Scînteia, noiembrie 1985 (Anul 54, nr. 13434-13459)

1985-11-01 / nr. 13434

SCINTEIA — vineri 1 noiembrie 1985 După cum se ştie, în 1984 judeţul Ialomiţa a ocupat locul I pe ţară la producţia de lapte de vacă. Şi în acest an, deşi zona Bărăganului a fost puternic afectată de secetă — în multe locuri nu a căzut un strop de ploaie de aproape 109 de zile — prin buna furajare şi îngrijire a animalelor există condiţii ca activitatea din zootehnie să se încheie cu rezultate bune. De altfel, la 26 octombrie, fermele de vaci din cooperativele agricole şi-au îndeplinit planul la producţia de lapte pe întreg anul şi se estimează că, pînă la 31 decembrie, se vor realiza suplimentar peste 90 000 hectolitri lapte. Pentru ca şi in sezonul rece al anului să fie obţinute producţii bune în zootehnie, in majoritatea unităţilor agricole se acţionează energic in vederea asigurării furajelor necesare. In raidul nostru întreprins in mai multe unităţi, am urmărit ce se face acum pentru a fi strinse, transportate şi depozitate toate rezervele de furaje, tot ce poate constitui hrană pentru animale. La cooperativa agricolă Griviţa, necesarul de fin de lucernă a fost realizat doar în proporţie de 80 la sută. Pornind de la această situaţie, conducerea unităţii a luat măsuri eficiente ca deficitul la acest sortiment de furaje să fie suplinit prin asigurarea unor cantităţi mai mari de suculente şi grosiere faţă de cele planificate. Din vreme au fost stabilite formaţiile de lucru, mijloacele de transport şi utilajele necesare pregătirii silozului. Acum, zi de zi, 40 de atelaje transportă din câmp porumbul masă verde rezultat din cultura succesivă, coletele de sfeclă, iar autovehiculele care duc sfecla la fabrica de zahăr din Ţăndărei se întorc încărcate cu tăiţei. Cu două tractoare pe şenile, furajele însilozate sunt tasate puternic, rezultînd un furaj cu un bogat conţinut nutritiv pe care, aşa cum s-a dovedit în iernile trecute, animalele îl consumă cu plăcere. Pină la 30 octombrie, cooperativa agricolă Griviţa a realizat prevederile din plan la furajele suculente in proporţie de 146 la sută, iar la grosiere, deşi mai sunt de transportat coceni din timp, necesarul a fost depăşit cu peste 300 de tone. La cooperativa agricolă Amara, deşi s-a realizat necesarul de fin prevăzut prin balanţă pentru furajarea vacilor pe timpul iernii, au fost luate măsuri în vederea asigurării unor cantităţi suplimentare de nutreţuri. Ca atare, cantităţile de suculente şi grosiere sunt cu 25 la sută şi, respectiv, 15 la sută mai mari decit cele planificate. Şi în cooperativele agricole Grindu, Girbovi, Gheorghe Doja, Miloşeşti, Smirna şi Luciu, ca să dăm doar cîteva exemple, se acţionează cu forţe sporite, aduse in ajutor din alte sectoare, in vederea strîngerii şi depozitării tuturor resurselor de furaje. Pină la 30 octombrie, în judeţul Ialomiţa cantităţile prevăzute de furaje suculente au fost realizate în proporţie de 80 la sută, iar grosierele — doar 60 la sută. Ţinind seama de cantităţile de sfeclă furajeră ce urmează să fie recoltate de pe cele 500 hectare şi pocenii ce mai sunt de tăiat după cules, există posibilitatea ca toate unităţile agricole să-şi asigure necesara la acestesortimente de furaje. Pentru aceasta insă lucrările de recoltare, transport şi depozitare trebuie să fie mult intensificate, astfel incit să se evite orice pierderi. In multe unităţi agricole, pentru a se înlătura scuturarea frunzelor de pe coceni, tăiatul, legatul si transportul acestora se fac pe timpul nopţii. In judeţul Ialomiţa mai sunt unităţi agricole în care cadrele de conducere şi specialiştii continuă să neglijeze problema asigurării furajelor pentru animale. Este cazul cooperativelor agricole din Căzăneşti, Borduşani, Condeeşti, Andrăşeşti şi Perieţi, unde nu au fost asigurate decât 45—60 la sută din cantităţile necesare de furaje suculente. După cum ne relata medicul veterinar Constantin Pirvu, director cu producţia zootehnică în cadrul direcţiei agricole, trebuie aduse acum în ajutor importante forţe mecanice şi umane pentru a se micşora pe cît e posibil deficitul de furaje din unităţile agricole respective. „Anul acesta a fost destul de greu şi pentru producerea furajelor, mai ales a finului — ne spunea interlocutorul nostru. Dar, acolo unde s-a muncit cu răspundere, unde nu s-au lăsat lucrurile de azi pe mîine, chiar dacă sortimental furajele nu sunt realizate — e vorba de fin de lucernă — vor fi suplinite, cu suculente. Avînd in vedere că în judeţul Ialomiţa fabricile de zahăr de la Urziceni şi Ţăndărei vor putea livra încă două săptămîni tăiţei, unităţile deficitare in furaje trebuie să folosească această perioadă pentru a însiloza tot ce poate constitui furaj“. Am aflat, de altfel, că direcţia agricolă, la indicaţia comitetului judeţean de partid, acţionează energic în vederea : sprijinirii unităţilor agricole în care balanţa furajeră este deficitară, astfel incit să poată fi asigurate cantităţi îndestulătoare de furaje suculente şi grosiere. Important este ca măsurile stabilite în această direcţie să fie aplicate imediat. Răcirea timpului obligă ca în cel mai scurt timp să se încheie acţiunea de stringere şi depozitare a furajelor. Mihai VIŞOIU corespondentul „Scînteii“ IERNAREA ANIMALELOR PREGĂTITĂ TEMEINIC! • Toate furajele sa fie strinse şi depozitate cu grijă • Modernizarea şi repararea adăposturilor IALOMIŢA Cantităţi sporite de nutreţuri, producţii sporite de lapte PAGINA 3 PUTERNICA ANGAJARE MUNCITOREASCA. SPIRIT DE RĂSPUNDERE IN REALIZAREA SARCINILOR ECONOMICE TERMOCENTRALELOR - CĂRBUNE MAI MULT, DE BUNĂ CALITATE! LA ÎNTREPRINDEREA MINIERA VOIVOZI în fiecare abataj, ritmuri superioare de producţie Hărnicia, buna pregătire profesională a minerilor de la Voivozi sunt probate zi de zi prin indicii tot mai înalţi atinşi în folosirea modernelor utilaje din dotare, prin nivelul producţiei de cărbune extras din subteran şi cariere. Dovadă că in perioada care a trecut din acest an s-au extras suplimentar circa 210 000 tone lignit net. Acest rezultat demonstrează în modul cel mai convingător, prin puterea faptelor, aşa cum a subliniat in repetate rînduri conducerea partidului, că dacă se iau măsuri ferme pentru buna organizare a muncii, pentru întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a utilajelor din dotarea unităţilor miniere, planul la producţia de cărbune nu numai că poate fi îndeplinit ritmic şi integral, ci şi chiar substanţial depăşit. Semnificativ pentru modul in care au acţionat minerii din bazinul carbonifer Voivozi este şi faptul că întregul spor de producţie a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. — De la sine înţeles, rezultatele obţinute se constituie intr-o oglindă exactă a calităţii muncii noastre, remarca inginerul Mihai Iosub, directorul întreprinderii. Şi cind spun aceasta, mă gîndesc întâi de toate la pregătirea temeinică, din timp, a producţiei, la organizarea exemplară a activităţii la nivelul fiecărei formaţii, la fiecare loc de muncă, la promovarea unor soluţii tehnice adecvate condiţiilor de zăcămînt. Aşa s-ar explica pe scurt vitezele de avansare mari înregistrate la combinele de înaintare. Mai concret, un plus de un metru pe combină şi zi raportat la aceeaşi perioadă din anul trecut. Efectul ? Extragerea cu aproape 120 000 tone lignit mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. Suntem însă pe deplin conştienţi că şi noi trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a obţine producţii şi mai mari de cărbune, aşa cum ne-a indicat în repetate rînduri conducerea partidului. Cunoaşterea zilnică a mersului producţiei, a greutăţilor cu care se confruntă unele brigăzi, prin organizarea unor întîlniri cu conducători ai locurilor de muncă, maiştri şi brigadieri, direct în abataje sau cariere, a permis membrilor biroului comitetului de partid şi cadrelor de conducere din întreprindere, care sunt repartizaţi pe sectoare, nu numai să cunoască realitatea acestora, ci şi să ia măsuri operative, eficiente pentru soluţionarea problemelor apărute sau eliminarea unor neajunsuri. Vorbindu-ne despre, un asemenea stil de muncă, inginerul-şef al întreprinderii, Emil Pătruică, secretarul comitetului de partid, s-a referit la două ,,cazuri“ concrete. Deşi fruntaş pe întreprindere, sectorul Cuzap era să nu-şi realizeze planul în luna septembrie. Motivul ? Unul din abataje n-a funcţionat o decadă. Din pricina presiunilor, portanţa vetrei a scăzut, necesitind reprofilarea galeriei colectoare. Sesizat de această situaţie, consiliul oamenilor muncii s-a deplasat la faţa locului, analizînd amănunţit, împreună cu conducerea sectorului, situaţia existentă, sprijinul care putea şi trebuia să fie acordat. Hotărîtor s-a dovedit a fi insă in primul rind efortul propriu. Iar rezultatele obţinute în luna octombrie, cind planul de producţie a fost substanţial depăşit, au confirmat eficienţa măsurilor luate. Un alt exemplu, Sectorul Vărzari. O pungă de apă, nedepistată în măruntaiele pămintului, a inundat în luna septembrie, la doar citeva zile după pornire, un abataj. Imediat a intrat în exploatare abatajul de rezervă. Totuşi, repunerea în funcţiune a celuilalt abataj era absolut necesară. Situaţia impunea executarea în timp scurt a unei lucrări miniere care să dea posibilitatea legării abatajului de o nouă galerie situată în aval. Soluţia pentru încadrarea in termenul stabilit era una singură : întrajutorarea. Primii care au răspuns apelului comitetului de partid au fost minerii de la Budai- Nord. Şi lucrurile au intrat curînd pe făgaşul normal. Noile măsuri luate de conducerea partidului ne stimulează să acţionăm cu răspundere sporită pentru îndeplinirea exemplară a planului, pentru a livra termocentralelor cu mai mult cărbune, ne spune directorul întreprinderii. Am făcut calcule, dar în primul rind am luat măsuri pentru a beneficia de avantajele Decretului privind aplicarea mecanismului economico-financiar şi creşterea răspunderii personalului de conducere şi a personalului tehnic, economic şi de altă specialitate în realizarea planului de producţie pentru export şi în industria extractivă. Relaţia este pe cit de simplă, pe atît de convingătoare : muncim mai bine, cîştigăm mai bine. Minerii de la Voivozi au înţeles îrasă în acelaşi timp că trebuie să muncească în aşa fel incit producţiile tot mai mari de cărbune să fie obţinute şi cu eficienţă superioară. Calculele evidenţiază că, de la începutul anului, cheltuielile totale la 10(4) lei producţie-marfă au fost diminuate faţă de plan cu 51,4 lei. „ Ori de câte ori avem prilejul, stăruim pentru conştientizarea oamenilor, pentru a-i convinge de necesitatea întăririi spiritului gospodăresc, a folosirii cu indici superiori a bazei tehnice din dotare, iniţiind în acest sens o serie de acţiuni concrete, stimulînd spiritul de iniţiativă, menţiona Crăciun Suşa, preşedintele comitetului de sindicat. Faptele demonstrează cu prisosinţă efectele pozitive ale unor asemenea acţiuni. Aşa, spre exemplu, contul economiilor, a ajuns să însumeze aproape 2 500 MWh energie electrică, consumurile materiale siturindu-se sub cele normate cu peste 5 700 lei pe tona de lignit extras. Revelator este faptul că au fost recondiţionate armături în valoare de peste 12 milioane lei, aproape triplu faţă de volumul planificat, echivalînd cu necesarul pentru lucrări de pregătire ce însumează aproape 9 km. Totodată, începind din acest an, armăturile recuperate sunt recondiţionate direct în subteran, eliminînd astfel timpii neproductivi irosiţi cu transportul lor la atelierele de la suprafaţa. In această perioadă, o deosebită atenţie se acordă şi pregătirii temeinice a producţiei anului viitor. Unul din motive ii reprezintă faptul că nivelul producţiei urmează să crească cu 7,7 la sută faţă de planul pe acest an. Iar principalul argument al bunelor pregătiri care se fac constă în plusurile înregistrate la lucrările de pregătiri miniere, deschideri şi investiţii. Se creează astfel condiţii ca şi în anul 1986 utilajele din crotare să poată fi folosite din plin, cu indici intensivi şi extensivi superiori. Experienţa acestui an a mai evidenţiat şi avantajele pe care le prezintă asigurarea unui abataj de rezervă, care să poată suplini in orice moment eventualele defecţiuni ce se pot ivi în subteran. Astfel da capacităţi de producţie suplimentare silit preconizate a fi finalizate în sectoarele Cuzap şi Jurteana II. Cea mai bună garanţie a asigurării unui debut favorabil în anul 1986 constă însă tocmai in încheierea cu rezultate superioare a acestui an. In rîndul minerilor de la Voivozi există de altfel convingerea că nu s-au epuizat toate rezervele de sporire a producţiei de cărbune, că se poate şi trebuie ca toate formaţiile de lucru să obţină rezultate la nivelul echipelor fruntaşe. Ioan LAZA corespondentul „Scînteii" Exemplul fruntaşilor să fie urmat de toate formaţiile de lucru La dispeceratul minei Paroşeni din Valea Jiului, unul din oamenii aflaţi la post, în schimbul I. Gabriela Enache, înregistrează neîntrerupt ■,,pulsul“ activităţii din adîncurile minei. Imaginile televizoarelor cu circuit închis şi semnalele luminoase de la pupitrul de comandă redau exact ritmul ■ de lucru din subteran, înlesnind în acelaşi timp efectuarea operativă a intervenţiilor necesare pentru ca benzile transportoare să aducă la suprafaţă din sectoarele de producţie cantitativit mai mari de cărbune atît de necesar producerii energiei electrice sau cocsului. — Noi suntem primii care ne dăm seama de mersul producţiei, ne spune dispecerul de serviciu. In luna octombrie, nivelul producţiei a crescut, astfel că pină în prezent s-au extras suplimentar 4 000 tone de cărbune de bună calitate. Dar, aşa cum am hotărit în recenta adunare generală a oamenilor muncii, angajamentul nostru este de a extrage peste prevederile planului 10 000 tone cărbune pină la sfîrşitul anului. Va trebui deci ca toţi oamenii muncii din întreprindere, indiferent că lucrează în subteran sau la suprafaţă, sfi-şi intensifice eforturile pentru a spori ritmul de extracţie. Practic, sunt asigurate toate condiţiile necesare pentru a ne îndeplini angajamentul luat. Totul depinde acum de munca noastră, de felul cum ne vom mobiliza şi vom folosi baza tehnică din dotare. De la bun început trebuie precizat că extinderea mecanizării reprezintă principala cale prin care s-a asigurat sporirea producţiei de cărbune, întreprinderea avînd în dotare complexe de extragere a cărbunelui, combine de înaintare în abataj, instalaţii mecanice de transport al cărbunelui întreţinute şi exploatate de electromecanici şi mineri cu o înaltă calificare. Ca atare, în prezent, aproape 85 la sută din producţia de cărbune a minei se extrage mecanizat. — Mecanizarea aproape în întregime a procesului de producţie a mers simultan cu calificarea şi ridicarea nivelului de pregătire profesională a minerilor şi electromecanicilor, ne preciza ing. Ioan Besserman, directorul întreprinderii miniere Paroşeni. Practic, peste 35 la sută din oamenii care lucrează în subteran au o înaltă calificare şi pot să efectueze mai multe operaţii în procesul de producţie. Avem însă datoria să ne ocupăm permanent, de îmbunătăţirea pregătirii profesionale a minerilor deoarece numai in felul acesta modernele utilaje din dotare, realizate cu mari cheltuieli, pot fi folosite cu indici superiori, asigurînd pe această cale sporirea producţiei de cărbune. Intr-adevăr, de pregătirea profesională a minerilor depinde eficienţa folosirii utilajelor din dotare. O dovedesc cu prisosinţă rezultatele bune obţinute de brigăzile de mineri conduse de Vasile Cojocaru, Nicolae Andrasic, Francisc Fazakas si Constantin Ciobănoiu, care înregistrează permanent randamente înalte pe fiecare post in cărbune. Exemplul brigăzilor fruntaşe trebuie urmat insă de toate formaţiile de lucru care obţin incă randamente scăzute in exploatarea utilajelor. De altfel, de pregătirea profesională a minerilor, lăcătuşilor si a electricienilor, a echipei „service“, în care se remarcă formaţiile conduse de subinginerul Dumitru Stancu şi maiştrii principali Ştefan Tudoran şi Iosif Sinea, depinde nu numai buna întreţinere şi folosire a tehnicii din dotare, ci şi creşterea ritmului de introducere şi montare a complexelor mecanizate în subteran sau la rezolvarea unor situaţii mai deosebite, ne spunea inginerul-şef al minei, Petru Tudor. — Ca în orice sector de producţie şi, mai ales în minerit, producţia trebuie temeinic şi din timp pregătită, ne spune Constantin Matei, secretarul comitetului de partid de la mina Paroseni. încă din lunile de vară am luat măsuri pentru ca, în sezonul rece, să ne putem îndeplini în bune condiţii sarcinile de plan ,pe acest an şi, totodată, să asiguram fronturile de lucru necesare pentru producţia anului 1986. Printre altele, pentru corelarea ritmului la lucrările de deschideri și pregătiri cu vitezele destul de mari de avansare realizate în abatajele frontale dotate cu complexe mecanizate, au fost introduse încă patru combine de înaintare în cărbune, care vor contribui la asigurarea liniei de front active. O atenţie sporită se va acorda în continuare perfecţionării organizării muncii, întăririi ordinii şi disciplinei în toate formaţiile de lucru. Cadrele tehnico-inginereşti din conducerile minei si sectoarelor au fost repartizate pe brigăzi si locuri de muncă răspunzind direct de buna desfășurare a procesului tehnologic si de îndeplinirea planului. Aici, la Paroseni, de unde a pornit chemarea la întrecerea pe tară a minerilor pentru a da patriei cît mai mult cărbune, toti oamenii muncii sint hotăriti să extragă 10 000 tone de cărbune de bună calitate peste plan pînă la sfîrşitul anului şi să pregătească temeinic producţia anului viitor. Ce trebuie făcut pentru îndeplinirea angajamentului luat ? Exemplul fruntaşilor să fie urmat de toate formaţiile de lucru. Sabin CERBU corespondentul „Scînteii" LA ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ PAROSENI COMĂNEŞTI 23 000 tone cărbune peste plan Hotărîţi să răspundă exemplar recentelor măsuri stabilite de conducerea partidului pentru creşterea producţiei de energie electrică, minerii din bazinul carbonifer Comăneşti înscriu noi şi semnificative fapte de muncă in cronica întrecerii socialiste. Organizîndu-şi mai bine activitatea, întărind ordinea şi disciplina, folosind la întreaga capacitate maşinile şi utilajele de care dispun, formaţiile de lucru conduse de inginerii Iosif Trifan, Ion Dascălu şi Ştefan Costache din sectoarele de exploatare Lumina, Vermeşti şi Lapoş- Nord au sporit simţitor randamentul în abataje. Ca urmare, de la începutul anului s-au extras şi expediat beneficiarilor, peste prevederile planului, o cantitate de aproape 23 000 tone cărbune brun, întregul spor de producţie fiind obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. O dată cu producţia, a sporit şi eficienţa economică: cheltuielile totale au fost reduse cu 80 de lei la 1 000 lei producţie-marfă, iar cele materiale cu 9 lei. (Gheorghe Balia). I I Semnale pe adresa... I * Au trecut aproape 5 luni de cind excavatorul nr. 31, tip 1400, destinat extracției de cărbune în perimetrul carierei Tismana I, trebuia sa fie amplasat în frontul de lucru. Utilajul se află însă și acum pe platforma de montaj, nefiind în tottalitate asamblat. Cauzele ? Fie deslivrarea la timp a pieselor şi a instalaţiilor din structura excavatorului, fie nerespectarea de către furnizori a ordinii de montaj în execuţia şi asigurarea unor repere. Neajunsuri de acest gen au survenit şi în montarea maşinii de haldat nr. 9, destinată aceleiași cariere. Principalii restan-I fieri : întreprinderile „UNIC" Satu Mare, de utilaj minier Baia Mare, „1 Mai” Ploieşti. Combinatul minier Rovinari reînnoiește apelul pentru urgentarea extspedierii pieselor și subansamblelor restante. • La întreprinderea minieră Cîmpulung Muscel şi la mina Şotînga, din cadrul Combinatului minier Ploieşti, producţia de cărbune din noile abataje deschise este necorespunzătoare deoarece nu s-au asigurat toatereperele necesare pentru trei transportoare cu bandă. Termenul de livrare a unor piese este expirat de mult (din trimestrele II şi III) şi la opt transportoare cu racleţi, cele mai multe pentru întreprinderea minieră Căpeni. întreprinderea „UNIO“ Satu Mare — adică furnizorul general — a livrat, e drept, cîteva subansamble : elemenţi de legătură, jgheaburi, dar fără subansamblele de acţionare şi alte repere. Din această cauză nu se pot monta nici unele din piesele livrate. Ce au de spus conducerea şi specialiştii întreprinderii „UNIC" din Satu Mare ? * Intre celelalte sectoare ale agriculturii, zootehnia ocupă in judeţul Vilcea un loc prioritar datorită condiţiilor favorabile din această parte a ţării pentru creşterea animalelor. Este lesne de înţeles de aici pentruce s-a acordat şi continuă să se acorde o atenţie sporită înfăptuirii unor ample lucrări de construcţii şi modernizări, de care va depinde iernarea corespunzătoare a animalelor. Conform programului judeţean, s-a stabilit construirea şi darea în funcţiune a peste 25 de maternităţi şi grajduri pentru bovine, executarea a 11 surse şi aducţiuni de apă, introducerea instalaţiilor de adăpare a animalelor în 26 de grajduri, precum şi realizarea de padocuri, filtre, copertine ş.a. „Deşi, iniţial, am primit sarcina să executăm o seamă de obiective în fermele zootehnice ale cooperativelor agricole în valoare de 10 milioane lei — ne spune inginerul Ion Cîlea, directorul I.E.E.L.I.F. Vilcea — în prima jumătate a anului am maipreluat şi alte lucrări de construcţii şi modernizări, valoarea investiţiilor noastre în acest sector ajungînd la 25 milioane lei. Cu toate acestea, echipele complexe de meseriaşi, pe care le-am constituit special pentru lucrări in zootehnie, au reuşit să termine şi să predea beneficiarilor toate obiectivele, încheindu-şi sarcinile anuale la acest indicator“. Raidul întreprins în mai multe localităţi ne-a oferit posibilitatea să constatăm că volumul mare de lucrări ce au revenit I.E.E.L.I.F. Vîlcea nu s-a răsfrint asupra calităţii lucrărilor executate. La C.A.P. Lădeşti, bunăoară, a fost dată în exploatare, intr-un timp record şi in condiţii de calitate ireproşabilă, o fermă zootehnică avind o capacitate de peste 5011 locuri. Alte construcţii similare au fost date în folosinţă şi în unităţile agricole Mihăeşti, Băbeni, Ioneşti, Roieşti, Popeşti, Frinceşti ş.a. — Toate adăposturile pe care le-am avut de realizat — sublinia maistrul constructor Sorin Avram — au suferit unele modificări faţă de proiect, soluţiile aplicate de noi şi acceptate de cooperativele agricole urmărind îmbunătăţirea rezistenţei construcţiilor şi reducerea costurilor. De exemplu, în locul vatei de sticlă — material deficitar şi scump — la izolarea termică a acoperişurilor am folosit deşeuri textile. La fel am procedat şi în cazul prefabricatelor din beton pentru acoperişuri. Pe această cale am reuşit să punem în valoare importante resurse locale existente, reducînd consumul de materiale energointensive şi, în acelaşi timp, am asigurat o mai bună funcţionalitate grajdurilor construite. Evident, pentru integrarea în producţie a acestor noi capacităţi, a fost necesar ca beneficiarul, la rîndul său, să se ocupe de soluţionarea unor probleme şi lucrări adiacente. Din păcate, tocmai cei ce erau direct interesaţi de pregătirea din vreme, sub toate aspectele, a adăposturilor pentru iernatul propriilor animale nu au dovedit aceeaşi operativitate ca executantul. La C.A.P. Olaru, bunăoară, grajdul pentru tineretul bovin a fost recepţionat încă de la jumătatea lunii august a.c. De atunci şi pînă acum însă, conducerea cooperativei agricole amintite nu a găsit timp să procure hidrosfera necesară pentru suplimentarea capacităţii de înmagazinare a apei, motivind că i-a lipsit mijlocul de transport necesar pentru preluarea acesteia de la S.M.A. Cudalbi, judeţul Galaţi. O situaţie de neînţeles am întilnit la C.A.P. Drăgoeşti. Constructorii s-au străduit să îndeplinească doleanţa beneficiarului, predînd cu cîteva zile în urmă grajdul pentru tineret bovin, de care, aşa cum ne spunea primarul comunei respective, tovarăşul Constantin Popa, este mare nevoie. După plecarea constructorilor s-a constatat însă că lucrările nu sunt terminate. Factorii de răspundere au „omis“ să solicite aprobările de rigoare pentru execuţia instalaţiilor electrice aferente şi să asigure sursa de apă. Rămîneri în urmă se constată şi in ce priveşte terminarea modernizărilor, lucrări pe care, în general, cooperativele agricole le realizează cu forţe proprii. De pildă, în fermele zootehnice ale C.A.P. Fîrtăţeşti, Berbeşti, Sineşti ş.a., aducţiunile de apă sunt executate in proporţie redusă. Practic, la această categorie de lucrări, nivelul realizărilor pînă la ora actuală este sub 50 la sută. La fel se prezintă lucrurile şi in cazul pregătirii saivanelor, bucătăriilor furajere, verificării şi reparării instalaţiilor de evacuare a dejecţiilor. Toate aceste aspecte au constituit obiectul unei recente analize in comandamentul judetean pentru agricultură. Prin măsurile stabilite se urmăresc realizarea în cel mai scurt timp a programului de modernizare şi încheierea grabnică a reparaţiilor la adăposturile din fermele zootehnice ale cooperativelor agricole. Ion STANCIU corespondentul „Scînteii" VÎLCEA Construcţiile s-au încheiat, dar amenajările interioare întirzie