Scînteia, ianuarie 1982 (Anul 51, nr. 12244-12267)
1982-01-05 / nr. 12244
MESAJUL PREŞEDINTELUI ŢĂRII - PROGRAM DE MUNCĂ ŞI PACE AL ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR Intrăm in anul 1982, cel de-al doilea an al cincinalului 1981-1985, cu un program de dezvoltare economico-socială elaborat cu participarea tuturor organismelor democraţiei noastre socialiste, a maselor largi populare, şi care asigură înfăptuirea neabătută a obiectivului strategic, a sarcinii fundamentale stabilite de Congresul al XII-lea - realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii întregului popor, trecerea României la un stadiu superior de dezvoltare. NICOLAE CEAUŞESCU . In spiritul tradiţiei, ca de fiecare dată la întilnirea dintre ani, secretarul general al partidului şi preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost cu noi, în casele şi in sufletele noastre si ne-a vorbit cu omeneasca-i căldură. Iar noi, întreaga suflare românească, am aşteptat cu emoţie clina aceasta şi am urmărit cu un interes major Mesajul de Anul Nou adresat întregului nostru popor, la posturile de radio şi televiziune, de către conducătorul şi fiul cel mai iubit al ţării, omul care ne vorbeşte întotdeauna cu înţelepciune şi responsabilitate revoluţionară despre destinul, despre împlinirile si despre misiunea noastră. In cuvintele Mesajului, rostite cu solemnitatea clipei ce uneşte un an cu altul, ţara întreagă s-a regăsit cu realizările, cu aspiraţiile, cu dorinţa sa de muncă şi de pace. In momentul în care anul 1981 îşi preda anului 1982 zestrea de împliniri — substanţiale împliniri, obţinute in condiţii grele — ca si încărcata agendă de lucru. România socialistă, asa cum ne-a arătat-o si Mesajul, se infătisa lumii întregi ca o tară care a parcurs un impresionant drum de progres economic şi social, de transformări revoluţionare, de prosperitate pentru toţi fiii săi. Anul al doilea din cel de-al VII-lea plan cincinal găseşte astfel o Românie în care, printr-o muncă tenace, prin înfăptuirea neabătută a politicii partidului, cu precădere în epoca deschisă de Congresul al IX-lea, industria s-a dezvoltat rapid pină la substanţiala modificare a peisajului economiei : agricultura, dezvoltindu-se continuu si cunoscind astăzi o nouă revoluţie, a modernizării si eficientei ; stiinta, cultura. învătămîntul au urcat si ele treptele unei dezvoltări fără egal in istoria tării, corespunzător noilor cerinţe ale muncii si viaţii poporului, ale noii sale spiritualităţi : viata socială si-a dobindit cadrul material corespunzător, mai mult de jumătate din populaţia tării a intîmpinat Anul Nou 1982 în locuinţe noi, moderne şi confortabile, în oraşe şi sate cu o înfăţişare structural nouă. Cetăţeanul român al anului 1982 este beneficiarul unei dezvoltări fără precedent a democraţiei socialiste care îl face participant direct la conducerea destinelor societăţii. Şi astfel, înţelegem adevărul şi profunzimea cuvintelor din Mesajul de Anul Nou al tovarăşului Nicolae Ceauşescu : „Rezultatele dobindite demonstrează justeţea politicii Partidului Comunist Român, care aplică în mod creator adevărurile generale, principiile socialismului ştiinţific la condiţiile României. Ele vădesc forţa creatoare a poporului român, liber şi stăpîn pe destinele sale, superioritatea orinduirii noastre socialiste, afirmarea cu putere a rolului conducător al partidului, unitatea întregului popor în munca şi lupta revoluţionară pentru ridicarea României pe noi culmi de progres şi civilizaţie". Un an nou înseamnă, pentru poporul nostru, o etapă nouă de muncă şi împliniri şi, iată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a adresat naţiunii întregi, la hotarul dintre ani, cu părinteşti şi înţelepte îndemnuri, pentru înfăptuirea amplului program de dezvoltare economico-socială a ţării, elaborat cu participarea tuturor organismelor democraţiei noastre socialiste, a maselor largi populare, pentru realizarea obiectivului strategic stabilit de Congresul al XII-lea al partidului — o nouă calitate a muncii şi a vieţii întregului popor, îndemnuri care ne-au îmbărbătat, ne-au făcut să privim cu luciditate sarcinile, deloc uşoare, ce ne aşteaptă in noul an, an în care, invingînd dificultăţi, va trebui să manifestăm în întreaga noastră activitate o mai înaltă răspundere şi exigenţă revoluţionară pentru creşterea eficienţei, a productivităţii muncii, pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic al produselor, pentru sporirea venitului naţional. Îndemnurile Mesajului au produs, în conştiinţa fiecăruia dintre noi, ecoul de comunistă şi patriotică vibraţie şi ne-au făcut să ne gindim cu răspunderea cuvenită la înaltele noastre datorii, la concretele noastre atribuţii. Ne-a făcut să fim pe deplin conştienţi că realizarea înaltelor şi fireştilor noastre aspiraţii pentru anul 1982 depinde de seriozitatea cu care vom munci, de felul in care vom sti să ridicăm eficienta acestei munci, în industrie ca si în agricultură, în toate sectoarele de activitate, că vom realiza o mai accentuată crestere a nivelului nostru de trai in măsura in care vom înfăptui, la nivelul necesar si posibil, cerinţele autoaprovizionării. Indemnuri-program, aşa le putem numi, asa au pătruns si au rămas ele in sufletele noastre, cu ele în inimă si în gind ne-am aflat si ne aflăm la datorie din prima zi de muncă a anului 1982. Tot astfel, cu matură responsabilitate, au vibrat în conştiinţa naţiunii române cuvintele prin care, in Mesajul de Anul Nou, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, arhitectul magistralei politici internaţionale a României, a afirmat cu putere, şi cu acest prilej, voinţa de pace a poporului român, hotărirea sa neclintită de a lupta pentru asigurarea păcii, pentru oprirea încordării internationale, pentru reluarea cursului destinderii, pentru promovarea unei politici noi, democratice, de respect al independentei nationale, de colaborare intre toate naţiunile lumii. In clipa în care omenirea, sute de milioane de oameni îşi urau „La mulţi ani!“. Mesajul de Anul Nou al preşedintelui Nicolae Ceauşescu, vorbind cu îngrijorare despre gravele primejdii ce ameninţă pacea lumii şi despre înalta responsabilitate a popoarelor de a acţiona, unite, pentru stăvilirea cursei înarmărilor, pentru dezarmare şi pace, era însuşi glasul raţiunii şi al vieţii, glasul de atîtea ori ascultat şi respectat pe toate meridianele planetei. „Fie ca anul 1982 să determine înseninarea vieţii internaţionale!", a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu, iar inimile noastre au bătut în ritmul inimii sale, încălzite de firescul, de omenescul acestei urări, cu speranţa, cu convingerea că popoarele lumii o pot transforma intr-o minunată realitate. Conştiinţele ţării trăiesc sentimentul plenarei satisfacţii că România se afirmă în lume ca o ţară a muncii şi a păcii, că poporul nostru este hotărît să facă din acest an, pe care-l începe cu semnele bune ale primelor succese, un an de certe şi bogate realizări, un an care să aducă în realităţile ţării transpunerea vie a ceea ce stă scris, pentru respectiva etapă, in vastul Program al partidului. In acest an, care va fi anul unui eveniment de majoră importantă în viaţa comuniştilor şi a întregului popor român — Conferinţa Naţională a partidului — va fi deci si anul in care noi zări se vor deschide în mersul nostru hotărit spre societatea socialistă multilateral dezvoltată, spre comunism. In încheierea Mesajului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne-a urat îndeplinirea tuturor dorinţelor de mai bine. Noi, naţiunea întreagă, îi mulţumim şi îl asigurăm că vom şti să muncim în aşa fel incit urarea aceasta să se realizeze nit mai curînd. Existăm pentru patrie, patria există prin noi — iată un adevăr fundamental prin care relaţia noastră cu istoria a exprimat totdeauna nu numai o stare de fapt, ci şi o legătură trainică, de suflet, intimă şi, din această cauză, de multe ori inexprimabilă prin cuvinte. Patria, ca loc de naştere, ca pămint al strămoşilor, ca spaţiu al primelor contacte cu universul uman, este pentru fiecare om matca lui naturală ; firul de viaţă pe care îl reprezintă numai în aceasta puţind curge firesc spre a-şi aduna mai tîrziu apele intr-un adevărat fluviu. Pe de altă parte, omul este acela care conferă patriei însemnele existenţei ei în demnitate, şi aceasta se înţelege în primul rind prin faptele sale ce decurg din exigenţele timpului. Patria noastră de astăzi, Republica Socialistă România, ţară liberă, demnă şi suverană, se înalţă tot mai sus prin munca neabătută a poporului, a întregii naţiuni strîns unite in jurul partidului, al secretarului său general. Cinstim patria prin muncă, prin faptele ce contribuie la înălţarea ei fermă spre culmile socialismului şi comunismului. Acele fapte către care ne îndeamnă luminosul Mesaj al preşedintelui României adresat de Anul Nou întregului nostru popor, un mesaj al muncii paşnice şi constructive, al afirmării creatoare a individualităţii umane, al înfloririi patriei noastre de azi şi de miine. Poporul nostru, prin datele sale esenţiale, a inteles patriotismul ca un sentiment de fiecare zi, vreau să zic nu ca un sentiment ce se trăieşte numai în anumite zile, la sărbători, de exemplu. Iubirea de patrie a fost la el, de-a lungul veacurilor, prădăcind substanţele active ale existenţei din adîncimile cristaline ale unei dăinuiri, prin excelentă, demne. De aceea, patriotismul a fost la români un sentiment profund creator, generator de mari virtuti și energii populare. înainte de a întreprinde ceva, românul și-a întrebat inima, adică patria : e bine, e rău ? Această identitate , inimă omenească-patrie spune mult, este profund grăitoare pentru modul in care noi, ca popor, am înțeles să fim în patrie, pentru patrie. Este sigur deci că marile fapte din momentele cruciale ale existentei sale, că marile sale momente de cultură sunt pentru poporul român strîns legate de trăirea sentimentului patriotic. Asemenea arte cruciale, în care respiră larg patriotismul, voinţa poporului de a-şi croi propriul său destin, au fost luptele seculare ale românilor pentru dreptate socială şi libertate naţională, asemenea acte au fost toate marile cuceriri ale revoluţiei noastre socialiste, trepte fundamentale în mersul hotărît al ţării, sub conducerea partidului comunist, spre împlinirea visului de aur al înaintaşilor. Dar fundamental al existenţei noastre, patriotismul a fertilizat cugetul şi fantele înaintaşilor noştri şi nu greşim cu nimic dacă afirmăm că ei au reuşit să ne lase moştenire patria aşa cum este, cu apele, cu munţii, cu cerul ei, datorită acţiunii lor permanente în sensul unic şi vital al iubirii de neam. de pămint Patriotismul racordează, la scară istorică, generaţiile, el este transmiţător de virtuti nemuritoare, conduce la apariţia a noi si noi însuşiri umane demne de toată lauda. „Nimic mai dulce decit locul unde te-ai născut si părinţii care ti-au dat viată“, a scris in Odiseea sa Homer. Intr-adevăr, nimic mai dulce decit acest loc unic. Dulceaţa vine dintr-o comuniune, dintr-o contopire a spiritului omului cu spiritul locului. Ea este mai plină de nectar decit mierea de albine pentru că este produsă de fagurele care se numeşte ţară. Reflectînd cu forţa-i recunoscută asupra destinului omului şi al patriei sale, Eminescu scria : „Cel mai sărac si mai obscur om, iubind tradiţiile tării sale, fiind pătruns de aspiratiunile ei, şi dindu-şi seama despre interesele ce sunt puse in joc, va fi mereu ingrijat si mereu cu băgare de seamă ca nu cumva să se consume vreun gram de putere în zadar“. Marele poet vedea patriotismul ca iubire a trecutului, dar, după cum se poate vedea, el nu contenea să atragă atentia că acest sentiment „lucrează“ în imediata contemporaneitate. „Gramul de putere“ il văd ca fiind partea de putere a fiecăruia din întregul patriei. Această parte ne apartine într-un mod care implică si patria . Ce facem cu această putere a noastră ? Cum o folosim ? In ce mod o adăugăm puterii generale a Ţării ? Eminescu, nu numai prin poezie, dar si prin opera politică, este contemporanul nostru, cuvintele sale, gindul lui fiind şi astăzi deosebit de actuale. Avem în această epocă, mai mult ca oricind, datoria să nu risipim în zadar nici un grăunte de putere, să veghem ca puterea tării să se afle permanent in creștere. Patriotismul în zilele noastre se află in strînsă interdependentă cu noile coordonate ale timpului ce-1 traversăm, înnobilîndu-1. A exista pentru patrie. azi. înseamnă a-ti prindui viata după criteriile care stau la baza edificării noii societăţi. înseamnă o implicare continuă in destinul contemporan al semenilor tăi. Actele de creaţie economică, tehnică, culturală sunt astăzi acte de profundă rezonanţă patriotică în măsura în care slujesc progresul, înaintarea ţării pe drumul ce duce spre sine, spre deplina împlinire a strălucitorului său destin republican. O responsabilitate marcată, subliniată ades, pentru folosirea raţională a fiecărui „gram de putere“ ne revine tuturor: muncitori, ţărani, intelectuali. De aceea, rind urăm patriei „La mulţi ani !“, ne urăm nouă înşine, muncitori, ţărani, intelectuali, ani buni, încărcaţi cu roadele muncii şi răspunderii noastre, a fiecăruia acolo unde lucrăm fără preget spre a patriei cinstite, spre gloria ei nepieritoare, în patrie, pentru patrie însemnări de Florin COSTINESCU PROLETARI DIN TOATE TÁRILE, UNIJI-VÁ! Anul LI Nr. 12244 Marți 5 ianuarie 1982 4 PAGINI — 30 BANI Am intrat în anul 1982 — un an în care toti oamenii muncii sunt chemati sa acţioneze cu răspundere pentru a realiza o calitate nouă, o eficienţă superioară în activitatea economică Răspimzînd chemării adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu întregului popor prin Mesajul de Anul Nou, să muncim fără preget pentru ca 1982 SA ÎNSCRIE NOI PROGRESE IN DEZVOLTAREA PATRIEI, IN CREŞTEREA AVUŢIEI SOCIALISTE ŞI RIDICAREA BUNĂSTĂRII NAŢIUNII ÎN INDUSTRIE Din primele zile—muncă de calitate, ordine şi disciplină pentru realizarea exemplară a planului Avem de realizat în acest al doilea an al cincinalului obiective şisarcini complexe pentru dezvoltarea şi modernizarea industriei. Aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Mesajul de Anul Nou adresat întregului popor, trebuie să facem totul pentru dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice, pentru ridicarea continuă a calităţii şi nivelului tehnic al produselor, pentru sporirea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie, pentru creşterea eficienţei economice , aplicind neabătut, în fiecare întreprindere, noul mecanism economic, autogestiunea şi autoconducerea muncitorească. Sunt obiective deosebit de importante pentru întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa roşie" din Bucureşti a depăşit planul la export pe anul 1981 cu 19 milioane de lei, încă din primele zile ale noului an, ca urmare a măsurilor adoptate din vreme pentru buna pregătire şi organizare a producţiei, s-a finalizat montajul şi au fost livrate o serie de utilaje pentru Industria chimică în valoare de aproape 5,5 milioane lei cu a căror înfăptuire toţi oamenii muncii din industrie, din fiecare ramură şi întreprindere trebuie să se angajeze cu toate forţele şi capacitatea lor creatoare. Sunt obiective a căror înfăptuire cere ca în fiecare întreprindere să se asigure o organizare superioară a producţiei, un climat de ordine, disciplină şi răspundere muncitorească, ca fiecare om al muncii să dea dovadă de înaltă conştiinţă profesională, competenţă şi spirit gospodăresc, să-şi facă zi de zi, in mod exemplar, datoria. Veştile sosite ieri la redacţie ilustrează hotărirea cu care oamenii muncii din numeroase unităţi industriale au trecut, din primele zile ale anului, la îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1982, destinaţia U.R.S.S. si Sudan. Fapte de muncă ce atestă un demarat bun producţiei in noua perioadă de plan, an in care sarcinile la export sint cu 12 la sută mai mari decît anul trecut. In fotografie : aspect din secţia cazangerie, secţie cu un Însemnat aport în realizarea exportului. (Foto : E. Dichiseanu) GALAŢI : Bateria nr. 7 de cocsificare In pragul elaborării primei şarje La bateria nr. 7 de cocsificare de pe platforma siderurgică de la Galaţi, investiţie de o deosebită importanţă pentru economia naţională, a început numărătoarea inversă. Ieri, 4 ianuarie, s-a acţionat cu forţe sporite pentru executarea ultimelor reglaje la setul de maşini ce vor deservi bateria. Cele dinţii operaţiuni pregătitoare elaborării primei şarje au început in mai multe zone, printre care şi la fluxurile de transportoare. Aici, după proba de 72 de ore şi mişcările de utilaje ce au avut loc în primele zile din acest an, s-au creat condiţii optime pentru introducerea cărbunilor în stivele 1 şi 2, concomitent cu încărcarea buncarelor care vor alimenta maşinile de şarjare. Altfel spus, bateria nr. 7 de cocsificare de la combinatul siderurgic gălăţean se află în pragul elaborării primei şarje de cocs metalurgic. (Tudorel Oancea). ALEXANDRIA : Producţie fizică peste plan însufleţiţi de îndemnurile adresate întregului nostru popor de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in Mesajul de Anul Nou, oamenii muncii de la întreprinderea de rulmenţi din Alexandria au început anul 1982 cu noi şi importante succese. Ei au înregistrat in bilanţul realizărilor, chiar din prima zi de activitate productivă, un plus de 5 000 rulmenţi de calitate superioară, destinat in cea mai mare parte partenerilor externi. (Stan Ştefan). CLUJ-NAPOCA : Incepînd de ieri, o nouă instalaţie produce Ieri, 4 ianuarie, la întreprinderea de medicamente „Terapia“ din Cluj-Napoca a început să producă o instalaţie nouă de glucon lactat de calciu. Avînd o capacitate de 200 de tone pe an, noua instalaţie va satisface in întregime nevoile de glucon lactat de calciu ale întreprinderii de medicamente din Capitală, unde este utilizat ca ingredient la fabricarea altor medicamente. Instalaţia a fost realizată de colectivul Trustului de construcţii chimice Cluj, de şantierul Trustului de instalaţii Braşov şi al celui de izolaţii Bucureşti, precum şi cu concursul unor formaţii de meseriaşi de la întreprinderea beneficiară (Alex. Mureşan). ÎN AGRICULTURĂ Amplă desfăşurare a forţelor pentru pregătirea unei bune recolte în acest an ÎN ACESTE ZILE, PE AGENDA URGENŢELOR • Fertilizarea terenurilor cu îngrăşăminte naturale • Repararea tractoarelor şi maşinilor agricole • Efectuarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare • Eliminarea excesului de apă de pe semănături 9 Pregătirea seminţelor şi a răsadurilor de legume ARGEŞ Cu forţe proprii şi unelte adecvate — pluguri, rănite, cazmale şi hîrleţe — numeroşi cooperatori participă, în aceste zile, la eliminarea excesului de umiditate de pe 32 000 hectare aflate în zonele Lunca Corbului-Birla, Costeşti- Broşteni, Bradu-Suseni. De asemenea, pe 10 000 de hectare din zona Oarja-Răteşti-Leordeni se desfăşoară ample lucrări in vederea scoaterii pămintului de sub influenţa excesului de umiditate. Acţiunea este încredinţată formaţiilor mecanizate ale întreprinderii de utilaje terasiere, proiectare şi execuţie a construcţiilor Argeş, care sapă canale cu deschidere mare pentru preluarea surplusului de apă, nivelează şi tasează pămintul pe pantele de scurgere. Pină acum a fost definitivată lucrarea pe mai bine de 1 000 de hectare. Alte formaţii ale întreprinderii lucrează in aceste zile la desecări In punctele Titeşti-Davideşti şi Miceşti-Mărăcineni. (Gheorghe Cristea). HUNEDOARA In cursul zilei de ieri, 4 ianuarie, intr-o serie de unităţi agricole din consiliile agroindustriale Orăstie, Simeria si Călan se lucra de zor la transportul îngrăşămintelor organice in cimp. La cooperativele agricole Beriu, Turdas si Jeledinti, trei formaţii a 67 tractoare cu cite două remorci transportau gunoi de grajd pe terenurile ce vor fi insămintate cu legume, cartofi, sfeclă de zahăr şi furajeră. După cum ne spunea directorul S.M.A. Orăştie, ing. Alexandru Roşu, pină la 4 ianuarie au fost transportate in cimp peste 11 200 tone de gunoi de grajd. Şi în cadrul consiliului agroindustrial Simeria, două formaţii a cite 7 tractoare, fiecare cu două remorci, transportau gunoi de grajd pe ogoarele I.A.S. Bircea şi ale asociaţiei intercooperatiste din Simeria. Aici, pină ieri seară, au fost transportate 17 500 tone îngrăşăminte organice in cîmp. Paul Ichîm, inginer cu problemele de chimizare în cadrul consiliului agroindustrial Călan, ne-a spus : „Pină luni s-au transportat in cimp 12 150 tone gunoi de grajd, iar executarea acestui volum de muncă a fost posibilă pentru că oamenii au ieșit în cîmp din prima zi a noului an. Semn bun, de an mai rodnic“. (Sabin Cerbu). TELEORMAN Din prima zi a anului 1982, lucrătorii ogoarelor din judeţul Teleorman au continuat acţiunile începute în ultima parte a anului trecut pentru pregătirea temeinică a viitoarei campanii agricole. Pe agenda lucrărilor urgente se află şi transportul îngrăşămintelor naturale. Programul întocmit pe ansamblul judeţului prevede ca in perioada decembrie 1981— martie 1982 să fie transportate în cimp peste 350 000 tone gunoi de grajd. Pină în prezent au fost fertilizate circa 1 000 de hectare, rezultatele cele mai bune obtinîndu-le cooperatorii şi mecanizatorii din consiliile agroindustriale Orbească, Purani, Siliştea Dobroteşti, Tătărăşti si Conteşti. (Stan Ştefan). SUCEAVA Oamenii muncii din agricultura suceveană, continuind activitatea de fertilizare a ogoarelor începută in luna decembrie, transportă si aplică, în aceste zile, importante cantităţi de îngrăşăminte naturale. De la începutul acţiunii şi pină în seara zilei de 4 ianuarie au fost depozitate în platformele din cîmp 43 835 tone gunoi de grajd. Totodată, au fost transportate şi aplicate alte 106 366 tone, din care 69 635 tone pe terenurile ce vor fi cultivate cu cartofi. Cele mai bune rezultate la fertilizarea ogoarelor cu îngrăşăminte naturale le-au obţinut oamenii muncii din consiliile agroindustriale Fălticeni, Ciprian Porumbescu, Todireşti si Vadu Moldovei. (Sava Bejinariu). CLUJ In toate atelierele staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii din judeţul Cluj este în plină desfăşurare repararea tractoarelor şi maşinilor agricole care vor lucra în campania de primăvară. Până acum au fost reparate 1100 tractoare, 730 grape cu disc, peste 500 cultivatoare, 200 combinatoare, 250 semănători pentru porumb, 270 semănători pentru păioase, 36 maşini de plantat cartofi etc. Lucrările sunt mai avansate in staţiunile pentru mecanizarea agriculturii din Bonţida, Vultureni, Gherla si Huedin. Un mare număr de tractoare, maşini şi utilaje se află in faze înaintate de reparaţii, conform graficelor ce sunt urmărite zilnic. De asemenea, au fost recondiţionate numeroase piese de schimb, care sunt înmagazinate centralizat, la nivelul Trustului S.U.A., pentru a fi repartizate potrivit necesităţilor. Se semnalează insă lipsa unor piese de schimb importante ce nu pot fi recondiţionate sau realizate cu forţe proprii : arbori motor, pinioane, cutii de viteză, piese pentru grape cu disc şi altele. (Al. Mureşan). ALBA In judeţul Alba, in prima zi de muncă din noul an, lucrătorii din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii s-au aflat la datorie. Ritmul de reparare a maşinilor si tractoarelor a fost intensificat. Se apropie de sfîrşit repararea maşinilor de împrăştiat îngrăşăminte chimice, a cultivatoarelor, grapelor si combinelor. De asemenea, sint gata pentru a intra in brazdă 714 tractoare, 281 semănători, 131 maşini de erbicidat ş.a. (Stefan Dinici).