi, întrecerea socialistă dintre ferme şi brigăzi, dind astfel posibilitate satului să-şi cunoască operativ fruntaşii şicodaşii, pe cei ce folosesc din plin fiecare clipă bună de lucru, ca şi pe cei ce le irosesc. ...Ne oprim apoi la Codăeşti, comună mare ce aspiră de pe acum la statutul de centru urban. încercăm să aflăm şi aici ce acţiuni au fost organizate în aceste zile de către factorii educativi din comună. Ni se vorbeşte, mai ales, despre dificultăţile pe care le presupune iniţierea unor acţiuni educative fie în mijlocul oamenilor aflaţi la strînsul recoltei, fie seara, la căminul cultural. Puţin mai tirziu, la ceasurile serii, zeci şi zeci de oameni treceau agale pe strada principală ori tăifăsuiau în faţa halbelor cu bere de la restaurantul „Movila“ In acest timp, sala punctului de documentare politicoideologică (o sală încăpătoare) era zăvorită straşnic cu un lacăt, iar sala căminului cultural aştepta răbdătoare şi goală eventuali amatori ai unui film. II căutăm directorul căminului cultural spre a afla ce acţiuni a iniţiat instituţia pe care o conduce. Avem satisfacţia de a nu-l aştepta prea îndelung, căci se afla printre trecătorii de care aminteam mai sus. Dinsul enumeră o serie de acţiuni — nu puţine — pe care le-a gindit colectivul de conducere al căminului cultural. Iată una care ni s-a părut bine aleasă — „Să economisim cu maximă eficienţă resursele de energie“. Ne gîndeam desigur că o dezbatere cu asemenea titlu nu putea urmări decit să facă limpede înţeleasă Însemnătatea folosirii judicioase a energiei la locul de muncă, in gospodăria proprie a fiecăruia. Din spusele tovarăşului director Hodoş Ioan, aveam să aflăm insă că dezbaterea nu s-a transformat intr-o pledoarie pentru economii, ci a stăruit cu precădere asupra posibilităţii omului de a descoperi noi surse de energie. Fără îndoială că dintre cele două optici de realizare a temei , cea dinţii era mai utilă, răspundea unor cerinţe de stringentă actualitate. Dealtfel, trebuie să subliniem că tocmai conectarea muncii politicoeducative la actualitatea fierbinte a ţării, la problemele priortare ale satului ni s-a părut a nu se realiza în măsura corespunzătoare în unele din comunele prin care am trecut. La Soleşti, tovarăşa Ciubară Elena, secretar adjunct al comitetului comunal de partid, nu a putut aminti, între acţiunile de popularizare a documentelor celui de-al II-lea Congres al consiliilor oamenilor muncii şi a legilor recent adoptate, decit obişnuita informare politică ce deschide adunările generale de partid. ...Ştefan cel Mare şi Văleni. Două comune aflate la o distanţă apreciabilă. Le apropie însă slaba gospodărire a căminelor culturale de aici. Şi se mai aseamănă cele două cămine culturale şi prin activitatea unilaterală ce se desfăşoară aici , aproape exclusiv proiecţii cinematografice. Căci, bunăoară, biblioteca de la Văleni ţine să se asemene intru totul cu căminul cultural , acelaşi praf aşezat In straturi groase peste cărţi şi reviste. In încheierea investigaţiilor am vrut să supunem constatările noastre tovarăşului Constantin PEPTU, vicepreşedinte al comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Treburile dumnealui l-au împiedicat insă, in cele două zile in care ne-am aflat in judeţ, să găsească răgazul de a sta de vorbă cu noi. I le aducem la cunoştinţă, şi nu numai dînsului, pe această cale, pentru luarea măsurilor cuvenite. Silviu ACHIM Crăciun LALUCI corespondentul „Scînteii"