Scînteia, noiembrie 1987 (Anul 56, nr. 14058-14082)

1987-11-21 / nr. 14075

SCI­NT El­A — sîmbătă 21 noiembrie 1987 Perspective noi dezvoltării colaborării româno - etiopiene Noul dialog la nivel înalt româno­­etiopian, prilejuit de vizita pe care, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, a efectuat-o în aceste zile în ţara noastră tovarăşul Mengistu Haile Mariam, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc din Etiopia, preşedinte­le Republicii Populare Democrate E­­tiopia, s-a soldat cu rezultate fruc­tuoase, reflectînd dorinţa popoarelor român şi etiopian de a extinde şi a­­dînci conlucrarea atit pe plan bi­lateral, cit şi în domeniul vieţii in­ternaţionale, în folosul accelerării propriei dezvoltări, al făuririi unei lumi mai drepte şi mai bune. Prin întreaga desfăşurare, vizita, întîlnirea la nivel înalt româno­­etiopiană de la Bucureşti au evidenţiat, o dată mai mult, cum se arată şi în Comunicatul comun, sen­timentele­­ de prietenie dintre cele două popoare, sentimente ce îşi au rădăcini vechi, aşa cum au­ arătat, încă cu decenii în urmă, manifestă­rile de solidaritate ale forţelor pro­gresiste din ţara noastră cu lupta curajoasă a poporului etiopian impo­­­triva agresiunii fasciste. In acelaşi cadru, ţara noastră a urmărit cu in­teres şi simpatie transformările în­registrate în Etiopia după revoluţia populară din decembrie 1974, care au culminat cu proclamarea, cu puţin timp în urmă, a Republicii Popu­lare Democrate Etiopia. Urmind convorbirilor la nivel înalt de la Bucureşti, din 1978, şi Addis Abeba, din 1983, noul dialog a reliefat că, pornind de la asemenea tradiţii, e­­xistă premise favorabile pentru lăr­girea in continuare a colaborării pe multiple planuri dintre cele două ţări. „Noua vizită pe care o faceţi in România — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — constituie o expresie a bunelor relaţii dintre ţă­rile şi popoarele noastre, a dorinţei comune de a le conferi dimensiuni tot mai largi. Vizitele reciproce şi înţelegerile convenite în cadrul in­­­tilnirilor şi convorbirilor purtate, la Bucureşti şi Addis Abeba, documen­tele semnate cu aceste prilejuri au dat de fiecare dată noi impulsuri colaborării şi conlucrării dintre ţă­rile şi popoarele noastre. Sunt în­credinţat că şi în cursul acestei vi­zite, al convorbirilor pe care le-am inceput astăzi vom găsi noi căi şi posibilităţi de a lărgi şi mai mult cadrul colaborării şi cooperării re­ciproc avantajoase româno-etio­­piene“. La rîndul său tovarăşul MENGISTU HAILE MARIAM evidenţia : „Apro­pierea crescindă dintre cele două ţări ale noastre şi urmărirea de că­tre ele a unui obiectiv comun au creat condiţii favorabile pentru o mai mare aprofundare a relaţiilor noastre de cooperare. Pornind de la această convingere, profit de prile­jul care mi se oferă pentru a re­afirma dorinţa Etiopiei de a ridica relaţiile noastre bilaterale pe o nouă treaptă calitativă“. In acest spirit, în cursul convor­birilor cei doi şefi de stat au re­afirmat hotărirea comună de dezvol­tare şi adincire şi în viitor a rela­ţiilor reciproce, o atenţie deosebită urmînd a fi acordată legăturilor e­­conomice dintre cele două ţări, in­tensificării cooperării în domeniile comerţului, industriei, construcţiilor, agriculturii, mineritului şi geologiei, ca şi in alte sectoare de interes re­ciproc. In acest cadru, s-a convenit să se extindă şi să se diversifice schimbul reciproc de mărfuri, pe baza unor acorduri de lungă durată, care să confere acestuia stabilitate şi per­spectivă. Semnificativ este" şi faptul că in cursul vizitei s-a exprimat satisfac­ţia faţă de cooperarea fructuoasă şi raporturile de solidaritate militantă statornicire între Partidul Comunist Român şi Partidu­l Muncitoresc din Etiopia, faţă de rolul activ al aces­tora in dezvoltarea legăturilor de prietenie şi colaborare româno-etio­­piene. Totodată, s-a subliniat im­portanţa amplificării în viitor a con­tactelor dintre guverne, alte orga­nisme guvernamentale şi organizaţii­le de masă din cele două ţări. Dialogul la nivel înalt a prilejuit, de asemenea, un rodnic schimb de vederi în legătură cu situaţia inter­naţională, evidenţiindu-se conver­genţa punctelor de vedere ale celor două părţi asupra principalelor pro­bleme cu care se confruntă omeni­rea. Oaspetele a avut cuvinte de înaltă apreciere faţă de acţiunile de politică externă ale ţării noastre, a­­rătînd că „sub conducerea înţe­leaptă a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, Republica Socia­listă România a urmat consecvent o politică in favoarea menţinerii păcii in lume, înfăptuirii obiectivelor dez­armării şi întăririi înţelegerii re­ciproce intre popoare — politică ce constituie un exemplu“. Manifestîndu-şi profunda preocu­pare faţă de faptul că situaţia in­ternaţională continuă să se menţină gravă şi complexă, ca urmare a cursei înarmărilor, în special nu­cleare, a persistenţei şi chiar ampli­ficării unor conflicte, continuării po­liticii de forţă şi de ameninţare cu forţa, a înrăutăţirii situaţiei econo­mice mondiale, îndeosebi a ţărilor in curs de dezvoltare, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mengistu Haile Mariam au relevat că problema fundamentală a epocii noastre o reprezintă oprirea cursei înarmărilor, trecerea hotărită la dez­armare, şi în primul rînd la dezar­mare nucleară, de realizarea aces­tui obiectiv depinzind viitorul între­gii omeniri. Salutînd hotărirea U.R.S.­S şi S.U.A. de a semna tra­tatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie de acţiune şi operativ­­tactice din Europa şi Asia, cei doi preşedinţi şi-au exprimat speranţa că acest acord istoric va duce la noi înţelegeri de reducere a armelor nu­cleare, deschizînd calea spre elimi­narea lor totală din Europa şi din întreaga lume. O însemnătate deose­bită ar avea-o, fără îndoială, după cum s-a subliniat in cursul convor­birilor, elaborarea în cadrul O.N.U. şi înfăptuirea în practică a unui program complex de dezarmare, in centrul căruia să se afle eliminarea tuturor armelor nucleare, precum şi reducerea substanţială a armamen­telor convenţionale, a efectivelor şi cheltuielilor militare, încetarea expe­rienţelor cu armele nucleare şi in­terzicerea militarizării Cosmosului. In această­­ordine de idei, preşedin­tele Etiopiei a arătat că iniţiativa preşedintelui României privind redu­cerea în mod unilateral de către ţara noastră cu 5 la sută a armamente­lor, efectivelor şi cheltuielilor mili­tare constituie un exemplu semnifi­cativ în eforturile întreprinse pen­tru trecerea efectivă la realizarea de paşi concreţi pe calea dezarmării. Aşa cum era firesc, în cadrul con­vorbirilor un loc de seamă l-a o­­cupat situaţia din Africa, cei doi şefi de stat exprimîndu-şi solidaritatea cu lupta popoarelor africane pentru lichidarea totală a colonialismului, pentru consolidarea independenţei naţionale, pentru dezvoltarea econo­mică şi socială de sine stătătoare. Au fost condamnate cu fermitate ac­tele agresive ale regimului rasist din Africa de Sud împotriva statelor independente vecine, precum şi po­litica rasistă de apartheid, s-a pus în evidenţă sprijinul activ faţă de lupta dreaptă a poporului namibian, sub conducerea S.W.A.P.O., pentru dobindirea independenţei naţionale. In legătură cu situaţia din Cornul Africii, cele două ţări au reafirmat poziţia lor în favoarea cre­ării unei atmosfere de înţelegere reciprocă şi bună vecinătate, în conformitate cu rezoluţiile O.U.A., pentru reglemen­tarea tuturor problemelor pe cale paşnică, prin negocieri. Dialogul de la Bucureşti a pus în lumină identitatea punctelor de ve­dere ale României şi­ Etiopiei în­ legătură şi cu alte probleme impor­tante, cum ar fi necesitatea instau­rării unei păci globale trainice şi juste în Orientul Mijlociu; impera­tivul retragerii tuturor navelor mili­tare şi asigurării navigaţiei libere in zona Golfului; încetării imediate a ostilităţilor dintre Iran şi Irak şi so­luţionării problemelor dintre ele pe cale paşnică, prin tratative, în con­formitate cu Rezoluţia 598 a Consi­liului de Securitate al O.N.U. ; ce­rinţa primordială a folosirii trata­tivelor pentru reglementarea tuturor litigiilor interstatale. Ca state angajate în ample efor­turi de dezvoltare, România şi Etio­pia sunt preocupate de soluţionarea problemelor economiei mondiale, de lichidarea subdezvoltării şi edifi­carea unei noi ordini economice mondiale. Tocmai de aceea, cele două ţări şi-au reafirmat sprijinul faţă de convocarea unei conferinţe speciale în cadrul O.N.U., la care să participe în condiţii de egalitate atît ţările în curs de dezvoltare, cît şi ţările dezvoltate, în vederea solu­ţionării globale a problemelor sub­dezvoltării, inclusiv a problemelor datoriei externe. A fost, de aseme­nea, subliniată necesitatea adoptării de către Adunarea Generală a O.N.U. a unui apel adresat tuturor ţărilor dezvoltate creditoare, băncilor şi instituţiilor financiare internaţionale cu scopul de a acţiona şi adopta măsuri concrete în direcţia regle­mentării juste şi durabile a proble­melor economico-financiare, a lichi­dării poverii datoriilor externe. Prin caracterul rodnic al convor­birilor, prin înţelegerile la care s-a ajuns şi concluziile care au fost puse în evidenţă, noul dialog la ni­vel înalt româno-etiopian se înscrie ca o valoroasă contribuţie la apro­fundarea raporturilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, în interesul reciproc, al cauzei păcii, progresului şi cooperării interna­ţionale. ... Radu BOGDAN Viaţa economico-socială a localităţilor patriei ■ DIN VEŞTILE TRANSMISE DE CORESPONDENŢII „SCÂNTEII“ BAIA MARE : Premieră tehnică In ampla acţiune de perfecţio­nare, organizare şi modernizare a proceselor de producţie, colectivul de oameni ai muncii de la între­prinderea mecanică de maşini şi utilaj minier din Baia Mare a rea­lizat o premieră tehnică de pres­tigiu. Amănunte primim de la Constantin Damian, inginer-şef cu fabricaţia la întreprinderea băimă­­reană . „ Un colectiv de specialişti din întreprinderea noastră a realizat, după un proiect executat de In­stitutul Politehnic din Timişoara, în premieră, robotul manipulator destinat mecanizării complexe şi automatizării unor operaţii din turnătorii şi minerit. Robotul este destinat­ manipulării pieselor calde sau reci, dar, prin caracteristicile asigurate, capătă un caracter uni­versal. Astfel, i se pot aplica mul­tiple accesorii, cum ar fi : ciocan de curăţat piese turnate, polilor pentru finisat piese grele, arzătoa­re pentru debitat reţele de turnare, dispozitive pentru şlefuirea supra­feţelor metalice şi altele. Studiem acum problema mobilităţii lui în ideea de a-l „califica“ în meseria de miner. Va putea lucra pe calea ferată îngustă, la montarea armă­turilor şi la perforarea găurilor de mină, la lucrările de înaintare. Este de remarcat că această pre­mieră, dedicată Conferinţei Na­ţionale a partidului şi celei de-a 40-a aniversări a proclamării Re­publicii, deschide calea spre alte utilaje destinate mecanizării şi ro­botizării unor operaţii din sectoare importante ale economiei naţio­nale. (Gheorghe Pâr­ja). IALOMIŢA : Pentru specialiştii de la sate In judeţul Ialomiţa, pentru spe­cialiştii repartizaţi în unităţile a­­gricole s-au construit in ultima perioadă peste 200 de apartamen­te. In comunele Bucu, Perieţi, Giurgeni, Mihail Kogălniceanu, Făcăeni, Ion Roată, Alexeni, Fier­binţi, Brazi, Moviliţa, Cosîmbeşti s-au mutat în case noi tineri re­partizaţi în unităţile agricole, şco­lare şi sanitare. Prin darea în fo­losinţa a noilor apartamente, con­siliile populare comunale contri­buie la stabilizarea cadrelor, la le­garea acestora de meleagurile unde vor trăi şi vor munci. (Mihai Vişoiu). URICANI : Sporeşte zestrea urbanistică Oraşul minerilor Uricani, una dintre cele mai noi localităţi ale Văii Jiului, continuă să se dez­volte şi să se modernizeze. De-a lungul frumosului bulevard Bucura a luat fiinţă un nou cartier de locuinţe, care numără aproape 1 000 de apartamente. La parterul blocu­rilor au fost date in folosinţă noi unităţi comerciale, o cantină pen­tru constructori, un magazin ali­mentar cu autoservire, o unitate specializată în desfacerea articole­lor de tricotaje, o unitate de con­­fecţii-îmbrăcăminte şi un magazin de cosmetice. (Sabin Cerbu). BACĂU : Unităţi prestatoare de servicii In cele mai tinere ansambluri de locuinţe — Ştefan cel Mare, Bistri­­ţa-Lac şi„ George Bacovia" — din municipiul Bacău au fost deschise zilele acestea 9 unităţi de mică in­dustrie şi prestatoare de servicii aparţinînd cooperaţiei meşteşugă­reşti. Asemenea unităţi au fost în­fiinţate şi în municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în centrele munci­toreşti Comăneşti şi Moineşti, in staţiunea balneoclimatică Slănic Moldova, în viitorul centru agro­industrial Podu Turcului. De la în­ceputul anului au fost deschise in judeţ 31 de unităţi de confecţii metalice, mobilă, produse de arti­zanat, reparaţii aparate electro­­casnice etc. Pentru a veni în în­­tîmpinarea cetăţenilor, cele 560 de unităţi prestatoare de servicii ale cooperaţiei meşteşugăreşti au creat aproape 1 300 produse noi cu ca­racteristici tehnico-funcţionale su­perioare, din care mai mult de 800 sunt bunuri de larg consum. (Gheorghe Baltă). SATU MARE : Un nou ansamblu de locuinţe In timp ce în cel mai tinăr car­tier de locuinţe Carpaţi II, con­struit în municipiul Satu Mare, s-au predat numeroase blocuri în care s-au şi mutat sute de familii, un alt nou ansamblu de locuinţe a început să prindă contur pe harta acestei localităţi. Este vorba — după cum ne-a informat Aure­lian Gheorghiu, arhitectul-şef al judeţului — de un viitor şi mo­dern complex edilitar-urbanis­­tic ce va fi înălţat în jurul noului pod rutier de pe rîul Someş (în fază finală de construcţie) şi care se va extinde în perspectivă, îm­­binîndu-se armonios cu noul cen­tru al municipiului. De curînd, a început execuţia infrastructurii pentru primele 160 de apartamente ale noului ansamblu de locuinţe, care în final va însuma 5 000 de apartamente. (Octav Grumeza). TELEGRAMĂ Tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Repu­blicii Socialiste România, a primit o telegramă din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Arabe Siriene, Mahmoud Al-Zou’bi în care sunt adresate cele mai sin­cere mulţumiri pentru urările cor­diale care i-au fost transmise cu pri­lejul învestirii sale în această func­ţie. In telegramă se exprimă încre­derea că relaţiile dintre România şi Siria vor continua să se dezvolte, în spiritul prieteniei şi cooperării, pen­tru prosperitatea popoarelor celor două ţări. vremea Institutul de meteorologie şi hidrolo­gie comunică timpul probabil pentru intervalul 21 noiembrie, ora 20 — 24 noiembrie, ora 20. In ţară . Vremea va fi In general închisă şi umedă in cea mai mare parte a intervalului. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea ploi, care vor avea şi caracter de aversă, frecvenţa lor fiind mai mare în sud­­vestul şi sudul ţării, unde, pe alocuri, cantităţile de apă pot depăşi 15 litri pe metru pătrat in 24 de ore. La munte va ninge. Trecător, precipita­ţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare Îndeosebi în jumătatea de nord a ţârii. Vin­­ul va prezenta inten­sificări de 40—70 km pe oră în sudul şi estul ţării din sector sud-estic şi estic. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între minus 2 şi plus 8 grade, izolat mai coborite în depresiuni, cele maxime vor oscila intre 2 şi 10 grade. Ceaţă locală. In Bucureşti : Vremea va fi în general închisă şi umedă. Cerul va fi mai mult noros. Temporar va ploua. Vintul,­­va sufla moderat, pre­­zentînd intensificări trecătoare. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse in­tre 3 şi 5 grade, cele maxime vor osci­la între 6 şi 9 grade. ACTUALIITATEA sportivă HANDBAL. In Sala sporturilor din Constanţa au început vineri între­cerile celei de-a 7-a ediţii a balca­niadei feminine de handbal. Meciu­rile disputate în prima zi s-au în­cheiat cu următoarele rezultate : Iugoslavia — Bulgaria 33—22 (17—9); România — Turcia 39—13 (21—7). ATLETISM. Ziarul „Przeglad Spor­­towy“ din Varşovia a publicat cla­samentele celor mai bune atlete din toate timpurile, alcătuite pe baza victoriilor la olimpiade, campionate mondiale şi europene, a recordurilor stabilite. In această prestigioasă ie­rarhizare figurează şi mai multe atlete din România : Iolanda Balaş (pe locul al doilea la săritura în înălţime), Anişoara Cuşitu­r (tot pe locul doi, la săritura in lungime), Maricica Puică şi Doina Melinte (pe locurile 5 , la 3 000 m şi 1 500 m). în primele 10 locuri sunt clasate, de asemenea, Lia Manoliu (aruncarea discului), Mihaela Peneş (aruncarea suliţei), Vali Ionescu (săritura in lungime). JUDO. In cadrul Campionatelor mondiale de judo, ce se desfăşoară în oraşul vest-german Essen, sovie­ticul Grigori Veritcev a terminat învingător la categoria peste 95 kg. Medalia de argint a revenit egiptea­nului Mohamed Rashwan, iar meda­liile de bronz au fost cucerite de Jochen Plate (R.F. Germania) și Guoqing Yu (R.P. Chineză). La ca­tegoria 95 kg, pe primul loc s-a si­tuat japonezul Hitoshi Sugai, urmat de Theo Meijer (Olanda), Aurelio Miguel (Brazilia) şi Hyoung Joo Ha (Coreea de Sud). FOTBAL. Pe Stadionul „Sportul Studenţesc“ din Capitală se va dis­puta astăzi, cu începere de la ora 13, meciul dintre echipele Sportul studenţesc şi Politehnica Timişoara, contînd pentru etapa a 12-a a Cam­pionatului diviziei A la fotbal. • In optimile de finală ale „Cupei Bel­giei“ la fotbal, F.C. Malines a în­vins cu scorul de 2—1 pe F.C. Bruges, iar Anderlecht Bruxelles a dispus cu 2—0 de vede. Alte rezul­tate : Standard Liege — Harelbeke 2—1 ; Eisden — Charleroi 2—2 ; S.K. Lierse — Beerschot 2—1 ; F.C. Liege — Beveren 0—0 • In oraşul Larnaca, în meci pentru prelimina­riile Campionatului european de fotbal rezervat echipelor de juniori II (cădeţi), selecţionata Ciprului a întrecut cu scorul de 1—0 (1—0) formaţia R.D. Germane. BOB. Concursul internaţional de bob-4 persoane desfăşurat pe pâr­­tia de la Winterberg (R.F. Germa­nia) a fost cîştigat de echipajul se­cund al Austriei, cronometrat in patru manşe cu timpul de 3’48”30/100. Pe locurile următoare s-au situat echipajele R.F. Germania (3’49”11/ 100), Austriei I (3’49”23/100) şi Elve­ţiei (3’49”39/100). TENIS. In sferturile de finală ale „Turneului campioanelor“ la tenis, ce se desfășoară la New York, vest­­germana Sylvia Hanika a învins-o cu 6—2, 4—6, 6—0 pe Raffaela Reggi (Italia), iar Steffi Graf (R.F. Ger­mania) a dispus cu 6—2, 2—0 (aban­don) de Helena Sukova (Cehoslova­cia). In proba de dublu, cuplul Martina Navratilova — Pam Shriver a întrecut cu 3—6, 7—6, 6—1 perechea Steffi Graf — Gabriela Sabatini. VOLEI. In continuarea turneului pe care-1 întreprinde în Japonia, echipa masculină de volei a U.R.S.S. a jucat la Shibata cu selecţionata niponă. Voleibaliștii sovietici au terminat învingători cu scorul de 3—1 (12—15, 15—12, 15—9, 15—9). c­inema • Cale liberă : SCALA (11 03 72) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, FAVORIT (45 31 70) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, EXCELSIOR (65 49 45) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Cetatea ascunsă : LUMINA (14 74 16) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, GIU­­LEȘTI (17 55 46) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, FLAMURA (85 77 12) — 9; 11; 13; 15; 17 • Domnișoara singuratică („Zilele filmului japonez“) : STUDIO (59 53 1­5) — 9; 11,15; 13.30; 15,45; 18; 20,15 • Pădurea de fagi : BUZEȘTI (50 43 58) — 15, 17; 19 • Secretul lui Nemesis : GLORIA (47 46 75) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. AURORA (35 04 66) — 8.30; 10,30; 12.30; 14,45; 17; 19,15. BUCUREȘTI (15 61 54) — 8.15; 10.30; 12,30; 14,45; 17,15; 19 • Figuranţii : ARTA (21 31 86) — 9. 12; 15; 18. MIORIŢA (14 27 14) — 9. 12; 15; 18 • Anul soarelui liniştit : SALA MICĂ A PALATULUI — 17.15; 19.30 • Program special pentru copii şi tineret: DOINA (16 35 38) — 9. 11; 13; 15; 17; 19 • Eroi îndrăgiţi ai ecranului : PATRR (11 86 25) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Inspector fără armă : TIMPURI NOI (15 61 10) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Acţiunea Edelstein : FERENTARI (80 49 85) — 15; 17; 19 • Moromeţii : COTROCENI (49 48 48) — 15; 18 • Planeta Kin Za Za : VIITORUL (10 67 40) — 15; 18 • Oaspeţi neaşteptaţi : PROGRESUL (23 94 10) — 15; 17; 19 t­eatre • Filarmonica „George Enescu“ (15 68 75, Ateneul Român) : Recital de orgă Felician Roşca — 18 • Teatrul Naţional (14 71 71, Sala mare) : Marea — 18 ; (sala Amfitea­tru) : Poveste din Hollywood — 15 ; (sala Atelier) : Autograf — 18 • Teatrul de operetă (13 63 48, bd. N. Bălcescu nr. 2) : Paganini — 17,30 • Teatrul Mic (14 70 81) Amurgul burghez — 18 • Teatrul Foarte Mic (14 09 05) : Ana-Lia — 18,30 • Teatrul de comedie (16 64 60) : Peţitoarea — 18 • Teatrul „C. I. Nottara“ (59 31 03, sala Magheru) : Scapino — 18 ; (sala Studio) : Iva-Diva — 18,30 • Teatrul Giulești (sala Majestic, 14 72 34) ; Jean, fiul lui Ion — 18.30; (sala Giulești, 18 04 85) ; Hotel „Zo­dia Gemenilor“ — 18 • Teatrul satiric-muzical „C. Tă­­ nase“ (sala Savoy, 15 56 78) : Pom­ piliu de Pompadour — 18.30 ; (sala Victoria, 50 58 65) ; Bărbatul fatal — 19 • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ (13 13 00) : Pe sub cetini, la Izvoare — 18 • Teatrul „Ion Creangă“ (50 26 55) : Toate pinzele sus — 9; Mary Poppins 4 — 15 • Circul Bucureşti (10 41 95) : „A sosit circul !“ — 15.30; 19 A Teatrul ..Ţăndărică“ (11 12 04, sala Cosmonauţilor) : Poveste despre ma­rionetă — 11 A Studioul de teatru I.A.T.C. (15 72 59) . Recitindu-l pe Shakes­peare — 19 Cronica zilei In zilele de 17—20 noiembrie a.c., o delegaţie de activişti ai Partidului Socialist Unit din Germania condu­să de tovarăşul Albers Rainer, şef de sector la secţia agrară a C.C. al P.S.U.G., a efectuat, la invitaţia C.C. al P.C.R., o vizită pentru schimb de experienţă in ţara noastră. Membrii delegaţiei au avut con­vorbiri la C.C. al P.C.R., Comitetul judeţean de partid Prahova, condu­­cerea unor instituţii centrale, au vi­zitat o serie de unităţi agricole şi institute de cercetare din judeţul Prahova şi Sectorul agricol Ilfov. ★ Cu prilejul Zilei naţionale a Repu­blicii Libaneze, vineri după-amiază a avut loc, în Capitală, o manifestare culturală organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, în cadrul căreia au fost prezentate impresii de călătorie din această ţară. Au participat membri ai conduce­rii I.R.R.C.S., ai Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, un numeros pu­blic. A fost prezent Wajib Abdul Sa­­mad, însărcinatul cu afaceri ad-inte­­rim al Republicii Libaneze la Bucu­reşti. ADMINISTRAȚIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT INFORMEAZĂ : NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA LOTO DIN 20 NOIEMBRIE 1987 Extragerea I : 14 55 16 77 9 29 53 34 26. Extragerea a II-a : 2 10 3 62 4 25 24 39 87. Fond total de cistiguri : 757 185 lei, din care 136 570 lei, report la catego­ria I. PAGINA 5 Forţele de producţie­­ la nivelul revoluţiei tehnico■ ştiinţifice contemporane (Urmare din pag. I) de societate sau altul, de capitalism sau socialism, de subdezvoltarea sau de înalta dezvoltare a unei societăţi. Dar latura umană a acestor forţe se prezintă altfel. Omul, oamenii tră­iesc şi muncesc in colectivităţi ca­racterizate de o anumită esenţă a re­laţiilor sociale, în ţări in care nivelul dezvoltării economiei, al tehnicii, al ştiinţei, al culturii, al calificării şi experienţei în muncă, al posibilită­ţilor de articulare la contextul mon­dial au un caracter propriu, specific. Cadrul concret al existenţei şi con­ştiinţei sociale, sistemul, social mo­delează conform naturii lor latura umană a forţelor de producţie. Fără îndoială că in centrul siste­mului forţelor de producţie se gă­sesc oamenii. Dar nici oamenii nu sunt o abstracţie supraistorică. Genul contemporan de solidaritate dintre latura umană şi cea materială a for­ţelor de producţie, împreună cu so­lidaritatea dintre acestea, pe de o parte, ştiinţa,­ inovarea tehnologică şi inovarea organizatorică, pe de altă parte, definesc intr-un mod nou ro­lul oamenilor ca forţă de producţie. De-a lungul întregii istorii, pînă în acest secol, oamenii s-au folosit de uneltele de producţie pe baza forţei lor fizice, dublate de experienţa do­­bindită în procesul muncii. Ca factor de putere, în sensul fizic al terme­nului, disponibilitatea unui om este modestă. Prin eforturile reunite a milioane şi milioane de oameni, a fost făurită întreaga civilizaţie ma­terială a umanităţii, au fost înălţate uimitoarele construcţii de altădată. Fireşte, chiar dacă astăzi puterea in­stalată în întreaga lume numai în centralele electrice echivalează cu cea a cîtorva zeci de miliarde de oa­meni, forţa fizică umană continuă — şi va continua probabil totdeauna — să fie un factor semnificativ al for­ţelor de producţie. Dar, în această privinţă, accentele se deplasează spre alte direcţii, încă în prezent, şi cu atit mai mult în viitor, acţiunea umană in sfera forţelor de producţie se caracterizează şi se va caracteriza prin ştiinţa de a munci, prin voinţă de a munci şi prin aptitudine de inovare. Ştiinţa de a munci a devenit marele mesaj, norma supremă a re­voluţiei tehnico-ştiinţifice contem­porane. Ştiinţa de a munci nu în­seamnă doar indeminare, exerciţiu în muncă, rutină. Nici inspiraţia fe­ricită şi cu atit mai puţin diletantis­mul, improvizaţia nu o pot înlocui. Insuşindu-ne şi stăpînind ştiinţa, nu vom rămîne nici „repetenţi“, nici „corigenţi“ la examenele severe ale calităţii muncii in producţie şi in celelalte sfere sociale. In această privinţă sunt de învins nu puţine prejudecăţi şi mentalităţi pernicioa­se. Nimeni nu devine un atotştiutor al meseriei sale chiar dacă se găseş­te in posesia celui mai înalt atestat, parafat şi ştampilat, de cunoştinţe şi de calificare. In secolul nostru, în­văţarea a devenit un contract social pe viaţă şi nici chiar diploma cea mai înaltă nu epuizează ceea ce ră­mîne in continuare de învăţat şi de ştiut. Mai devreme sau mai tirziu, penalizările pentru ignoranţă vor trebui plătite şi de aceea se cuvine să fim conştienţi de acest risc. Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român a adresat întregu­lui personal muncitor din toate ra­murile producţiei, practic, din toate domeniil de activitate, chemarea să se înscrie pe traiectoria de exigenţe, de imperative a unei noi revoluţii tehnico-ştiinţifice, a unei noi revolu­ţii agrare. In esenţa lor, noua revo­luţie tehnico-ştiinţifică şi noua revo­luţie agrară constau în asimilarea profundă, multilaterală, în detaliu a ştiinţei de a munci. Ea constituie ce­rinţa de prim ordin pentru întregul personal muncitor, pe toate treptele ierarhice, organizatorice şi funcţio­nale din opera cercetării ştiinţifice, a producţiei materiale şi a învăţă­­mîntului. Şi, întrucit toate activită­ţile sociale sunt conexate, nici un domeniu nu poate rămine in afara imperativului de a însuşi ştiinţa mo­dernă. „Ţinînd seama de stadiul ac­tual de dezvoltare, de noile progrese ale ştiinţei şi tehnicii — sublinia to­varăşul Nicolae Ceauşescu — pro­blemele pregătirii profesionale, teh­nice, recalificarea reprezintă şi tre­buie să constituie o preocupare per­manentă a tuturor întreprinderilor, a organelor de partid şi de stat din toate domeniile“. Un factor nu mai puţin important in definirea componenţei umane a­­forţelor de producţie îl constituie voinţa de a munci. înţelepciunea populară spune că voinţa este o forţă care răstoarnă munţii. Idealu­rile sociale, satisfacţia oferită de lu­crul bine făcut, sentimentul împlini­rii de sine a omului prin muncă, forţa morală generată de cooperarea şi solidaritatea umană în procesul muncii, conştiinţa faptului că socie­tatea veghează, gratificindu-1 pe cel care munceşte şi penalizînd parazi­tismul, sint cîteva din raţiunile voin­­ţei de a munci. Totdeauna, voinţa de a munci cu maximum de eficacitate a stat mărturie pentru gradul de vi­talitate al unei societăţi. In condiţiile noii societăţi, în con­diţiile socialismului voinţa de a munci se întemeiază pe acţiunea, unor factori politici, economici, cul­turali, psihologici şi organizatorici reuniţi într-un ansamblu coerent. Un asemenea sistem s-a constituit şi funcţionează în ţara noastră in anii care au urmat Congresului al IX-lea al partidului, din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu. De­mocraţia muncitorească revoluţio­nară — prin care subiectul uman al forţelor de producţie­­ se identifică, pentru prima oară în istorie, cu su­biectul care decide, organizează şi conduce întreaga viaţă socială — cadrul de reglementări care consti­tuie noul mecanism economico-fi­­nanciar sunt factori formativi de pri­mă importanţă pentru conştiinţa ca­lităţii actului de muncă, pentru o înaltă responsabilitate umană în realizarea acestui act. Realizarea unor înalte valori în producţie este de neconceput sub orizontul unor mentalităţi înapoiate. Şi, în ansam­blul elementelor motivaţionale, va­­lorizante ale voinţei de a munci se înscriu cu viguroasă putere şi acţio­nează activ factorii psihologici. Psi­hologia muncii, ergonomia, sociolo­gia — ştiinţe uneori în chip năgubi­­tor lăsate in umbră — descriu şi in­dică posibilităţile de filare efica­citate, obiectiv necesare, pentru po­tenţarea energiilor implicate in pro­cesul muncii. In condiţiile revoluţiei tehnico­­ştiinţifice actuale, forţa de producţie umană apare în modul cel mai preg­nant ca aptitudine de inovare, re­ceptivitate faţă de nou şi capacitate de a produce noul. O dată cu această revoluţie, umanitatea a intrat într-o epocă in care solicitarea gindirii in­ventive este continuă. Ne găsim a­­proape in fiecare clipă in sfera pro­ducţiei şi nu numai a producţiei, in faţa unor probleme noi, care cer so­luţii noi. Aceasta înseamnă a inova, a solicita într-un alt mod gindirea şi acţiunea decit vechea conformare la practicile rutiniere. Revoluţia tehnico-ştiinţifică, ansam­blul calitativ de sisteme pe care l-a generat de la automatizare, roboti- ,­zare şi flexibilitatea sistemelor teh­nice angajează factorul uman în­tr-un mod nou în sfera producţiei, punindu-l in situaţia de a fi nu nu­mai creatorul maşinii, dar şi ,,inter­locutorul“ ei. Acest tip nou de ra­port modifică în chip considerabil vechea imagine care distingea net latura umană de cea materială a forţelor de producţie. Noua relate nu mai trebuie privită numai de la om la maşină. Sistemele tehnice contemporane instituie însă cerinţe ce izvorăsc din informaţia pe care o conţin şi pe care omul — de la ope­rator la inginer, de la executant la factor de conducere — trebuie să le „audă“ şi să le dea curs. Conţinutul contemporan al forţe­lor de producţie obligă la reevalua­rea unor componente în trecut fie­ subînţelese, fie ingust concepute. Dintre ele este firesc să fie explici­tăţi energia. Există toate motivele pentru a privi energia, nu ca pe una din laturile implicite, ci ca pe o de­terminantă atit a producţiei, cît şi a forţelor de producţie înseşi. In a­­ceastă situaţie se găseşte şi tehnolo­gia. Tehnologiile ocupă azi un loc autonom şi foarte important în de­finirea sistemului forţelor de pro­ducţie, deşi, în mod regretabil, teo­reticienii în domeniul ştiinţelor so­ciale şi, citeodată, chiar unii practi­cieni nu le privesc la nivelul de im­portanţă la care ele se situează. Constituie o reală şi de sine stătă­toare forţă de producţie organizarea eficientă, ordinea şi disciplina in producţie şi in activitatea socială. Performanţa este fiica organizării riguroase, a ordinii şi a disciplinei in muncă. Organizarea, ordinea şi disciplina sunt dictate de chiar na­tura ştiinţei şi a tehnicii. Nici un fel de motivaţii umane de ordin subiec­tiv nu pot avea ciştig de cauză în faţa rigorii reclamate obiectiv de le­gile ştiinţei, de legile tehnologiei, de legile societăţii. Cerinţa respectării stricte a ordinii şi disciplinei se si­tuează în prim-planul bunei funcţio­nări a forţelor de producţie. Intre vechi mentalităţi, sprijinite pe o reprezentare schematică a for­ţelor de producţie," şi conţinutul con­ferit acestor forţe de revoluţia teh­­nico-ştiinţifică actuală s-a deschis o contradicţie ce nu poate fi escamo­tată prin nici un fel de compromis. Există insă alternative viguroase, necesare şi deschise în faţa teoriei şi practicii. Asupra lor ne atrag a­­tenţia cu clarviziune şi consecvenţă partidul şi secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Intre aceste alternative se găseşte dezvol­tarea susţinută a fondului de idei al ştiinţelor sociale, a orizontului ideo­logic pe baza cunoaşterii ştiinţifice şi formarea, sub acest impuls, a unor concepte situate la nivelul comanda­mentelor de azi şi de mîine ale pro­gresului societăţii noastre. ­ DIN ŢĂRILE SOCIALISTE - R.P. BULGARIA R.P. POLONĂ Noi surse Oamenii de ştiinţă bulgari caută să valorifice in măsură crescindă căldura solară şi a izvoarelor geo­­termale pentru obţinerea de ener­gie electrică. S-a stabilit ca pină la sfîrşitul anului 1990, energia obţinută pe această cale să ajungă la trei la sută din curentul elec­tric produs în ţară. Specialiştii au calculat că preţul de cost al ener­giei obţinute prin valorificarea noilor surse este de aproape două ori mai scăzut. Diferite zone ale ţării beneficia­ de energie că anual, în medie, de câte 1 800— 2 200 ore de soare. Prima instalaţie de energie solară a fost montată in oraşul Cărgiale, iar acum func­ţionează peste o sută de aseme­nea colectoare — în întreprinderi, hoteluri, staţiuni balneare, cămine, şcoli. De asemenea, de mai mulţi ani funcţionează zece obiective care valorifică izvoare termale în con­strucție,­­ în fază de proiectare aflindu-se alte 25 de obiective similare. R.D. GERMANĂ Modernizarea portului Rostock Cel mai mare port al R.D. Ger­mane, Rostock, a împlinit 30 de ani. Construcţia acestui port ma­ritim la Baltica a început în 1957. Astăzi, în acest port intră anual circa 3 000 de vase, iar tranzitul de mărfuri de aici totalizează 20 milioane tone. Construirea portului a fost impu­să de dezvoltarea economiei na­ţionale a R.D.G., de creşterea co­merţului exterior al ţării, peste 25 la sută din schimburile comerciale ale ţării realizîndu-se pe mare. In cele trei decenii de existenţă, portul a trecut printr-un proces de extindere şi modernizare. Nu de mult a fost inaugurată aici o secţiu­ne a unui terminal de conteinere, tehnologie deosebit de eficientă în sfera transporturilor. R.P.D. COREEANĂ Tot mai multe cadre Reţeaua de invăţămînt superior şi mediu de specialitate a R.P.D. Coreene s-a îmbogăţit anul acesta cu 10 institute şi, respectiv, 3 şcoli noi. Ele sunt destinate pregătirii unui număr mai mare de specialişti în domeniile agriculturii, prospec­ţiunilor geologice, electronicii, me­dicinii şi pedagogiei. Lărgirea re­ţelei de învăţămînt este o mate­rializare a preocupării Partidului Muncii din Coreea pentru creşte­rea continuă a numărului de spe­cialişti, potrivit cerinţelor dezvol­tării economico-sociale a ţării. Până în prezent au fost obţinute rezultate importante în acest do­meniu. Numărul specialiştilor cu studii superioare şi medii de spe­ ştiinţifice şi tehnice c­aritate se apropie de 1,5 milioa­ne. înaintea instaurării puterii populare, în ţară existau doar cîteva zeci de specialişti. Principa­lul centru de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi tehnice este universi­tatea din Phenian. Numeroşi spe­cialişti au creat şi creează Institu­tul politehnic „Kim Ciak“, Institu­tul agricol, cel de chimie ş.a. Un rol important în pregătirea cadrelor îl au cele aproximativ 100 institute ce funcţionează pe lingă principalele uzine din ţară, în ca­drul cărora studenţii, fără a fi scoşi din producţie, acumulează cunoş­tinţe teoretice şi deprinderi prac­tice. Un important obiectiv edilitar Constructorii polonezi au reali­zat primul tronson al apeductului Varşovia — Nord. Darea în exploa­tare a acestui important obiectiv va permite aprovizionarea zilnică cu 300 000 mc de apă potabilă a capitalei poloneze, puternic centru industrial al ţării, cu o populaţie de peste 1,5 milioane locuitori. Apeductul de Nord este o com­plexă lucrare tehnico-inginerească, la a cărei realizare au fost folosite cele mai noi cuceriri ale tehnicii. Tronsonul realizat în prezent supli­mentează reţeaua de aprovizionare cu apă potabilă a Varşoviei utili­­zind resursele Vistulei. Prin con­ducte, capitala primeşte apa nece­sară de la o distanţă de 18 km, după ce este trecută printr-o­ staţie de filtrare în trepte. Se află în construcţie şi cel de-al doilea tronson al apeductului de Nord. R.P. MONGOLĂ Program de sporire a producţiei agricole Asigurarea unei creşteri accele­rate a producţiei agricole pe calea dezvoltării intensive constituie unul dintre obiectivele stabilite de actualul plan cincinal mongol pen­tru acest sector al economiei na­ţionale. Se prevede sporirea cu 25—30 la sută a investiţiilor în acest sector faţă de cincinalul precedent. Fon­durile vor fi folosite pentru întă­rirea bazei materiale şi tehnice a agriculturii, dezvoltarea intensivă semnificînd, înainte de toate, in­troducerea rapidă în producţie a cuceririlor ştiinţifico-tehnice, ame­liorarea tehnologiilor şi a metode­lor economice. Toate acestea vor permite o sporire cu cel puţin 40 la sută a producţiei de cereale.

Next