Scînteia, februarie 1982 (Anul 51, nr. 12268-12292)

1982-02-02 / nr. 12268

PAGINA 2 Să acţionăm hotărît, prin muncă bine organizată, ordine şi disciplină pentru Îndeplinirea integrală a planului la producţia fizică! O întrebare după prima luna a anului : CARE ESTE STADIUL REALIZĂRII PREVEDERILOR LA FIECARE SORTIMENT? In acest al doilea an al cincinalului, fiecare zi, fiecare săptămînă, fiecare lună este hotăritoare pentru realizarea cu succes a tuturor sorcinilor de plan. Acum, după încheierea primei luni a anului, am adresat unor cadre de conducere din unităţi industriale următoarele întrebări : „Rezultatele bune din luna ianuarie permit în continuare realizări superioare“ Răspunde Marin ŞTEFANACHE,­­directorul general al Combinatului minier Motru 1. Care este stadiul realizării planului la producţia fizică ? 2. Cu ce probleme deosebite se confruntă colectivul în această perioadă ? 3. Cum acţionaţi pentru soluţionarea lor? „Avem nevoie de un sprijin mai prompt din partea furnizorilor noştri“ Răspunde inginerul Dumitru DOBRESCU, directorul întreprinderii „Colorom” Codlea 1. în anul 1982 avem de realizat o producţie de 14,2 milioane tone căr­bune — cu 3 milioane tone mai mare faţă de anul trecut , ceea ce repre­zintă 52 la sută din producţia bazi­nului minier gorjean. Deşi mult mai complexe, sarcinile din acest an la extracţia de cărbune sunt realiste, temeinic fundamentate şi conside­răm că avem condiţii să le îndepli­nim şi chiar să le depăşim. în luna ianuarie am avut de rea­lizat o producţie zilnică de 36 300 tone lignit, adică de două­ ori mai mare faţă de luna decembrie a anului 1981. Am demarat bine, la nivelul planului, deşi pe parcurs am avut citeva ruperi de benzi in cariere, ceea ce a diminuat nivelul produc­ţiei in unele zile. In ultima decadă am recuperat insă restanţele,­­ înre­­gistrind la sfirşitul lunii ianuarie o producţie totală de 873 360 tone, cu 2 360 tone mai mult decit prevederile planului. 2. In cadrul întreprinderii miniere Motru, probleme deosebite ce trebuie soluţionate vizează in primul rînd unele utilaje conducătoare inactive — complexe de abataj şi combine de înaintare — la care se impune să luăm măsuri de reactivare, precum şi unele abataje cu condiţii de zăcă­­mint mai grele, unde se cer acţiuni speciale de normalizare a activităţii. In acelaşi timp, la minele din Jilţ Înregistrăm rămînem­ în urmă in punerea în funcţiune a capacităţilor planificate din subteran, datorită in­­tîrzierii lucrărilor de pregătire şi de deschidere, unde rezerva pregătită este la ora actuală destul de redusă. Şi la cariera Lupoaia rezervele des­­copertate sunt insuficiente pentru a acoperi nivelul planului, însă , avem în vedere să montăm în avans un excavator de mare capacitate, care să fie pus în funcţiune în a doua parte a anului. " 3. Putem afirma că, pe baza lucră­rilor de pregătire efectuate şi a celor in curs de desfăşurare, dispu­nem de condiţii pentru indeplinirea integrală a planului pe trei trimes­tre. In ultimul trimestru al anului sarcinile de plan sporesc considerabil şi, pentru îndeplinirea lor, ne-am propus mai multe acţiuni şi lucrări suplimentare care vizează : mărirea numărului complexelor active de abataj­e de la 35 ,la 45 ; montarea din devans a unor excavatoare cu rotor in microcariera Roşiuţa ; spo­rirea volumului de descopertări şi pregătirea unei rezerve noi, de circa 1,5 milioane tone lignit în cariere ; creşterea vitezei medii de avansare în abataje, de la 55—60 ml în anul 1981 la 80—90 ml în 1982 ; creşterea indicelui de utilizare a fondului de timp maxim disponibil al liniilor tehnologice din cariere, de la circa 60 la sută, în prezent, la 75 la sută, incepînd cu semestrul al doilea. . Considerăm că problemele pe care Ie avem de soluţionat în acest an vizează cu precădere sporirea efor­turilor noastre organizatorice, a ca­pacităţii de mobilizare a întregului colectiv de mineri din această zonă a ţării — condiţia esenţială a Înde­plinirii şi depăşirii planului la ex­tracţia de cărbune pe anul 1982. Dumitru PRUNA corespondentul „Scîntei!" 1. Planul întreprinderii „Colo­rom" pe acest an prevede o creştere de 5,2 la sută la producţia fizică şi de 7,1 la sută la producţia marfă, faţă de realizările anului trecut. La export, prevederile sunt cu 20 la sută mai mari decit în anul 1981. In luna ianuarie planul a fost realizat doar la unii indicatori. Bunăoară, la ex­port, prevederile din prima lună au fost depăşite cu un milion lei, în schimb. la producţia fizică planul a fost îndeplinit doar în proporţie de 85 la sută, realizările lunii ianuarie reprezentind 8 la sută din planul anual. 2. Restanţele la producţia fizică se datorează, în principal, neasigurării de către furnizorii interni şi externi a unor materii prime, precum şi in­­tîrzierii finalizării unor dezvoltări de capacitate, cum ar fi instalaţia pen­tru obţinerea a­ntioxidanţilor folosiţi îrt industria cauciucului. Cauza : în­treprinderea constructoare de maşini din Reşiţa a întîrziat mult executa­rea şi expedierea celor 7 reactoare de 6 300 litri. Abia zilele trecute a expediat primul reactor, deşi aces­tea trebuiau să sosească la noi încă în trimestrul III 1931. Intîmpinăm unele greutăţi în rea­lizarea planului producţiei fizice din lipsa unor materii prime şi produse intermediare, cum sînt : agentul de dispersare „Dispersant CD", care trebuie să fie asimilat în fabricaţie de Combinatul de celuloză şi hîrtie din Zărneşti, dar acţiunea este mult intirziată şi perspectiva asigurării lui pare încă îndepărtată , oleum 65 la sută şi pirosulfitul de sodiu, la care, deşi cantităţile contractate cu Combinatul chimic de la Valea Că­lugărească sunt mult sub necesită­ţile noastre, livrările nu­ se situează nici măcar la nivelul contractelor. Acelaşi lucru se poate spune despre întreprinderea „Sinteza" din Oradea, care înregistrează restanţe la acid salicilic, produs utilizat la fabricarea unor pigmenţi şi coloranţi destinaţi exportului, ca şi despre întreprin­derea chimică Dudeşti, care are restanţe la molibdat de amoniu. 3. Problema cea mai importantă care s-a situat şi continuă să se si­tueze în centrul preocupărilor noas­tre este aceea a asigurării bazei ma­teriale în vederea reducerii impor­turilor de materii prime şi produse intermediare în unitatea noastră şi de coloranţi la întreprinderile bene­ficiare. In acest scop continuăm să dezvoltăm şi să adaptăm la noile cerinţe capacităţile de producţie, să perfecţionăm tehnologiile de fabri­caţie. Concret, am dat in exploatare o secţie în cadrul căreia ne-am pro­pus să realizăm 10 intermediari care li se­ importau. La şapte dintre aceştia a şi inceput producţia, iar restul vor fi lansaţi în fabricaţie ,cţi următoa­rele săptămâni. Acelaşi obiectiv ni l-am propus şi în cazul altor insta­laţii, fie prin dezvoltarea capacităţi­lor existente, fie prin aplicarea pe aceleaşi utilaje a unor tehnologii noi, perfecţionate. Nicolae MOCANU corespondentul „Scînteii" BOTOŞANI: Succese remarcabile la întreprinderea „Melana“ Unitate fruntaşă pe ţară In anul 1981, întreprinderea de fire şi fibre sin­tetice „Melana" din Botoşani se înscrie şi in acest an cu rezultate deosebite pe linia eficienţei şi calităţii, a înnoirii produselor. Astfel, încă din prima lună a anului, a fost asimilată in fabricaţie întreaga sortimentaţie de fire planificată pe anul 1982, iar productivitatea muncii a înregistrat o creştere faţă de cea a anului 1981 de peste 5 la sută pe fiecare lucrător. Drept ur­mare, in­­acest an, unitatea işi va spori contribuţia la export de aproape trei ori faţă de anul 1981. (Silvestri Ailenei) Ns / Ancheta" I . Mureşul face parte din catego­ria judeţelor care dispun de condi­ţii naturale prielnice realizării între­gii game a produselor agroalimentare de bază necesare aprovizionării pro­priei populaţii. Mai mult, aici se pot obţine, la unele produse, şi impor­tante surplusuri pentru fondul cen­tral al statului. Cu toate acestea, in 1981 judeţul Mureş a rămas „dator“ la fondul de stat cu însemnate canti­tăţi de cereale, legume, carne, lapte şi alte produse agricole. Cum se ex­plică această situaţie ? — Dincolo de insuficienţele de or­din tehnic şi organizatoric manifes­tate in activitatea agricolă — aspecte dezbătute pe larg In această iarnă în fiecare unitate de producţie şi în se­siunile consiliilor populare — din­colo de factorii climatici nefavorabili din 1981, o influenţă negativă a avut-o şi­­modul unilateral in care am aplicat în judeţ prevederile Legii au­toaprovizionării. Ne-a preocupat, în principal, asigurarea unei game cit mai largi de produse, punînd pe un plan secundar eficienţa producţiei. Aşa se explică faptul că, deşi in 1981 am reuşit să obţinem pe plan local aproape întregul „nomenclator" de produse agroalimentare necesare con­sumului, randamentele la hectar au fost sub cele preconizate — şi la ce­reale, şi la legume, şi la alte produse. „Experienţa" lui ’81 a fost o lecţie plină de învăţăminte, relevînd că auto­­aprovizionarea înseamnă nu numai producerea tuturor sortimentelor in judeţ — condiţie, desigur, importan­tă — ci şi realizarea acelor niveluri de producţie care să permită acope­rirea integrală atît a nevoilor fondu­lui de stat, cit şi a cerinţelor locale Convorbire cu tovarăşul SZOTYORI Ernest prim-vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular judeţean de aprovizionare. Bunăoară. In 1981 judeţul nostru n-a realizat decit in jur de 50 la sută producţia planifi­cată de griu — obligaţiile către fon­dul de stat achitîndu-le în aceeaşi proporţie. Dar necesarul de consum al populaţiei locale a fost asigurat integral din fondul de stat. Este clar că o asemenea manieră de concepere a răspunderilor şi obligaţiilor nu poate fi stimulativă şi eficientă. Acum, prin delimitarea de la Înce­putul anului d in cadrul programu­lui judeţean de autoaprovizionare — a fondului de consum local, după de­terminarea participării la formarea fondului centralizat al statului, creş­te interesul pentru realizarea ambe­lor fonduri de produse — de acestea depinzînd in fapt însuşi nivelul de aprovizionare a populaţiei locale. — Desigur, programul judeţean de autoconducere şi autoaprovizionare creează doar cadrul pentru aplicarea noilor principii de concepere şi orga­nizare a aprovizionării. Ce v-aţi pro­pus să întreprindeţi. In mod concret, pentru înfăptuirea acestor principii ? — Am stabilit pentru fiecare grupă de produse direcţii distincte de ac­­­ţiune. Astfel, în privinţa cerealelor (griu şi porumb) urmează să reali­zăm necesarul local de consum şi sarcinile de livrare la fondul de stat în exclusivitate pe calea sporirii pro­ducţiilor medii la hectar. Sporurile sunt substanţiale, dar pe deplin reali­zabile, dacă avem in vedere calitatea net superioară a seminţelor incorpo­rate în sol in toamnă şi stadiul actual al culturilor (peste 30 000 ha au in­trat in iarnă cu griul înfrăţit). în plus, pentru a veni in sprijinul gos­podăriilor populaţiei — care deţin o pondere importantă In suprafaţa ce­realieră a judeţului — am comasat unele terenuri cultivabile din lotu­rile personale, făcind posibilă astfel lucrarea mecanică a pămintului şi obţinerea de randamente superioare. Trebuie, de asemenea, subliniat că un important şi puternic stimulent in creşterea producţiilor il constituie şi noile preţuri şi prime de achiziţie stabilite prin Decretul Consiliului de Stat nr. 394/1981. — Care sunt celelalte direcţii de ac­ţiune ? Am reţinut din programul ju­deţean de autoconducere şi autoapro­vizionare că v-aţi propus dublarea in acest an, comparativ cu 1981, a producţiei de legume şi fructe. Ce vor întreprinde In acest sens consi­liile populare ? — Angajamentul porneşte de la ce­rinţa, realistă şi fundamentată, a du­blării contribuţiei Mureşului la con­stituirea fondului centralizat de stat şi a realizării celui de consum local la legume şi fructe. Cum vom pro­ceda? In unităţile agricole de stat şi cooperatiste se va pune accentul la creşterea producţiilor medii la hec­tar , prin mai buna amplasare a cul­turilor, fertilizarea unor suprafeţe sporite de teren, asigurarea de se­minţe şi răsaduri de mare producti­vitate etc. Totodată, se va urmări creşterea contribuţiei gospodăriilor populaţiei şi a gospodăriilor-anexă de pe lingă întreprinderi şi instituţii. Practic, fiecare consiliu popular co­munal şi-a propus să-şi asigure în­tregul necesar local de consum prin forţe proprii, in special din gospo­dăriile populaţiei. La rindul lor, o­­raşele judeţului vor asigura, tot prin forţe proprii, o bună parte din nece­sarul de consum, baza de aprovizio­nare fiind completată prin aronda­rea comunelor suburbane şi preoră­şeneşti. Pentru a veni în sprijinul legumicultorilor, vor fi organizate, in mai multe localităţi, răsadniţe ale cooperaţiei, ale întreprinderii jude­ţene de legume şi fructe sau ale cul­tivatorilor particulari.­­ Judeţul Mureş este recunoscut prin tradiţia creşterii animalelor. Cu toate acestea, anul 1981 nu s-a încheiat cu un bilanţ satisfăcător in acest do­meniu. Ce măsuri s-au luat pentru ca, in acest an, producţia respectivă să crească la nivelul sarcinilor pre­văzute ? — Analizele făcute in această lamă In fiecare comună cu ocazia adună­rilor generale cetăţeneşti şi a sesiu­nilor consiliilor populare, la care s-au dezbătut programele locale de auto­­aprovizionare, au conturat două cerin­ţe distincte pentru sectorul animalier. Pe de o parte este vorba de atrage­rea tuturor comunelor la activitatea zootehnică şi, pe de altă parte, de sporirea randamentelor de producţie la fiecare specie de animale. Iată de ce măsurile privind autoaproviziona­­rea judeţului cu carne, lapte, ouă şi celelalte produse animaliere includ, ca o latură foarte importantă sau chiar ca o premisă iniţială, stabili­rea unor astfel de sarcini privind creşterea animalelor in gospodăriile populaţiei pentru toate localităţile rurale, incit fiecare comună să-şi a­­sigure integral nevoile proprii de consum. In adunările cetăţeneşti şi in sesiunile consiliilor populare lo­cale care au avut loc la începutul acestui an au fost dezbătute pe larg sarcinile ce revin fiecărui gospodar in acest sens, precum şi măsurile ne­cesare înfăptuirii lor. In acest fel urmează să concen­trăm creşterea bovinelor şi ovinelor Îndeosebi in zonele de munte şi de deal, la şes punind accentul pe por­cine şi păsări (fără a neglija bineîn­ţeles şi celelalte specii). Totodată, pentru a veni în sprijinul crescă­torilor de animale am conceput un ansamblu de măsuri care vizează du­blarea capacităţii incubatoarelor de pui şi a maternităţilor de scroafe — care să livreze cetăţenilor animale pentru creştere şi îngrăşare — ca şi sporirea bazei furajere (prin mărirea suprafeţelor cultivate cu furaje, îm­bunătăţirea pajiştilor şi mai buna lor exploatare, realizarea de culturi du­ble de nutreţuri pe 18 000 ha etc.). De asemenea, în 1982 vom organi­za pe lingă toate cantinele şi resta­urantele cu un volum mai mare de desfacere crescătorii anexe de ani­male, incit, începînd din acest an, respectivele unităţi să-şi acopere în cea mai mare parte nevoile pro­prii de aprovizionare cu carne. Tot anul acesta urmează să organizăm stine de oi ale cooperaţiei de pro­ducţie, achiziţii şi desfacere de măr­furi şi să extindem capacitatea cres­cătoriilor cooperatiste de scroafe, vaci, iepuri, nutrii, gîşte şi porum­bei. — In aplicarea, principiilor auto­aprovizionării au apărut iniţiative sau măsuri specifice judeţului Mureş ? — Răminind în sectorul creşterii animalelor, poate fi reţinută iniţia­tiva constituirii „gospodăriilor ţără­neşti model“. Cu sprijinul acordat de stat crescătorilor de animale, prin credite şi materiale necesare a­­menajării grajdurilor, consiliile popu­lare vor organiza aproape 100 aseme­nea .,gospodării“ rurala d in fapt modele pentru ceilalţi crescători de animale din comune şi în acelaşi timp nuclee de popularizare a cu­noştinţelor zootehnice în rindul să­tenilor. Ca acţiune specifică se distinge şi extinderea suprafeţelor plantate cu arbuşti fructiferi (zmeură, coa­căze) şi nuci­e peste 100 000 puieţi. Date fiind condiţiile de climă mai rece, consiliile populara vor sprijini In mod deosebit legumicul­torii şi gospodăriile-anexă de pe lingă întreprinderi şi instituţii in vederea realizării de sere şi solarii. In acest fel va fi redus transportul de legume timpurii din judeţele sudice ale ţării. De­­ exemplu, în municipiul reşedinţă de judeţ şi în comunele din jur vor fi amenajate peste 75 000 mp de asemenea sere şi solarii. O acţiune nouă este şi trecerea la cultivarea. In gospodăriile populaţiei din zonele de deal şi munte, a pri­melor 200 hectare cu griu de pri­măvară — un soi adecvat zonei noastre climaterice. In concluzie, se poate aprecia că sunt create condiţiile ca planul de ansamblu privind autoaproviziona­­rea judeţului nostru in acest an să fie pe deplin realizat. Important este acum să folosim noul cadru legislativ, care stimulează activitatea producătorilor agricoli din unităţile de stat şi cooperatiste, ca şi aportul gospodăriilor populaţiei, pentru ca propunerile incluse în programele de autoaprovizionare ale consiliilor populare să devină realitate. Va fi in folosul general al societăţii şi al fiecărei familii in parte. Convorbire realizată de Mihai IONESCU Gheorghe GIURGIU corespondentul „Scînteii" AUTO AFRO VIZION ARE A Iniţiative, măsuri şi angajamente ale organelor locale pentru satisfacerea necesităţilor de consum ale populaţiei In continuarea suitei de convorbiri pe tema autoaprovizionării, purtate EVOLUŢIA PRODUCŢIEI ŞI A LIVRĂRILOR LA FONDUL DE STAT cu factori de răspundere din consiliile populare, redăm astăzi din experienţa , ţi iniţiativele judeţului Mureş. JUDEŢUL MUREŞ: „Am stabilit direcţii precise de creştere , a producţiei agroalimmentare; importantă este acum realizarea programelor“ [ „Scînteii“ V ..................... ll■nMll«illi Hi»... i»i II ■ / 'I­­V' 'i'tZ'S'J V / SCÂNTEIA — marți 2 februarie 1982 In dezbaterea minerilor de la Lupeni: INIŢIATIVE ŞI ACŢIUNI PENTRU CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE CARBUNE Minerii de la Lupeni au extras anul trecut, suplimentar, peste 30 000 tone cărbune cocsificabil şi au obţi­nut depăşiri la toţi indicatorii de plan, in condiţiile reducerii cheltuie­lilor materiale şi obţinerii de benefi­cii. Motive de reală satisfacţie pentru harnicii mineri de aici.­ Totuşi, adu­narea generală a oamenilor muncii care a avut loc zilele trecute a făcut o analiză critică a activităţii din anul precedent, cu scopul relevării căilor şi măsurilor care se impun pentru sporirea extracţiei de cărbune in acest an. — Consider că în acest an trebuie să acordăm o atenţie deosebită asi­gurării ritmicităţii în realizarea pla­nului de către fiecare brigadă şi schimb — spunea in cuvintul său in­ginerul loan Gil Deac, şeful secto­rului IV al minei Lupeni. Pentru că toţi au datoria să depună acelaşi e­­fort in vederea îndeplinirii sarci­nilor de produc­ţie. Astfel, în a­­nul trecut, dacă sectorul nostru ar fi realizat ritmic planul, mina ciştiga un plus de 20 000 tone cărbune. Această idee a revenit adesea în luările de cuvint. Atît inginerul Gheorghe Marchiş, directorul minei, în darea de seamă prezentată, cit şi participanţii la dezbateri au insistat în mod deosebit asupra necesităţii ca in perioada următoare consiliul oa­menilor muncii să acţioneze cu mai multă perseverenţă pentru elimina­rea cauzelor care în anul trecut au generat întreruperi in transportul cărbunelui pe verticală, opriri ale unor instalaţii şi utilaje, neajunsuri in organizarea muncii unor formaţii de lucru. — Sectorul II al minei, în care lu­crează şi brigada pe care o conduc, a extras In anul trecut suplimentar o mare cantitate de cărbune — subli­nia minerul Ioan Budiliceanu. Dar planul l-am realizat şi depăşit numai în zece luni ale anului, fiindcă în două luni, sectorul a rămas sub plan. In această situaţie s-au aflat şi alte sectoare. Pentru noi e foarte clar că esenţial pentru creşterea producţiei de cărbune este ca fiecare brigadă şi sector să-şi realizeze ritmic planul de producţie. Din dezbateri desprindem că în afara sectorului î, care şi-a realizat lună de lună plănul şi a obţinut şi depăşirii celelalte sectoare productive nu "şi-au­ lndrât Th fiecare fluba‘ 'pia­­nul. Un calcul arată că numai din această cauză realizările de ansam­blu ale colectivului minei au fost mai mici cu nu mai puţin de 70 000 tone cărbune cocsificabil. Aşa cum au accentuat în cuvântul lor Marin Dumitru, Teodor Boncalo, dacă se obţineau productivităţile pre­văzute pe fiecare complex mecanizat — aşa cum au fost cazurile brigăzi­lor conduse de Constantin Popa, Victor Balosin, Arpad Kalman, Iosif Matyus şi Ioan Ionescu, care au ob­ţinut intre 10,97 tone cărbune pe post şi 12,73 tone/post — nu numai că se putea realiza ritmic planul, dar ex­tracţiile suplimentare puteau fi con­siderabile. Fiindcă, s-a precizat, mai sunt unele brigăzi ce­ lucrează cu complexe mecanizate care obţin pro­ductivităţi mici, de 5—8 tone cărbune pe post, departe de posibilităţile reale. Dacă la aceste abataje cu ran­damente mai scăzute s-ar fi organi­zat mai judicios munca şi s-ar fi ob­ţinut un spor la productivitate de o tonă cărbune pe post — ceea ce nu era deloc exagerat, dacă se compară realizările cu cele ale brigăzilor de la abatajele cu susţinerea individua­lă — sporul de producţie anual ar fi fost de 40 000 tone cărbune cocsifi­­cabil. Toţi participanţii la dezbateri, prin­tre care amintim pe Ion Racz, Aurel Nitre, Pavel Bujor, Vasile Mureşan, Mircea Suba, Dan Otto Suţulescu, directorul general al Combinatului minier Valea Jiului, au sublimat spi­ritul de inaltă răspundere cu care a fost primit de către mineri recentul Decret al Consiliului de Stat privind întărirea ordinii şi a disciplinei. — In brigada mea nu am mai avut de mult nici o singură absenţă nemotivată — spunea Eugen Vladar, şef de brigadă la sectorul VII. Ştiu însă ce greutăţi creează absenţele nemotivate în organizarea muncii in fiecare schimb ,în cadrul unor for­maţii de lucru. De aceea, consider binevenite prevederile recentului de­cret al Consiliului de Stat care sta­bilesc măsuri ferme pentru curmarea oricăror acte de indisciplină. Noi vom face tot ceea ce va depinde de noi pentru a respecta aceste preve­deri, pentru a instaura disciplina şi ordinea la fiecare loc de muncă. Ast­fel vom putea concentra toate for­ţele colectivului pentru a spori pro­ducţia de cărbune. Prescuipandu-Se de punere­a în­ va­loare a tuturor rezervelor ce există în cadrul mihel In vederea asigu­rării ursei ritm­icîtăţî rigu­roase In activita­­tea de producţie, adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii şi-a fundamentat astfel una dintre importantele căi de Înfăptuire a an­gajamentului de a da patriei in acest an o producţie suplimentară de 25 009 tone cărbune cocsificabil şi de a rea­liza punct cu punct obiectivele În­scrise in chemarea la întrecere adre­sată tuturor unităţilor miniere din ţară. — Mina noastră dispune de o do­tare cu utilaje dintre cele mai per­fecţionate — spunea ing. Titus Cos­­tache, directorul tehnic al minei. Valoarea fondurilor fixe atinge im­presionanta cifră de 2,1 miliarde lei. în abatajele mecanizate, valoarea fondurilor fixe ce revine pe un miner este de 3,8 milioane Iei. O zestre­­tehnică importantă care implică și mari cheltuieli de producţie. „Cheia" reducerii cheltuielilor şi valorificării cu înalt randament a modernelor uti­laje şi instalaţii se află însă in­­ii­­nile noastre. Ce vom face, concret î­­n acest an, prin policalificarea a încă 70 de mineri şi lăcătuşi pentru aba­tajele mecanizate, calificarea si per­fecţionarea pro­fesională a­­ 220 de muncitori şi cadre tehnico-in­­ginereşti, urmă­rim să asigurăm randamente inal­­te in toate for­maţiile de muncă ce au in primire complexe meca­nizate. Ne preocupă îndeosebi func­ţionarea la parametrii proiectaţi a tuturor complexelor şi combinelor de abataj, prevenindu-se orice neajun­suri in exploatarea şi Întreţinerea acestor mijloace tehnice. — îmbunătăţirea calităţii cărbune­lui are mari implicaţii asupra Înca­drării in costurile de producţie pla­nificate — sublinia Marin Cucu, se­cretarul comitetului de partid, pre­şedintele consiliului oamenilor mun­cii de la mina Lupeni. De aceea, in acest an vom acorda o deosebită atenţie creării şi menţinerii fluxuri­lor independente pentru transportul pe benzi al cărbunelui şi sterilului, punerii in funcţiune a unei instalaţii de efectuare a probelor la punctul de recepţie, menţinerii in stare de func­ţionare a benzilor de claubaj de la stratul 3, blocul IV, orizontul 440 şi la puţul 1 Est, precum şi altor mă­suri care vor asigura îmbunătăţirea substanţială a calităţii cărbunelui ex­tras. , Am plecat de la adunarea generală a oamenilor muncii cu convingerea că aici s-a făcut o analiză temeinică a activităţii proprii şi au fost stabi­lite măsurile necesare pentru înde­plinirea planului şi a angajamente­lor asumate în întrecere. Minerii din Lupeni sunt hotăriţi ca în anul 1982 să continue seria succeselor din ul­timii ani, să-şi aducă o contribuţie sporită la dezvoltarea bazei de ma­terii prime şi energetice a ţării. In prima lună a anului ei au extras su­plimentar peste 4 000 tone de cărbu­ne cocsificabil. Sabin CERBU corespondentul „Scînteii” ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCI

Next