Scînteia, octombrie 1987 (Anul 56, nr. 14031-14057)
1987-10-01 / nr. 14031
PAGINA 2 SCRISORI ALE OAMENILOR MUNCII ADRESATE CONDUCERII PARTIDULUI analizate şi soluţionate în concordanţă cu legile ţării, cu principiile eticii şi echităţii socialiste, in spiritul dicin faţă de om Pentru deplina respectare a legalităţii Sprijin concret îmbunătăţirii activităţii Acţiuni necesare pentru perfecţionarea procesului de producţie In urma unei scrisori adresate secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un colectiv de activişti ai Curţii Superioare de control financiar şi ai Consiliului de Miniştri au cercetat unele încălcări ale reglementărilor în vigoare săvîrşite de cadre de conducere ale Staţiunii de cercetare şi producţie pomicolă Buzău. După cum rezultă din raportul de cercetare, directorul staţiunii, inginerul Constantin Solzea, şi alte cadre din conducerea unităţii au executat nelegal unele investiţii, nu au luat măsurile necesare pentru creşterea producţiei şi rentabilizarea fermei de ovine, au manifestat lipsă de răspundere in ţinerea evidenţei şi înregistrarea corectă a producţiei, obţinind pe această cale şi unele avantaje personale. La această situaţie a contribuit şi Unsa de îndrumare şi control din partea Trustului de pomicultură Mărăcineni, Direcţiei generale economice pentru horticultură, Ministerului Agriculturii, precum şi a Băncii pentru Agricultură şi Industrie Alimentară. Astfel, contrar prevederilor legale, cu aprobarea directorului unităţii, s-au executat unele construcţii şi s-au procurat mobilier şi alte bunuri prin deturnări de fonduri de producţie sau prin trecerea unor cheltuieli pe seama altor obiective in sumă totală de peste 651 000 lei. Precizăm că investiţiile s-au executat fără a fi prevăzute in plan şi fără documentaţiile tehnico-economice cuvenite. Pe ce s-au cheltuit aceşti bani ? La sediul fermei de ovine s-a realizat o clădire tip cabană, parter şi etaj (6 camere, alei betonate, un pod, bazin cu apă, copertină etc.). După cum se vede, în scopuri cen-au nimic comun cu îmbunătăţirea raselor de oi sau creşterea producţiei de carne, lină, lapte, chiar dimpotrivă. Ocupîndu-se de crearea unui confort tip staţiune balneară — cabană, „piscină“ şi altele — s-a neglijat ceea ce era mai important, respectiv preocuparea pentru îndeplinirea sarcinilor privind dezvoltarea sectorului ovin. Aşa se şi explică faptul că efectivele de ovine şi producţia de miei, lapte şi lină sint in scădere de la an la an. in principal ca urmare a natalităţii scăzute, cit şi a mortalităţii înregistrate, care a fost de 3—3 ori mai mare decit cea admisă. In raportul de cercetare se precizează că ferma de ovine a înregistrat în fiecare an pierderi de 1,9—2,3 milioane lei. La aceeași fermă s-au constatat o seamă de abateri in legătură cu Întocmirea documentelor legale privind înregistrarea producţiei de lapte şi brinză, din care cauză nu Intr-o scrisoare adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu se relatau unele neajunsuri la Combinatul de prelucrare a lemnului din Arad, datorate in mare măsură unor deficienţe in organizarea procesului de producţie şi în activitatea unor există certitudine asupra cantităţilor de produse obţinute efectiv şi înregistrate. Tot prin încălcarea prevederilor legale, la sediul unităţii s-a construit o sală de consiliu (pentru care s-a cheltuit din fondurile de producţie suma de 116 400 lei), cu parchet şi mochetă, cu lambriuri. In documentele de plată s-au înscris alte bonuri decit cele reprezentind costul materialelor pentru dotarea sălii. O serie de încălcări ale dispoziţiilor legale şi abuzuri au fost săvirşite de şefii de ferme şi responsabilii economici prin folosirea unor suprafeţe de teren in scopuri personale ; vînzarea de purcei la diverse persoane la preţuri nelegale ; introducerea in turmele de oi ale unităţii şi a unor efective aflate in proprietatea şefului şi economistului fermei de ovine şi a altor persoane ; crearea unor plusuri in efectivele de ovine (în timp ce natalitatea era scăzută, iar mortalitatea mare ? !) etc. . In timpul cercetării scrisorii s-au inventariat efectivele de ovine, s-au Înregistrat in evidența contabilă 6 796 pomi in valoare de peste 899 000 lei cu care în mod eronat ,a fost diminuat patrimoniul unităţii , s-a evidenţiat cantitatea de 70 tone lemne aflată in stoc, precum şi o suprafaţă de 13 ha cultivată cu porumb şi borceag. Ca urmare a constatărilor făcute, s-a hotărit sancţionarea directorului staţiunii cu vot de blam, precum şi pe linie administrativă, sancţionarea fostului inginer-şef si a unui număr de 20 de persoane — şefi de ferme, responsabili economici de ferme, economişti şi tehnicieni , sesizarea Colegiului de jurisdicţie al Curţii Superioare de Control Financiar, in vederea stabiliri răspunderii materiale a persoanelor vinovate de pagubele aduse unităţii. Ministerul Agriculturii va lua măsuri pentru prevenirea pierderilor de animale la Staţiunea Buzău, va stabili situaţia reală a întregului fond pomicol din toate staţiunile de cercetare şi producţie pomicolă ; de asemenea, împreună cu Ministerul Finanţelor şi Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară, va verifica, în toate staţiunile de cercetare şi producţie pomicolă, dacă s-au executat obiective de investiţii neproductive, fără respectarea prevederilor legale. S-a hotărit ca atit concluziile cercetării, cit şi măsurile adoptate să fie prelucrate in cadrul birourilor executive ale Ministerului Agriculturii, Direcţiei generale economice pentru horticultură, Trustului pomicultură Mărăcineni şi in toate staţiunile de cercetare şi producţie pomicolă cadre de conducere — îndeosebi nerealizarea unor indicatori de plan, raportări fictive la unele secţii din subordine, depăşirea consumului specific de material lemnos, calitatea necorespunzătoare a unor produse etc. La cercetarea sesizărilor cuprinse in scrisoare au participat, alături de activişti ai C.C. al P.C.R. şi Consiliului de Miniştri, specialişti de la ministerul şi centrala de resort. Aşa cum se precizează in raportul de cercetare, în anul 1986 combinatul nu şi-a realizat indicatorii de plan, iar cheltuielile la 1 000 lei producţie-marfă au fost depăşite cu 82,2 lei pe total şi cu 79 lei la cele materiale, ca urmare a nerealizării producţiei fizice. Aceasta s-a intîmplat deoarece au existat neajunsuri In organizarea şi conducerea procesului de producţie si din cauza neasigurării unor materiale. S-a adeverit ei la fabrica de scaune din Pincota, in luna decembrie a anului trecut, in urma unei verificări efectuate de organele teritoriale de control specializate ale statului, s-au depistat raportări nereale provenind din perioade anterioare. In raportul de cercetare se mai precizează că in 1988 consumul de cherestea de fag a fost depăşit, din cauza procentului ridicat de rebuturi in procesul de curbare, gospodăririi necorespunzătoare a materialului lemnos, dezordinii in recepţia materiei prime, cit şi unor deficienţe metodologice În normarea şi raportarea consumurilor specifice. Au rezultat şi tunele lipsuri in onorarea producţiei pentru export. Pentru toate acestea, directorul unităţii, Vilcu Teodor, şi directorul Activişti al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice si Sociale, Consiliului de Miniştri, Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R. şi specialişti ai ministerului şi centralei de resort au verificat, aşa cum a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o scrisoare privind unele deficienţe la secţia Metalurgie III, aparţinind întreprinderii metalurgice de metale neferoase Baia Mare. Aşa cum se precizează in raportul de cercetare, se confirmă faptul că cele două instalaţii de aglomerare a concentratelor de la secţia respectivă, de pe platforma Ferneziu, prezintă uzuri avansate, ca urmare a timpului îndelungat de funcţionare, precum si a fenomenelor de coroziune şi eroziune, a conţinutului de oxizi de sulf si praf aflat in gazele rezultate din arderea minereurilor. Din procesele verbale de recepţie a reieşit că la oprirea generală care a avut loc în luna septembrie a anului trecut, personalul Antreprizei de construcţii-montaj pentru industria chimică a executat toate reparaţiile prevăzute In graficul stabilit de beneficiar, nefiind plătite lucrări neefectuate. De asemenea, In luna februarie 1987 a fost oprită timp de 4 zile masa de aglomerare nr. 2 pentru reparare sau Înlocuirea cicloanelor si a unor trasee de conadjunct comercial, Ioan Hălmăgean, au fost sancţionaţi disciplinar şi pe linie de partid, iar directorul tehnic a fost schimbat din funcţie. Au mai fost schimbaţi din funcţie 9 şefi de secţie şi de ateliere. Totodată, impreună cu comitetul judeţean de partid şi conducerea ministerului de resort — M.I.L.M.C. — s-au luat măsuri de intensificare a acţiunilor de sprijinire a combinatului, îndeosebi în ce priveşte aprovizionarea tehnico-materială, organizarea controlului şi desfăşurării proceselor de producţie, cu prioritate a producţiei de export ; concentrarea forţelor pentru punerea in funcţiune a investiţiei de modernizare a fabricii de scaune Pincota ; urgentarea aprobării documentaţiilor tehnice in vederea începerii lucrărilor de investiţii prevăzute în programul de modernizare a producţiei combinatului , organizarea de către M.I.L.M.C. a unui colectiv de specialişti care să acorde sprijin concret, la faţa locului, în scopul încadrării în consumurile planificate de materiale lemnoase. Toate măsurile au termene şi responsabilităţi precise. Problemele rezultate din cercetare au fost dezbătute intr-o şedinţă comună a comitetului de partid şi C.O.M. din combinat la care au participat reprezentanţi ai Comitetului judeţean Arad al P.C.R. Raportul şi concluziile rezultate au fost trimise la comitetul judeţean de partid şi ministerul de resort in vederea urmăririi aplicării măsurilor stabilite, ducte, datorită coroziunii acestora, favorizată de condiţiile grele de funcţionare din sezonul rece, precum si de Infiltraţiile de apă in cuva mesei de aglomerare. Corespunde adevărului că in perioada octombrie 1986 — februarie 1987, din cauza opririlor accidentale ale unor instalaţii, nu s-a realizat o cantitate de aglomerat. In vederea reducerii volumului de intervenţii, a numărului opriri- lor accidentale şi a gradului de poluare a mediului înconjurător, s-a hotărât ca întreprinderea metalurgică de metale neferoase, împreună cu Institutul de cercetări, inginerie tehnologică, proiectări şi producţie pentru industria anorganică şi metale neferoase să studieze şi să stabilească soluţii pentru reducerea coroziunii instalaţiilor. S-a stabilit, de asemenea, să nu se mai execute noi dezvoltări de capacităţi fără a se prevedea măsuri eficiente pentru reducerea poluării de către noxele rezultate din procesele de fabricaţie. In încheierea raportului de cercetare, se precizează că rezultatele verificării au fost prezentate Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R. şi Ministerului Industriei Chimice pentru a urmări înfăptuirea măsurilor stabilite. Neculai ROŞCA Stridente în peisajul străzii Există, ştim cu toţii, o preocupare continuă a cetăţenilor pentru aspectul străzii, pentru înfăţişarea cît mai civilizată, mai frumoasă a propriei localităţi. Este, de altfel, un punct central în întrecerea dintre consiliile populare. Sunt numeroase oraşe şi comune care au primit meritate distincţii pentru curăţenia, pentru înfăţişarea şi buna lor gospodărire, localităţi ai căror cetăţeni şi edili se remarcă deopotrivă prin preocupările pentru creşterea continuă a spiritului civic. Este firesc, de aceea, ca faţă de manifestările contrare unei astfel de conduite, faţă de cei care încalcă regulile străzii — de la cele de curăţenie pină la cele de comportare — opinia cetăţenească să se manifeste cu cea mai mare vigoare. Din păcate însă, pe lingă faptul că nu puţini cetăţeni işi mai permit să ignore aceste reguli — ca „trecătorul grăbit“ care aruncă biletul folosit sau restul de ţigară pe trotuarul proaspăt măturat — continuă să persiste plaga acelor indivizi care practică. In plină stradă, negoţul clandestin. Un „negoţ“ care încalcă totul . Încalcă normele comerciale căci are aproape Întotdeauna caracter speculativ; Încalcă normele de igienă; Încalcă normele de conduită civilizată, fiind o permanentă sursă de poluare. In astfel de cazuri nedumereşte, pe lingă absenţa opiniei cetăţeneşti, şi faptul că nici factorii care au atribuţii specifice şi răspund de înfăţişarea străzii, de respectarea normelor de conduită socială nu intervin prompt, trecind impasibili, parcă fără să „observe“ aceste aspecte. Iată un exemplu, din multe altele. In plin centrul Iaşului, in apropierea Palatului Culturii, eşti asaltat de un roi de vînzătoare de seminţe de dovleac şi floarea-soarelui care ţin cu tot dinadinsul să te convingă, intr-un limbaj (el însuşi strident şi vulgar, poluant), de calitatea mărfii lor, pe care o „măsoară“ şi distribuie cu o mină de mult certată cu curăţenia. „Spectacolul“, de-a dreptul degradant, se repetă zi de zi, pe înserate, în faţa grădinii de vară din apropiere, in incinta căreia năvălesc (acesta este cuvântul, mai cu seamă că folosesc gardurile drept porţi) după începerea filmului. Împiedicând practic vizionarea lui prin continuarea aceluiaşi comportament agresiv. Iar municipalitatea preferă să măture la nesfirşit gunoiul rămas de pe urma „seminţăreselor“, in loc să „măture“ pur şi simplu intolerabila prezenţă a acestora. Căci, ţinind cont de rezonanţa sa istorică, de monumentalitatea şi frumuseţea , lăcaşului cultural amintit, constituie de-a dreptul şi o sfidare la adresa celor ce se străduiesc să menţină acest loc In stare de curăţenie şi prospeţime edilitară. Ca şi la Iaşi, In binecunoscuta staţiune Govora, „negustoresele“, la intrarea in parc, aţin calea oamenilor muncii veniţi la odihnă şi tratament, unde îşi vînd nestingherite omniprezenta lor marfă. Numai că aici, poate mai mult ca în alte locuri, dat fiind profilul curativ al staţiunii, „ninsoarea“ de coji constituie şi o adevărată sursă de răspindine a microbilor, ca să nu mai vorbim de aspectul aleilor, al străzii ce trebuie să fie permanent măturate. Şi totuşi, nimeni din conducerea consiliului popular, din serviciile sanitare, nu se impacientează, după cum nu-i inoportunează nici vânzătoarele de porumb fiert, „preparat“ in orice condiţii, numai igienice, nu. Sau cele care îmbie copiii cu acadele slinoase, strident colorate, „producţii“ casnice, adevărat pericol pentru sănătate. Pe lingă murdărirea străzii, pe lingă nocivitatea de ordin edilitar sau sanitar, trebuie subliniate şi alte aspecte ale prezenţei acestor ambulanţi , de unde cantităţilecare pe ansamblu se ridică la volumuri intr-adevăr impresionantei, de seminţe de floarea-soarelui sustrase utilizărilor normale? Se creează impresia că fapte antisociale, precum specula şi câştigul ilicit, parazitismul şi sfidarea normelor legale şi etice pot ieşi fără jenă la drumul mare. De ce mişună in faţa supermagazinului „Bucur-Obor“ din Capitală liota diferiţilor vinzători ambulanţi de aşa-zisă „dungă“, de ţigări, inclusiv din import sau diferite alte produse valorificate după un „mercurial“ propriu speculativ ? Mai nou, văzind că se pot desfăşura fără nici o oprelişte, anumiţi indivizi recurg şi la alt procedeu : cumpără mărfuri mai solicitate din magazin pe care le irevind zgomotos, la preţuri piperate, în acelaşi loc devenit, parcă, „fieful“ lor. Totul fără nici cea mai mică teamă că ar putea îl măcar întrebaţi — de unde au marfa pe care o speculează ? (mai ales cea de provenienţă străină), de ce nu muncesc ? — adică fapte de domeniul penal. Este vorba, aşadar, de infracţiuni săvârşite nu in vreun ungher dosnic, ci intr-unul din cele mai circulate locuri din Capitală, în plină zi. E adevărat, din cînd in cînd — cum se zice, „din an în paşte“ — mai apare vreun reprezentant al ordinii publice şi atunci ambulanţii dispar... ca să reapară după cinci minute ! Dar o acţiune energică, fermi, sistematici, perseverenţi şi eficienţi, care si puni capii acestor practici — asta nu ! E oare o sarcini prea grea, depăşeşte puterile edililor ? ...Despre aceste fapte s-a mai scris, şi nu o dată ! Credem că a sosit timpul ca asemenea manifestări de poluare a străzii să fie, in sfirşit, eradicate cu hotârire. Prezenţa nocivă a acestor negustori clandestini, inclusiv a celor ce comercializează la preţ de speculă ţigări, bijuterii (nu o dată false) sau doar bilete de cinema, pe scurt a acestor indivizi fără căpătii ce trăiesc din înşelăciune, fără muncă, trebuie să fie definitiv eradicată din perimetrul străzii In oricare localitate. Ion MARIN Din noua arhitectură a municipiului Baia Mare Din activitatea consiliilor populare pentru livrarea produselor la fondul de stat Spiritul de buni gospodari — la baza sporirii veniturilor Constituirea fondului centralizat al statului de produse agroalimentare, ca și a celui de autoaprovizionare în profil teritorial constituie una din preocupările de bază ale Consiliului popular judeţean Bistriţa-Năsăud. Pentru a se asigura acestei activităţi un caracter permanent au fost elaborate şi se aplică o serie întreagă de măsuri concrete, practice, astfel ca, intre unităţile contractante şi producători să existe o bună conlucrare. Cel puţin o dată pe lună aceste aspecte sunt analizate la nivel judeţean cu toţi factorii competenţi, cu primarii comunelor, aşa incit intr-o serie Întreagă de aşezări atit din zona cooperativizată, cit şi "cea de deal şi munte s-au conturat experienţe demne de urmat. Este cazul comunelor Galaţii Bistriţei, Livezile, Sînmihaiu de Cîmpie, Orteaca şi altele. Dintre toate, am optat totuşi pentru comuna Telciu. Şi iată de ce, aici, pămîntul mai sărac oferea alte daţi „explicaţii“ pentru recoltele mici, pentru curţile lipsite de animale. In prezent însă, înnobilat prin munca locuitorilor comunei, el constituie un argument solid al bunăstării Întregii aşezări : consiliul popular. Întregul său activ, deputaţii, organizaţiile de masă izbutesc să îmbine necesităţile prezentului cu cele ale perspectivei, să-i mobilizeze pe cetăţeni într-o continuă activitate pentru sporirea producţiei agroalimentare, pentru contractarea şi predarea unor cantităţi tot mai mari de produse la fondul de stat. Trei aşezări compun această comună situată in pieptul munţilor Ţibleş , Telcişor, Fiad şi Telciu. Pămintul arabil — puţin, şi acela de slabă calitate : cele 1 540 de gospodării" nu dispun decit de 1 045 hectare. Dar atit citeste, acest sol roşcat de pădure dă recolte bune. Ocupaţia principală a localnicilor este însă creşterea animalelor, sector de bază in agricultura de munte. Nu degeaba se şi spune pe aici că fără vacă-n bătătură gospodarul nu-şi merită titlul. La consiliul popular comunal, l-am intilnit pe unul din fruntaşii satului Telcişor, Ioan Pupeză. „Cele 7 bovine mari şi 100 oi, porcii, păsările imi răsplătesc eforturile, care nu sunt puţine — ne spune gospodarul. Am casă frumoasă, acareturi, Înzestrate cu tot ceea ce trebuie. Cum am reuşit ? Socoteala e simplă : din veniturile provenite ca urmare a predării la fondul de stat a unor importante cantităţi de produse agroalimentare. Numai in acest an, pînă acum am predat pe bază de contract "16 miei, 3 000 litri lapte, un tăuraş de peste 400 kg, 80 kg lină ş.a. Dar cum anul nu s-a sfirşit iar socotelile se încheie la sfirşitul toamnei, voi mai livra cel puţin 2 viţei, dacă nu chiar 3, un porc şi alte produse. Şi să ştiţi că la fel ca mine sunt mulţi gospodari in satul nostru“. De la primarul comunei, Ioana Baciu, aflăm că pînă la 15 septembrie gospodarii din Telciu au încasat, doar pe cantităţile de carne si lapte predate la fondul de stat, mai bine de 5,3 milioane lei, cu peste 10 la sută mai mult faţă de perioada similară din anul trecut. Dar la venituri mai trebuie inclus încă aproape un milion lei, reprezentînd contravaloarea altor numeroase produse predate prin cooperativa de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor din localitate. De reţinut faptul că la livrările de bovine, porcine, miei şi lapte de oaie- realizările comunei sunt substanţial superioare perioadei similare din 1986. — Explicaţia acestui salt trebuie începută cu activitatea de acum... doi ani, continuă interlocutoarea. Atunci ne-am propus să nu mai avem gospodării în care să nu se crească animale. Am discutat, în adunările cetăţeneşti, pe circumscripţii electorale această problemă, la „Tribunele democraţiei", iar cind a fost cazul, cu fiecare cetăţean în parte. Fapt este că nu mai puţin de 300 familii s-au integrat in rîndul gospodarilor crescători de animale. Aşa se si explică de ce efectivele de animale sint in creştere la toate speciile. Avînd animale, avem si producţii de valorificat la fondul de stat. Dar, firesc lucru, creşterea efectivelor de animale reclamă sporirea cantităţilor de furaje. Or, pămîntul nu se poate întinde. Singura cale — fertilizarea, întreprinderea de pajişti, cu aportul direct al consiliului popular, a fertilizat 3 680 ha păşuni alpine din cele 4 000 ha existente. Tot pentru sporirea producţiilor de masă verde, lucrările de tirtire s-au desfăşurat pe baza unui program strict, a cărui Înfăptuire a fost atent supravegheată de cadrele de specialitate ale consiliului popular. Tot prin grija consiliului popular, au fost reparate saivanele și amenajate adăposturile necesare animalelor. Lucrări la care au luat parte mii de locuitori ai comunei, întregul teritoriu al comunei a fost împărţit în 7 sectoare, fiecare sector fiind dat in răspunderea cadrelor de conducere ale consiliului popular si a deputaţilor care te interesează isi urmăresc periodic starea de sănătate şi dezvoltare a animalelor. In acelaşi timp a fost făcută, cu bune rezultate, popularizarea fruntaşilor prin mijloacele şi formele muncii politice de masă, fără a-i ocoli de critici pe cei care-şi uitau obligaţiile ce şi le asumaseră. Acţiunea de contractare nu are caracter de campanie, ci se desfăşoară permanent. Ceea ce şi explică faptul că pentru 1988 există deja Încheiate contracte pentru livrarea a 231 porcine, 78 bovine, respectiv peste 5 000 hl lapte. A fost stimulat şi întreţinut totodată spiritul le trecerii, tocmai de aceea e dificil să spui care dintre gospodari se va instala în frunte la capitolul livrărilor pentru că in prezent au rezultate foarte bune Vasile Zapciu, Luca Toderici, Savu Bondane, Miron Nlator, Rodovica Pupeză, Tavifta Tompa, loan Gilici, loan Homei şi încă mulţi alţii. Străbătind la pasuliţele aşezărilor tercene şi comparindu-le cu cele de acum douăzeci de ani. Înfăţişarea de azi este de nerecunoscut. Au dispărut casele mici, acoperite cu draniţă. In locul lor au apărut alteia cu unul şi chiar două niveluri In privinţa interioarelor, acestea nu diferă aproape cu nimic faţă de cele de la oraş. Este un salt care demonstrează insă că noile prefaceri nu au apărut din senin, ci au la bază munca unor gospodari vrednici şi veniturile pe care aceştia le-au realizat mai ales prin valorificarea animalelor şi produselor agroalimentare la fondul de stat. Gheorighe CRIŞAN corespondentul „Scriteli* Hoteluri moderne la Buziaş, judeţul Timiş SCINTEIA—joi 1 octombrie 1987 BIHOR : Ansambluri noi de locuinţe Organizarea superioară a activităţii pe şantiere, atenţia deosebită acordată mecanizării lucrărilor şi creşterii productivităţii muncii sunt principalii factori care au condus la depăşirea sarcinilor de plan in sectorul construcţiei de locuinţe din judeţul Bihor. Este semnificativ faptul că, in perioada care a trecut din acest an, au fost predate beneficiarilor aproape 2 000 apartamente din care 300 peste prevederi. In municipiul Oradea au început să prindă contur două noi ansambluri de locuinţe in cartierele Dimitrie Cantemir şi Seleuşului, unde primele 280 apartamente sunt gata pentru a-şi primi locatarii. Este de remarcat că peste 500 apartamente sunt preluate de către beneficiari, pentru efectuarea finisajelor interioare. Faptul că la această dată un mare număr de apartamente se află in stadii avansate de execuţie creează condiţii ca Trustul de antrepriză generală pentru constructii-montaj Bihor să-şi îndeplinească in avans sarcinile de plan anuale. (Ioan Laza). JÅNDAREI: Servicii pentru populaţie La realizările edilitar-gospodăreşti pe care oraşul Ţăndărei le înregistrează contribuie şi secţiile de prestări servicii create de către consiliul popular. Formaţiilor de constructori şi cărăuşi li s-au adăugat ateliere de împletituri răchită, de artă decorativă, croitorie şi tricotaje. Pentru asigurarea materiei prime necesare atelierului de împletituri, consiliul popular şi-a creat plantaţii de răchită pe terenurile improprii pentru agricultură, pe malul riului Ialomiţa. (Mihai Vişoiu). Recolta-pe măsura hărniciei, ordinii si priceperii (Urmare din pag. I) care Îmbină stiinta cu practica si curajul cu răspunderea s au izvorit în cadrul organizaţiilor de partid, in adunările generale, in invătămintul de partid, cu prilejul dezbaterii unor teme strins legate de munca si viata noastră. Ca secretară cu propaganda in comitetul de partid, aş vrea să arăt că in organizaţiile de bază nr. 4 şi 5, comuniştii Oprita Stanciu, Jana Vlădoiu, Nicolae Milanovici, Maria Proteasa şi multi alţii au venit cu numeroase propuneri pe care le-am înfăptuit cu rezultate din cele mai bune. La culesul porumbului o găsim muncind de zor, împreunăcu echipa pe care o conduce, pe cooperatoarea Margareta Munteanu, secretara organizaţiei de bază nr. 5.. Echipa ei se află — prin recoltele mari dobindite --pe primul loc nu numai în cadrul cooperativei. cil pe întregul C.U.A.S.C. llntrăm In vorbă: — Cît recoltati la hectar acum. cînd .se numără bobocii ?... Ne răspunde, fără să se oprească o clipă din lucru: — Aici. in cultura aceasta irigată, recoltăm peste 20 000 kg stiuleți la hectar. Dar să stiti că la noi bobocii nu se numără numai toamna, ci în fiecare anotimp si în fiecare zi. întotdeauna avem de făcut cite un lucru care nu suferă aminare. Iată, la porumbul pe care îl culegem acum, s-a intîmplat ca in vară unii să se codească la prășit. De pildă, MariaSoană amina mereu sapa a doua, zi cînd ba că are de făcut una, ba că are alta. Păi, ce pot fi mai de seamă pentru noi decit recolta, decit pîinea ? Aşa că împreună cu echipa l-am prăşit noi porumbul de buruieni. Apoi, in prima adunare de partid ne-am îngrijit să-i „prăşim“ buruienile cugetului : nepăsarea, tărăgănarea, lucrul de mîntuială. Ca şi acum, la recoltat şi la însămintat, nici o lucrare din timpul anului nu suferă păsuire. De aceea zic eu că tot timpul recolta se află la cîntarul lucrului făcut aşa cum trebuie şi cind trebuie. Pe Inginerul-şef al C.U.A.S.C., Jean Grebenea, îl intilnim, intr-un tirziu, la insămintat pe tarlalele C.A.P. Voicești. Controlează calitatea patului germinativ, măsoară adincimea și calitatea semănatului, reglează maşinile impreună cu tractoriștii. De cîteva zile vine întruna, aici, la Voicești. — De ce aici ? — Pentru că aici e mai multă nevoie de mine... E o întreagă poveste... — Am vrea să o cunoaştem şi noi. — Păi, cum să vă spun... Voiceştii au fost fruntaşi anul trecut... De... munciseră bine. Dar se vede treaba că locul acela, de sus, i-a ameţit. Au început să se cam lase pe tinjală. Credeau că, fiind in frunte, totul o să vină de la sine. Pe terenul delăsării, au inceput să Încolţească dezordinea, indisciplina, lucrul de mintuială. Anul acesta, din fruntaşi au ajuns printre cei din urmă din C.U.A.S.C. Situaţia a fost analizată In comitetul de partid si In biroul executiv, stabilindu-se un program de acţiuni politico-organizatorice pentru Îndreptarea lucrurilor. S-au luat şi măsuri disciplinare : de curînd inginerul-şef al C.A.P., Ilie Paroşeanu, a fost schimbat din funcţie , şeful de fermă Dumitru Croitoru a fost discutat in comitetul de partid şi sancţionat administrativ. Nimănui nu-i putem tolera dezordinea și indisciplina. Dar vina este și a noastră, a celor din activul de partid, a mea personal, care am avut din nou prilejul să învăț că nu trebuie scăpată din mină nici o latură a muncii... Iată, de aceea mă aflu aici, in toiul semănatului... Ca să îndrept lucrurile. Oamenii muncesc, oamenii invaţă, oamenii depăşesc greutăţile. Şi tot ei, oamenii, au privirea mereu îndreptată spre viitor. In adunări de partid, comuniştii Ion Ivan, Marin Barbu, Foarea Căluianu, Gheorghe Dude au propus ca la Ştefăneşti să fie reluată buna tradiţie a grădinăritului. Anul acesta nu numai la Ştefăneşti, ci şi în alte locuri, au fost întemeiate grădini, care cuprind peste 500 de hectare şi de pe care se recoltează acum producţii bune. Tot în adunări de partid, la Orieşd, comuniştii Mihai Voinea, Magdalena Pistol, Dumitru Dobre şi alţii au propus măsuri pentm realizarea unor producţii-record da lapte. In septembrie ei ţi-au Îndeplinit planul pe 1987 ţi ţintesc să obţină, pină la sfirşitul anului , 400 litri pe cap de vacă furajată. Şi Încă o iniţiativă a comuniştilor: la Drăgăşani şi Prundeni s-a introdus, pentru prima oară, cu titlu experimental, cultura de soia. Rezultatul ? S-a obţinut o producţie bună. Drept urmare, anul viitor in cuprinsul C.U.A.S.C. soia va fi cultivată pe 400 hectare. Fiecare zi de campanie — o amplă mobilizare de forţe. Fiecare zi de muncă — un bilanţ. De fiecare dată, la cintarul aprecierilor se află nu numai recolta, nu numai producţiile, ci, mai cu seamă, activitatea de partid şi calităţile oamenilor: spiritul de răspundere, de ordine, priceperea, hărnicia.