Scînteia, februarie 1982 (Anul 51, nr. 12268-12292)
1982-02-02 / nr. 12268
PAGINA 2 Să acţionăm hotărît, prin muncă bine organizată, ordine şi disciplină pentru Îndeplinirea integrală a planului la producţia fizică! O întrebare după prima luna a anului : CARE ESTE STADIUL REALIZĂRII PREVEDERILOR LA FIECARE SORTIMENT? In acest al doilea an al cincinalului, fiecare zi, fiecare săptămînă, fiecare lună este hotăritoare pentru realizarea cu succes a tuturor sorcinilor de plan. Acum, după încheierea primei luni a anului, am adresat unor cadre de conducere din unităţi industriale următoarele întrebări : „Rezultatele bune din luna ianuarie permit în continuare realizări superioare“ Răspunde Marin ŞTEFANACHE,directorul general al Combinatului minier Motru 1. Care este stadiul realizării planului la producţia fizică ? 2. Cu ce probleme deosebite se confruntă colectivul în această perioadă ? 3. Cum acţionaţi pentru soluţionarea lor? „Avem nevoie de un sprijin mai prompt din partea furnizorilor noştri“ Răspunde inginerul Dumitru DOBRESCU, directorul întreprinderii „Colorom” Codlea 1. în anul 1982 avem de realizat o producţie de 14,2 milioane tone cărbune — cu 3 milioane tone mai mare faţă de anul trecut , ceea ce reprezintă 52 la sută din producţia bazinului minier gorjean. Deşi mult mai complexe, sarcinile din acest an la extracţia de cărbune sunt realiste, temeinic fundamentate şi considerăm că avem condiţii să le îndeplinim şi chiar să le depăşim. în luna ianuarie am avut de realizat o producţie zilnică de 36 300 tone lignit, adică de două ori mai mare faţă de luna decembrie a anului 1981. Am demarat bine, la nivelul planului, deşi pe parcurs am avut citeva ruperi de benzi in cariere, ceea ce a diminuat nivelul producţiei in unele zile. In ultima decadă am recuperat insă restanţele, înregistrind la sfirşitul lunii ianuarie o producţie totală de 873 360 tone, cu 2 360 tone mai mult decit prevederile planului. 2. In cadrul întreprinderii miniere Motru, probleme deosebite ce trebuie soluţionate vizează in primul rînd unele utilaje conducătoare inactive — complexe de abataj şi combine de înaintare — la care se impune să luăm măsuri de reactivare, precum şi unele abataje cu condiţii de zăcămint mai grele, unde se cer acţiuni speciale de normalizare a activităţii. In acelaşi timp, la minele din Jilţ Înregistrăm rămînem în urmă in punerea în funcţiune a capacităţilor planificate din subteran, datorită intîrzierii lucrărilor de pregătire şi de deschidere, unde rezerva pregătită este la ora actuală destul de redusă. Şi la cariera Lupoaia rezervele descopertate sunt insuficiente pentru a acoperi nivelul planului, însă , avem în vedere să montăm în avans un excavator de mare capacitate, care să fie pus în funcţiune în a doua parte a anului. " 3. Putem afirma că, pe baza lucrărilor de pregătire efectuate şi a celor in curs de desfăşurare, dispunem de condiţii pentru indeplinirea integrală a planului pe trei trimestre. In ultimul trimestru al anului sarcinile de plan sporesc considerabil şi, pentru îndeplinirea lor, ne-am propus mai multe acţiuni şi lucrări suplimentare care vizează : mărirea numărului complexelor active de abataje de la 35 ,la 45 ; montarea din devans a unor excavatoare cu rotor in microcariera Roşiuţa ; sporirea volumului de descopertări şi pregătirea unei rezerve noi, de circa 1,5 milioane tone lignit în cariere ; creşterea vitezei medii de avansare în abataje, de la 55—60 ml în anul 1981 la 80—90 ml în 1982 ; creşterea indicelui de utilizare a fondului de timp maxim disponibil al liniilor tehnologice din cariere, de la circa 60 la sută, în prezent, la 75 la sută, incepînd cu semestrul al doilea. . Considerăm că problemele pe care Ie avem de soluţionat în acest an vizează cu precădere sporirea eforturilor noastre organizatorice, a capacităţii de mobilizare a întregului colectiv de mineri din această zonă a ţării — condiţia esenţială a Îndeplinirii şi depăşirii planului la extracţia de cărbune pe anul 1982. Dumitru PRUNA corespondentul „Scîntei!" 1. Planul întreprinderii „Colorom" pe acest an prevede o creştere de 5,2 la sută la producţia fizică şi de 7,1 la sută la producţia marfă, faţă de realizările anului trecut. La export, prevederile sunt cu 20 la sută mai mari decit în anul 1981. In luna ianuarie planul a fost realizat doar la unii indicatori. Bunăoară, la export, prevederile din prima lună au fost depăşite cu un milion lei, în schimb. la producţia fizică planul a fost îndeplinit doar în proporţie de 85 la sută, realizările lunii ianuarie reprezentind 8 la sută din planul anual. 2. Restanţele la producţia fizică se datorează, în principal, neasigurării de către furnizorii interni şi externi a unor materii prime, precum şi intîrzierii finalizării unor dezvoltări de capacitate, cum ar fi instalaţia pentru obţinerea antioxidanţilor folosiţi îrt industria cauciucului. Cauza : întreprinderea constructoare de maşini din Reşiţa a întîrziat mult executarea şi expedierea celor 7 reactoare de 6 300 litri. Abia zilele trecute a expediat primul reactor, deşi acestea trebuiau să sosească la noi încă în trimestrul III 1931. Intîmpinăm unele greutăţi în realizarea planului producţiei fizice din lipsa unor materii prime şi produse intermediare, cum sînt : agentul de dispersare „Dispersant CD", care trebuie să fie asimilat în fabricaţie de Combinatul de celuloză şi hîrtie din Zărneşti, dar acţiunea este mult intirziată şi perspectiva asigurării lui pare încă îndepărtată , oleum 65 la sută şi pirosulfitul de sodiu, la care, deşi cantităţile contractate cu Combinatul chimic de la Valea Călugărească sunt mult sub necesităţile noastre, livrările nu se situează nici măcar la nivelul contractelor. Acelaşi lucru se poate spune despre întreprinderea „Sinteza" din Oradea, care înregistrează restanţe la acid salicilic, produs utilizat la fabricarea unor pigmenţi şi coloranţi destinaţi exportului, ca şi despre întreprinderea chimică Dudeşti, care are restanţe la molibdat de amoniu. 3. Problema cea mai importantă care s-a situat şi continuă să se situeze în centrul preocupărilor noastre este aceea a asigurării bazei materiale în vederea reducerii importurilor de materii prime şi produse intermediare în unitatea noastră şi de coloranţi la întreprinderile beneficiare. In acest scop continuăm să dezvoltăm şi să adaptăm la noile cerinţe capacităţile de producţie, să perfecţionăm tehnologiile de fabricaţie. Concret, am dat in exploatare o secţie în cadrul căreia ne-am propus să realizăm 10 intermediari care li se importau. La şapte dintre aceştia a şi inceput producţia, iar restul vor fi lansaţi în fabricaţie ,cţi următoarele săptămâni. Acelaşi obiectiv ni l-am propus şi în cazul altor instalaţii, fie prin dezvoltarea capacităţilor existente, fie prin aplicarea pe aceleaşi utilaje a unor tehnologii noi, perfecţionate. Nicolae MOCANU corespondentul „Scînteii" BOTOŞANI: Succese remarcabile la întreprinderea „Melana“ Unitate fruntaşă pe ţară In anul 1981, întreprinderea de fire şi fibre sintetice „Melana" din Botoşani se înscrie şi in acest an cu rezultate deosebite pe linia eficienţei şi calităţii, a înnoirii produselor. Astfel, încă din prima lună a anului, a fost asimilată in fabricaţie întreaga sortimentaţie de fire planificată pe anul 1982, iar productivitatea muncii a înregistrat o creştere faţă de cea a anului 1981 de peste 5 la sută pe fiecare lucrător. Drept urmare, inacest an, unitatea işi va spori contribuţia la export de aproape trei ori faţă de anul 1981. (Silvestri Ailenei) Ns / Ancheta" I . Mureşul face parte din categoria judeţelor care dispun de condiţii naturale prielnice realizării întregii game a produselor agroalimentare de bază necesare aprovizionării propriei populaţii. Mai mult, aici se pot obţine, la unele produse, şi importante surplusuri pentru fondul central al statului. Cu toate acestea, in 1981 judeţul Mureş a rămas „dator“ la fondul de stat cu însemnate cantităţi de cereale, legume, carne, lapte şi alte produse agricole. Cum se explică această situaţie ? — Dincolo de insuficienţele de ordin tehnic şi organizatoric manifestate in activitatea agricolă — aspecte dezbătute pe larg In această iarnă în fiecare unitate de producţie şi în sesiunile consiliilor populare — dincolo de factorii climatici nefavorabili din 1981, o influenţă negativă a avut-o şimodul unilateral in care am aplicat în judeţ prevederile Legii autoaprovizionării. Ne-a preocupat, în principal, asigurarea unei game cit mai largi de produse, punînd pe un plan secundar eficienţa producţiei. Aşa se explică faptul că, deşi in 1981 am reuşit să obţinem pe plan local aproape întregul „nomenclator" de produse agroalimentare necesare consumului, randamentele la hectar au fost sub cele preconizate — şi la cereale, şi la legume, şi la alte produse. „Experienţa" lui ’81 a fost o lecţie plină de învăţăminte, relevînd că autoaprovizionarea înseamnă nu numai producerea tuturor sortimentelor in judeţ — condiţie, desigur, importantă — ci şi realizarea acelor niveluri de producţie care să permită acoperirea integrală atît a nevoilor fondului de stat, cit şi a cerinţelor locale Convorbire cu tovarăşul SZOTYORI Ernest prim-vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular judeţean de aprovizionare. Bunăoară. In 1981 judeţul nostru n-a realizat decit in jur de 50 la sută producţia planificată de griu — obligaţiile către fondul de stat achitîndu-le în aceeaşi proporţie. Dar necesarul de consum al populaţiei locale a fost asigurat integral din fondul de stat. Este clar că o asemenea manieră de concepere a răspunderilor şi obligaţiilor nu poate fi stimulativă şi eficientă. Acum, prin delimitarea de la Începutul anului d in cadrul programului judeţean de autoaprovizionare — a fondului de consum local, după determinarea participării la formarea fondului centralizat al statului, creşte interesul pentru realizarea ambelor fonduri de produse — de acestea depinzînd in fapt însuşi nivelul de aprovizionare a populaţiei locale. — Desigur, programul judeţean de autoconducere şi autoaprovizionare creează doar cadrul pentru aplicarea noilor principii de concepere şi organizare a aprovizionării. Ce v-aţi propus să întreprindeţi. In mod concret, pentru înfăptuirea acestor principii ? — Am stabilit pentru fiecare grupă de produse direcţii distincte de acţiune. Astfel, în privinţa cerealelor (griu şi porumb) urmează să realizăm necesarul local de consum şi sarcinile de livrare la fondul de stat în exclusivitate pe calea sporirii producţiilor medii la hectar. Sporurile sunt substanţiale, dar pe deplin realizabile, dacă avem in vedere calitatea net superioară a seminţelor incorporate în sol in toamnă şi stadiul actual al culturilor (peste 30 000 ha au intrat in iarnă cu griul înfrăţit). în plus, pentru a veni in sprijinul gospodăriilor populaţiei — care deţin o pondere importantă In suprafaţa cerealieră a judeţului — am comasat unele terenuri cultivabile din loturile personale, făcind posibilă astfel lucrarea mecanică a pămintului şi obţinerea de randamente superioare. Trebuie, de asemenea, subliniat că un important şi puternic stimulent in creşterea producţiilor il constituie şi noile preţuri şi prime de achiziţie stabilite prin Decretul Consiliului de Stat nr. 394/1981. — Care sunt celelalte direcţii de acţiune ? Am reţinut din programul judeţean de autoconducere şi autoaprovizionare că v-aţi propus dublarea in acest an, comparativ cu 1981, a producţiei de legume şi fructe. Ce vor întreprinde In acest sens consiliile populare ? — Angajamentul porneşte de la cerinţa, realistă şi fundamentată, a dublării contribuţiei Mureşului la constituirea fondului centralizat de stat şi a realizării celui de consum local la legume şi fructe. Cum vom proceda? In unităţile agricole de stat şi cooperatiste se va pune accentul la creşterea producţiilor medii la hectar , prin mai buna amplasare a culturilor, fertilizarea unor suprafeţe sporite de teren, asigurarea de seminţe şi răsaduri de mare productivitate etc. Totodată, se va urmări creşterea contribuţiei gospodăriilor populaţiei şi a gospodăriilor-anexă de pe lingă întreprinderi şi instituţii. Practic, fiecare consiliu popular comunal şi-a propus să-şi asigure întregul necesar local de consum prin forţe proprii, in special din gospodăriile populaţiei. La rindul lor, oraşele judeţului vor asigura, tot prin forţe proprii, o bună parte din necesarul de consum, baza de aprovizionare fiind completată prin arondarea comunelor suburbane şi preorăşeneşti. Pentru a veni în sprijinul legumicultorilor, vor fi organizate, in mai multe localităţi, răsadniţe ale cooperaţiei, ale întreprinderii judeţene de legume şi fructe sau ale cultivatorilor particulari. Judeţul Mureş este recunoscut prin tradiţia creşterii animalelor. Cu toate acestea, anul 1981 nu s-a încheiat cu un bilanţ satisfăcător in acest domeniu. Ce măsuri s-au luat pentru ca, in acest an, producţia respectivă să crească la nivelul sarcinilor prevăzute ? — Analizele făcute in această lamă In fiecare comună cu ocazia adunărilor generale cetăţeneşti şi a sesiunilor consiliilor populare, la care s-au dezbătut programele locale de autoaprovizionare, au conturat două cerinţe distincte pentru sectorul animalier. Pe de o parte este vorba de atragerea tuturor comunelor la activitatea zootehnică şi, pe de altă parte, de sporirea randamentelor de producţie la fiecare specie de animale. Iată de ce măsurile privind autoaprovizionarea judeţului cu carne, lapte, ouă şi celelalte produse animaliere includ, ca o latură foarte importantă sau chiar ca o premisă iniţială, stabilirea unor astfel de sarcini privind creşterea animalelor in gospodăriile populaţiei pentru toate localităţile rurale, incit fiecare comună să-şi asigure integral nevoile proprii de consum. In adunările cetăţeneşti şi in sesiunile consiliilor populare locale care au avut loc la începutul acestui an au fost dezbătute pe larg sarcinile ce revin fiecărui gospodar in acest sens, precum şi măsurile necesare înfăptuirii lor. In acest fel urmează să concentrăm creşterea bovinelor şi ovinelor Îndeosebi in zonele de munte şi de deal, la şes punind accentul pe porcine şi păsări (fără a neglija bineînţeles şi celelalte specii). Totodată, pentru a veni în sprijinul crescătorilor de animale am conceput un ansamblu de măsuri care vizează dublarea capacităţii incubatoarelor de pui şi a maternităţilor de scroafe — care să livreze cetăţenilor animale pentru creştere şi îngrăşare — ca şi sporirea bazei furajere (prin mărirea suprafeţelor cultivate cu furaje, îmbunătăţirea pajiştilor şi mai buna lor exploatare, realizarea de culturi duble de nutreţuri pe 18 000 ha etc.). De asemenea, în 1982 vom organiza pe lingă toate cantinele şi restaurantele cu un volum mai mare de desfacere crescătorii anexe de animale, incit, începînd din acest an, respectivele unităţi să-şi acopere în cea mai mare parte nevoile proprii de aprovizionare cu carne. Tot anul acesta urmează să organizăm stine de oi ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere de mărfuri şi să extindem capacitatea crescătoriilor cooperatiste de scroafe, vaci, iepuri, nutrii, gîşte şi porumbei. — In aplicarea, principiilor autoaprovizionării au apărut iniţiative sau măsuri specifice judeţului Mureş ? — Răminind în sectorul creşterii animalelor, poate fi reţinută iniţiativa constituirii „gospodăriilor ţărăneşti model“. Cu sprijinul acordat de stat crescătorilor de animale, prin credite şi materiale necesare amenajării grajdurilor, consiliile populare vor organiza aproape 100 asemenea .,gospodării“ rurala d in fapt modele pentru ceilalţi crescători de animale din comune şi în acelaşi timp nuclee de popularizare a cunoştinţelor zootehnice în rindul sătenilor. Ca acţiune specifică se distinge şi extinderea suprafeţelor plantate cu arbuşti fructiferi (zmeură, coacăze) şi nucie peste 100 000 puieţi. Date fiind condiţiile de climă mai rece, consiliile populara vor sprijini In mod deosebit legumicultorii şi gospodăriile-anexă de pe lingă întreprinderi şi instituţii in vederea realizării de sere şi solarii. In acest fel va fi redus transportul de legume timpurii din judeţele sudice ale ţării. De exemplu, în municipiul reşedinţă de judeţ şi în comunele din jur vor fi amenajate peste 75 000 mp de asemenea sere şi solarii. O acţiune nouă este şi trecerea la cultivarea. In gospodăriile populaţiei din zonele de deal şi munte, a primelor 200 hectare cu griu de primăvară — un soi adecvat zonei noastre climaterice. In concluzie, se poate aprecia că sunt create condiţiile ca planul de ansamblu privind autoaprovizionarea judeţului nostru in acest an să fie pe deplin realizat. Important este acum să folosim noul cadru legislativ, care stimulează activitatea producătorilor agricoli din unităţile de stat şi cooperatiste, ca şi aportul gospodăriilor populaţiei, pentru ca propunerile incluse în programele de autoaprovizionare ale consiliilor populare să devină realitate. Va fi in folosul general al societăţii şi al fiecărei familii in parte. Convorbire realizată de Mihai IONESCU Gheorghe GIURGIU corespondentul „Scînteii" AUTO AFRO VIZION ARE A Iniţiative, măsuri şi angajamente ale organelor locale pentru satisfacerea necesităţilor de consum ale populaţiei In continuarea suitei de convorbiri pe tema autoaprovizionării, purtate EVOLUŢIA PRODUCŢIEI ŞI A LIVRĂRILOR LA FONDUL DE STAT cu factori de răspundere din consiliile populare, redăm astăzi din experienţa , ţi iniţiativele judeţului Mureş. JUDEŢUL MUREŞ: „Am stabilit direcţii precise de creştere , a producţiei agroalimmentare; importantă este acum realizarea programelor“ [ „Scînteii“ V ..................... ll■nMll«illi Hi»... i»i II ■ / 'IV' 'i'tZ'S'J V / SCÂNTEIA — marți 2 februarie 1982 In dezbaterea minerilor de la Lupeni: INIŢIATIVE ŞI ACŢIUNI PENTRU CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE CARBUNE Minerii de la Lupeni au extras anul trecut, suplimentar, peste 30 000 tone cărbune cocsificabil şi au obţinut depăşiri la toţi indicatorii de plan, in condiţiile reducerii cheltuielilor materiale şi obţinerii de beneficii. Motive de reală satisfacţie pentru harnicii mineri de aici. Totuşi, adunarea generală a oamenilor muncii care a avut loc zilele trecute a făcut o analiză critică a activităţii din anul precedent, cu scopul relevării căilor şi măsurilor care se impun pentru sporirea extracţiei de cărbune in acest an. — Consider că în acest an trebuie să acordăm o atenţie deosebită asigurării ritmicităţii în realizarea planului de către fiecare brigadă şi schimb — spunea in cuvintul său inginerul loan Gil Deac, şeful sectorului IV al minei Lupeni. Pentru că toţi au datoria să depună acelaşi efort in vederea îndeplinirii sarcinilor de producţie. Astfel, în anul trecut, dacă sectorul nostru ar fi realizat ritmic planul, mina ciştiga un plus de 20 000 tone cărbune. Această idee a revenit adesea în luările de cuvint. Atît inginerul Gheorghe Marchiş, directorul minei, în darea de seamă prezentată, cit şi participanţii la dezbateri au insistat în mod deosebit asupra necesităţii ca in perioada următoare consiliul oamenilor muncii să acţioneze cu mai multă perseverenţă pentru eliminarea cauzelor care în anul trecut au generat întreruperi in transportul cărbunelui pe verticală, opriri ale unor instalaţii şi utilaje, neajunsuri in organizarea muncii unor formaţii de lucru. — Sectorul II al minei, în care lucrează şi brigada pe care o conduc, a extras In anul trecut suplimentar o mare cantitate de cărbune — sublinia minerul Ioan Budiliceanu. Dar planul l-am realizat şi depăşit numai în zece luni ale anului, fiindcă în două luni, sectorul a rămas sub plan. In această situaţie s-au aflat şi alte sectoare. Pentru noi e foarte clar că esenţial pentru creşterea producţiei de cărbune este ca fiecare brigadă şi sector să-şi realizeze ritmic planul de producţie. Din dezbateri desprindem că în afara sectorului î, care şi-a realizat lună de lună plănul şi a obţinut şi depăşirii celelalte sectoare productive nu "şi-au lndrât Th fiecare fluba‘ 'pianul. Un calcul arată că numai din această cauză realizările de ansamblu ale colectivului minei au fost mai mici cu nu mai puţin de 70 000 tone cărbune cocsificabil. Aşa cum au accentuat în cuvântul lor Marin Dumitru, Teodor Boncalo, dacă se obţineau productivităţile prevăzute pe fiecare complex mecanizat — aşa cum au fost cazurile brigăzilor conduse de Constantin Popa, Victor Balosin, Arpad Kalman, Iosif Matyus şi Ioan Ionescu, care au obţinut intre 10,97 tone cărbune pe post şi 12,73 tone/post — nu numai că se putea realiza ritmic planul, dar extracţiile suplimentare puteau fi considerabile. Fiindcă, s-a precizat, mai sunt unele brigăzi ce lucrează cu complexe mecanizate care obţin productivităţi mici, de 5—8 tone cărbune pe post, departe de posibilităţile reale. Dacă la aceste abataje cu randamente mai scăzute s-ar fi organizat mai judicios munca şi s-ar fi obţinut un spor la productivitate de o tonă cărbune pe post — ceea ce nu era deloc exagerat, dacă se compară realizările cu cele ale brigăzilor de la abatajele cu susţinerea individuală — sporul de producţie anual ar fi fost de 40 000 tone cărbune cocsificabil. Toţi participanţii la dezbateri, printre care amintim pe Ion Racz, Aurel Nitre, Pavel Bujor, Vasile Mureşan, Mircea Suba, Dan Otto Suţulescu, directorul general al Combinatului minier Valea Jiului, au sublimat spiritul de inaltă răspundere cu care a fost primit de către mineri recentul Decret al Consiliului de Stat privind întărirea ordinii şi a disciplinei. — In brigada mea nu am mai avut de mult nici o singură absenţă nemotivată — spunea Eugen Vladar, şef de brigadă la sectorul VII. Ştiu însă ce greutăţi creează absenţele nemotivate în organizarea muncii in fiecare schimb ,în cadrul unor formaţii de lucru. De aceea, consider binevenite prevederile recentului decret al Consiliului de Stat care stabilesc măsuri ferme pentru curmarea oricăror acte de indisciplină. Noi vom face tot ceea ce va depinde de noi pentru a respecta aceste prevederi, pentru a instaura disciplina şi ordinea la fiecare loc de muncă. Astfel vom putea concentra toate forţele colectivului pentru a spori producţia de cărbune. Prescuipandu-Se de punerea în valoare a tuturor rezervelor ce există în cadrul mihel In vederea asigurării ursei ritmicîtăţî riguroase In activitatea de producţie, adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii şi-a fundamentat astfel una dintre importantele căi de Înfăptuire a angajamentului de a da patriei in acest an o producţie suplimentară de 25 009 tone cărbune cocsificabil şi de a realiza punct cu punct obiectivele Înscrise in chemarea la întrecere adresată tuturor unităţilor miniere din ţară. — Mina noastră dispune de o dotare cu utilaje dintre cele mai perfecţionate — spunea ing. Titus Costache, directorul tehnic al minei. Valoarea fondurilor fixe atinge impresionanta cifră de 2,1 miliarde lei. în abatajele mecanizate, valoarea fondurilor fixe ce revine pe un miner este de 3,8 milioane Iei. O zestretehnică importantă care implică și mari cheltuieli de producţie. „Cheia" reducerii cheltuielilor şi valorificării cu înalt randament a modernelor utilaje şi instalaţii se află însă iniinile noastre. Ce vom face, concret în acest an, prin policalificarea a încă 70 de mineri şi lăcătuşi pentru abatajele mecanizate, calificarea si perfecţionarea profesională a 220 de muncitori şi cadre tehnico-inginereşti, urmărim să asigurăm randamente inalte in toate formaţiile de muncă ce au in primire complexe mecanizate. Ne preocupă îndeosebi funcţionarea la parametrii proiectaţi a tuturor complexelor şi combinelor de abataj, prevenindu-se orice neajunsuri in exploatarea şi Întreţinerea acestor mijloace tehnice. — îmbunătăţirea calităţii cărbunelui are mari implicaţii asupra Încadrării in costurile de producţie planificate — sublinia Marin Cucu, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii de la mina Lupeni. De aceea, in acest an vom acorda o deosebită atenţie creării şi menţinerii fluxurilor independente pentru transportul pe benzi al cărbunelui şi sterilului, punerii in funcţiune a unei instalaţii de efectuare a probelor la punctul de recepţie, menţinerii in stare de funcţionare a benzilor de claubaj de la stratul 3, blocul IV, orizontul 440 şi la puţul 1 Est, precum şi altor măsuri care vor asigura îmbunătăţirea substanţială a calităţii cărbunelui extras. , Am plecat de la adunarea generală a oamenilor muncii cu convingerea că aici s-a făcut o analiză temeinică a activităţii proprii şi au fost stabilite măsurile necesare pentru îndeplinirea planului şi a angajamentelor asumate în întrecere. Minerii din Lupeni sunt hotăriţi ca în anul 1982 să continue seria succeselor din ultimii ani, să-şi aducă o contribuţie sporită la dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice a ţării. In prima lună a anului ei au extras suplimentar peste 4 000 tone de cărbune cocsificabil. Sabin CERBU corespondentul „Scînteii” ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCI