Scînteia, noiembrie 1987 (Anul 56, nr. 14058-14082)
1987-11-21 / nr. 14075
SCINT ElA — sîmbătă 21 noiembrie 1987 Perspective noi dezvoltării colaborării româno - etiopiene Noul dialog la nivel înalt românoetiopian, prilejuit de vizita pe care, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a efectuat-o în aceste zile în ţara noastră tovarăşul Mengistu Haile Mariam, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc din Etiopia, preşedintele Republicii Populare Democrate Etiopia, s-a soldat cu rezultate fructuoase, reflectînd dorinţa popoarelor român şi etiopian de a extinde şi adînci conlucrarea atit pe plan bilateral, cit şi în domeniul vieţii internaţionale, în folosul accelerării propriei dezvoltări, al făuririi unei lumi mai drepte şi mai bune. Prin întreaga desfăşurare, vizita, întîlnirea la nivel înalt românoetiopiană de la Bucureşti au evidenţiat, o dată mai mult, cum se arată şi în Comunicatul comun, sentimentele de prietenie dintre cele două popoare, sentimente ce îşi au rădăcini vechi, aşa cum au arătat, încă cu decenii în urmă, manifestările de solidaritate ale forţelor progresiste din ţara noastră cu lupta curajoasă a poporului etiopian impotriva agresiunii fasciste. In acelaşi cadru, ţara noastră a urmărit cu interes şi simpatie transformările înregistrate în Etiopia după revoluţia populară din decembrie 1974, care au culminat cu proclamarea, cu puţin timp în urmă, a Republicii Populare Democrate Etiopia. Urmind convorbirilor la nivel înalt de la Bucureşti, din 1978, şi Addis Abeba, din 1983, noul dialog a reliefat că, pornind de la asemenea tradiţii, există premise favorabile pentru lărgirea in continuare a colaborării pe multiple planuri dintre cele două ţări. „Noua vizită pe care o faceţi in România — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — constituie o expresie a bunelor relaţii dintre ţările şi popoarele noastre, a dorinţei comune de a le conferi dimensiuni tot mai largi. Vizitele reciproce şi înţelegerile convenite în cadrul intilnirilor şi convorbirilor purtate, la Bucureşti şi Addis Abeba, documentele semnate cu aceste prilejuri au dat de fiecare dată noi impulsuri colaborării şi conlucrării dintre ţările şi popoarele noastre. Sunt încredinţat că şi în cursul acestei vizite, al convorbirilor pe care le-am inceput astăzi vom găsi noi căi şi posibilităţi de a lărgi şi mai mult cadrul colaborării şi cooperării reciproc avantajoase româno-etiopiene“. La rîndul său tovarăşul MENGISTU HAILE MARIAM evidenţia : „Apropierea crescindă dintre cele două ţări ale noastre şi urmărirea de către ele a unui obiectiv comun au creat condiţii favorabile pentru o mai mare aprofundare a relaţiilor noastre de cooperare. Pornind de la această convingere, profit de prilejul care mi se oferă pentru a reafirma dorinţa Etiopiei de a ridica relaţiile noastre bilaterale pe o nouă treaptă calitativă“. In acest spirit, în cursul convorbirilor cei doi şefi de stat au reafirmat hotărirea comună de dezvoltare şi adincire şi în viitor a relaţiilor reciproce, o atenţie deosebită urmînd a fi acordată legăturilor economice dintre cele două ţări, intensificării cooperării în domeniile comerţului, industriei, construcţiilor, agriculturii, mineritului şi geologiei, ca şi in alte sectoare de interes reciproc. In acest cadru, s-a convenit să se extindă şi să se diversifice schimbul reciproc de mărfuri, pe baza unor acorduri de lungă durată, care să confere acestuia stabilitate şi perspectivă. Semnificativ este" şi faptul că in cursul vizitei s-a exprimat satisfacţia faţă de cooperarea fructuoasă şi raporturile de solidaritate militantă statornicire între Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc din Etiopia, faţă de rolul activ al acestora in dezvoltarea legăturilor de prietenie şi colaborare româno-etiopiene. Totodată, s-a subliniat importanţa amplificării în viitor a contactelor dintre guverne, alte organisme guvernamentale şi organizaţiile de masă din cele două ţări. Dialogul la nivel înalt a prilejuit, de asemenea, un rodnic schimb de vederi în legătură cu situaţia internaţională, evidenţiindu-se convergenţa punctelor de vedere ale celor două părţi asupra principalelor probleme cu care se confruntă omenirea. Oaspetele a avut cuvinte de înaltă apreciere faţă de acţiunile de politică externă ale ţării noastre, arătînd că „sub conducerea înţeleaptă a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, Republica Socialistă România a urmat consecvent o politică in favoarea menţinerii păcii in lume, înfăptuirii obiectivelor dezarmării şi întăririi înţelegerii reciproce intre popoare — politică ce constituie un exemplu“. Manifestîndu-şi profunda preocupare faţă de faptul că situaţia internaţională continuă să se menţină gravă şi complexă, ca urmare a cursei înarmărilor, în special nucleare, a persistenţei şi chiar amplificării unor conflicte, continuării politicii de forţă şi de ameninţare cu forţa, a înrăutăţirii situaţiei economice mondiale, îndeosebi a ţărilor in curs de dezvoltare, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Mengistu Haile Mariam au relevat că problema fundamentală a epocii noastre o reprezintă oprirea cursei înarmărilor, trecerea hotărită la dezarmare, şi în primul rînd la dezarmare nucleară, de realizarea acestui obiectiv depinzind viitorul întregii omeniri. Salutînd hotărirea U.R.S.S şi S.U.A. de a semna tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie de acţiune şi operativtactice din Europa şi Asia, cei doi preşedinţi şi-au exprimat speranţa că acest acord istoric va duce la noi înţelegeri de reducere a armelor nucleare, deschizînd calea spre eliminarea lor totală din Europa şi din întreaga lume. O însemnătate deosebită ar avea-o, fără îndoială, după cum s-a subliniat in cursul convorbirilor, elaborarea în cadrul O.N.U. şi înfăptuirea în practică a unui program complex de dezarmare, in centrul căruia să se afle eliminarea tuturor armelor nucleare, precum şi reducerea substanţială a armamentelor convenţionale, a efectivelor şi cheltuielilor militare, încetarea experienţelor cu armele nucleare şi interzicerea militarizării Cosmosului. In aceastăordine de idei, preşedintele Etiopiei a arătat că iniţiativa preşedintelui României privind reducerea în mod unilateral de către ţara noastră cu 5 la sută a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare constituie un exemplu semnificativ în eforturile întreprinse pentru trecerea efectivă la realizarea de paşi concreţi pe calea dezarmării. Aşa cum era firesc, în cadrul convorbirilor un loc de seamă l-a ocupat situaţia din Africa, cei doi şefi de stat exprimîndu-şi solidaritatea cu lupta popoarelor africane pentru lichidarea totală a colonialismului, pentru consolidarea independenţei naţionale, pentru dezvoltarea economică şi socială de sine stătătoare. Au fost condamnate cu fermitate actele agresive ale regimului rasist din Africa de Sud împotriva statelor independente vecine, precum şi politica rasistă de apartheid, s-a pus în evidenţă sprijinul activ faţă de lupta dreaptă a poporului namibian, sub conducerea S.W.A.P.O., pentru dobindirea independenţei naţionale. In legătură cu situaţia din Cornul Africii, cele două ţări au reafirmat poziţia lor în favoarea creării unei atmosfere de înţelegere reciprocă şi bună vecinătate, în conformitate cu rezoluţiile O.U.A., pentru reglementarea tuturor problemelor pe cale paşnică, prin negocieri. Dialogul de la Bucureşti a pus în lumină identitatea punctelor de vedere ale României şi Etiopiei în legătură şi cu alte probleme importante, cum ar fi necesitatea instaurării unei păci globale trainice şi juste în Orientul Mijlociu; imperativul retragerii tuturor navelor militare şi asigurării navigaţiei libere in zona Golfului; încetării imediate a ostilităţilor dintre Iran şi Irak şi soluţionării problemelor dintre ele pe cale paşnică, prin tratative, în conformitate cu Rezoluţia 598 a Consiliului de Securitate al O.N.U. ; cerinţa primordială a folosirii tratativelor pentru reglementarea tuturor litigiilor interstatale. Ca state angajate în ample eforturi de dezvoltare, România şi Etiopia sunt preocupate de soluţionarea problemelor economiei mondiale, de lichidarea subdezvoltării şi edificarea unei noi ordini economice mondiale. Tocmai de aceea, cele două ţări şi-au reafirmat sprijinul faţă de convocarea unei conferinţe speciale în cadrul O.N.U., la care să participe în condiţii de egalitate atît ţările în curs de dezvoltare, cît şi ţările dezvoltate, în vederea soluţionării globale a problemelor subdezvoltării, inclusiv a problemelor datoriei externe. A fost, de asemenea, subliniată necesitatea adoptării de către Adunarea Generală a O.N.U. a unui apel adresat tuturor ţărilor dezvoltate creditoare, băncilor şi instituţiilor financiare internaţionale cu scopul de a acţiona şi adopta măsuri concrete în direcţia reglementării juste şi durabile a problemelor economico-financiare, a lichidării poverii datoriilor externe. Prin caracterul rodnic al convorbirilor, prin înţelegerile la care s-a ajuns şi concluziile care au fost puse în evidenţă, noul dialog la nivel înalt româno-etiopian se înscrie ca o valoroasă contribuţie la aprofundarea raporturilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, în interesul reciproc, al cauzei păcii, progresului şi cooperării internaţionale. ... Radu BOGDAN Viaţa economico-socială a localităţilor patriei ■ DIN VEŞTILE TRANSMISE DE CORESPONDENŢII „SCÂNTEII“ BAIA MARE : Premieră tehnică In ampla acţiune de perfecţionare, organizare şi modernizare a proceselor de producţie, colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea mecanică de maşini şi utilaj minier din Baia Mare a realizat o premieră tehnică de prestigiu. Amănunte primim de la Constantin Damian, inginer-şef cu fabricaţia la întreprinderea băimăreană . „ Un colectiv de specialişti din întreprinderea noastră a realizat, după un proiect executat de Institutul Politehnic din Timişoara, în premieră, robotul manipulator destinat mecanizării complexe şi automatizării unor operaţii din turnătorii şi minerit. Robotul este destinat manipulării pieselor calde sau reci, dar, prin caracteristicile asigurate, capătă un caracter universal. Astfel, i se pot aplica multiple accesorii, cum ar fi : ciocan de curăţat piese turnate, polilor pentru finisat piese grele, arzătoare pentru debitat reţele de turnare, dispozitive pentru şlefuirea suprafeţelor metalice şi altele. Studiem acum problema mobilităţii lui în ideea de a-l „califica“ în meseria de miner. Va putea lucra pe calea ferată îngustă, la montarea armăturilor şi la perforarea găurilor de mină, la lucrările de înaintare. Este de remarcat că această premieră, dedicată Conferinţei Naţionale a partidului şi celei de-a 40-a aniversări a proclamării Republicii, deschide calea spre alte utilaje destinate mecanizării şi robotizării unor operaţii din sectoare importante ale economiei naţionale. (Gheorghe Pârja). IALOMIŢA : Pentru specialiştii de la sate In judeţul Ialomiţa, pentru specialiştii repartizaţi în unităţile agricole s-au construit in ultima perioadă peste 200 de apartamente. In comunele Bucu, Perieţi, Giurgeni, Mihail Kogălniceanu, Făcăeni, Ion Roată, Alexeni, Fierbinţi, Brazi, Moviliţa, Cosîmbeşti s-au mutat în case noi tineri repartizaţi în unităţile agricole, şcolare şi sanitare. Prin darea în folosinţa a noilor apartamente, consiliile populare comunale contribuie la stabilizarea cadrelor, la legarea acestora de meleagurile unde vor trăi şi vor munci. (Mihai Vişoiu). URICANI : Sporeşte zestrea urbanistică Oraşul minerilor Uricani, una dintre cele mai noi localităţi ale Văii Jiului, continuă să se dezvolte şi să se modernizeze. De-a lungul frumosului bulevard Bucura a luat fiinţă un nou cartier de locuinţe, care numără aproape 1 000 de apartamente. La parterul blocurilor au fost date in folosinţă noi unităţi comerciale, o cantină pentru constructori, un magazin alimentar cu autoservire, o unitate specializată în desfacerea articolelor de tricotaje, o unitate de confecţii-îmbrăcăminte şi un magazin de cosmetice. (Sabin Cerbu). BACĂU : Unităţi prestatoare de servicii In cele mai tinere ansambluri de locuinţe — Ştefan cel Mare, Bistriţa-Lac şi„ George Bacovia" — din municipiul Bacău au fost deschise zilele acestea 9 unităţi de mică industrie şi prestatoare de servicii aparţinînd cooperaţiei meşteşugăreşti. Asemenea unităţi au fost înfiinţate şi în municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în centrele muncitoreşti Comăneşti şi Moineşti, in staţiunea balneoclimatică Slănic Moldova, în viitorul centru agroindustrial Podu Turcului. De la începutul anului au fost deschise in judeţ 31 de unităţi de confecţii metalice, mobilă, produse de artizanat, reparaţii aparate electrocasnice etc. Pentru a veni în întîmpinarea cetăţenilor, cele 560 de unităţi prestatoare de servicii ale cooperaţiei meşteşugăreşti au creat aproape 1 300 produse noi cu caracteristici tehnico-funcţionale superioare, din care mai mult de 800 sunt bunuri de larg consum. (Gheorghe Baltă). SATU MARE : Un nou ansamblu de locuinţe In timp ce în cel mai tinăr cartier de locuinţe Carpaţi II, construit în municipiul Satu Mare, s-au predat numeroase blocuri în care s-au şi mutat sute de familii, un alt nou ansamblu de locuinţe a început să prindă contur pe harta acestei localităţi. Este vorba — după cum ne-a informat Aurelian Gheorghiu, arhitectul-şef al judeţului — de un viitor şi modern complex edilitar-urbanistic ce va fi înălţat în jurul noului pod rutier de pe rîul Someş (în fază finală de construcţie) şi care se va extinde în perspectivă, îmbinîndu-se armonios cu noul centru al municipiului. De curînd, a început execuţia infrastructurii pentru primele 160 de apartamente ale noului ansamblu de locuinţe, care în final va însuma 5 000 de apartamente. (Octav Grumeza). TELEGRAMĂ Tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, a primit o telegramă din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Arabe Siriene, Mahmoud Al-Zou’bi în care sunt adresate cele mai sincere mulţumiri pentru urările cordiale care i-au fost transmise cu prilejul învestirii sale în această funcţie. In telegramă se exprimă încrederea că relaţiile dintre România şi Siria vor continua să se dezvolte, în spiritul prieteniei şi cooperării, pentru prosperitatea popoarelor celor două ţări. vremea Institutul de meteorologie şi hidrologie comunică timpul probabil pentru intervalul 21 noiembrie, ora 20 — 24 noiembrie, ora 20. In ţară . Vremea va fi In general închisă şi umedă in cea mai mare parte a intervalului. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea ploi, care vor avea şi caracter de aversă, frecvenţa lor fiind mai mare în sudvestul şi sudul ţării, unde, pe alocuri, cantităţile de apă pot depăşi 15 litri pe metru pătrat in 24 de ore. La munte va ninge. Trecător, precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare Îndeosebi în jumătatea de nord a ţârii. Vinul va prezenta intensificări de 40—70 km pe oră în sudul şi estul ţării din sector sud-estic şi estic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 8 grade, izolat mai coborite în depresiuni, cele maxime vor oscila intre 2 şi 10 grade. Ceaţă locală. In Bucureşti : Vremea va fi în general închisă şi umedă. Cerul va fi mai mult noros. Temporar va ploua. Vintul,va sufla moderat, prezentînd intensificări trecătoare. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 3 şi 5 grade, cele maxime vor oscila între 6 şi 9 grade. ACTUALIITATEA sportivă HANDBAL. In Sala sporturilor din Constanţa au început vineri întrecerile celei de-a 7-a ediţii a balcaniadei feminine de handbal. Meciurile disputate în prima zi s-au încheiat cu următoarele rezultate : Iugoslavia — Bulgaria 33—22 (17—9); România — Turcia 39—13 (21—7). ATLETISM. Ziarul „Przeglad Sportowy“ din Varşovia a publicat clasamentele celor mai bune atlete din toate timpurile, alcătuite pe baza victoriilor la olimpiade, campionate mondiale şi europene, a recordurilor stabilite. In această prestigioasă ierarhizare figurează şi mai multe atlete din România : Iolanda Balaş (pe locul al doilea la săritura în înălţime), Anişoara Cuşitur (tot pe locul doi, la săritura in lungime), Maricica Puică şi Doina Melinte (pe locurile 5 , la 3 000 m şi 1 500 m). în primele 10 locuri sunt clasate, de asemenea, Lia Manoliu (aruncarea discului), Mihaela Peneş (aruncarea suliţei), Vali Ionescu (săritura in lungime). JUDO. In cadrul Campionatelor mondiale de judo, ce se desfăşoară în oraşul vest-german Essen, sovieticul Grigori Veritcev a terminat învingător la categoria peste 95 kg. Medalia de argint a revenit egipteanului Mohamed Rashwan, iar medaliile de bronz au fost cucerite de Jochen Plate (R.F. Germania) și Guoqing Yu (R.P. Chineză). La categoria 95 kg, pe primul loc s-a situat japonezul Hitoshi Sugai, urmat de Theo Meijer (Olanda), Aurelio Miguel (Brazilia) şi Hyoung Joo Ha (Coreea de Sud). FOTBAL. Pe Stadionul „Sportul Studenţesc“ din Capitală se va disputa astăzi, cu începere de la ora 13, meciul dintre echipele Sportul studenţesc şi Politehnica Timişoara, contînd pentru etapa a 12-a a Campionatului diviziei A la fotbal. • In optimile de finală ale „Cupei Belgiei“ la fotbal, F.C. Malines a învins cu scorul de 2—1 pe F.C. Bruges, iar Anderlecht Bruxelles a dispus cu 2—0 de vede. Alte rezultate : Standard Liege — Harelbeke 2—1 ; Eisden — Charleroi 2—2 ; S.K. Lierse — Beerschot 2—1 ; F.C. Liege — Beveren 0—0 • In oraşul Larnaca, în meci pentru preliminariile Campionatului european de fotbal rezervat echipelor de juniori II (cădeţi), selecţionata Ciprului a întrecut cu scorul de 1—0 (1—0) formaţia R.D. Germane. BOB. Concursul internaţional de bob-4 persoane desfăşurat pe pârtia de la Winterberg (R.F. Germania) a fost cîştigat de echipajul secund al Austriei, cronometrat in patru manşe cu timpul de 3’48”30/100. Pe locurile următoare s-au situat echipajele R.F. Germania (3’49”11/ 100), Austriei I (3’49”23/100) şi Elveţiei (3’49”39/100). TENIS. In sferturile de finală ale „Turneului campioanelor“ la tenis, ce se desfășoară la New York, vestgermana Sylvia Hanika a învins-o cu 6—2, 4—6, 6—0 pe Raffaela Reggi (Italia), iar Steffi Graf (R.F. Germania) a dispus cu 6—2, 2—0 (abandon) de Helena Sukova (Cehoslovacia). In proba de dublu, cuplul Martina Navratilova — Pam Shriver a întrecut cu 3—6, 7—6, 6—1 perechea Steffi Graf — Gabriela Sabatini. VOLEI. In continuarea turneului pe care-1 întreprinde în Japonia, echipa masculină de volei a U.R.S.S. a jucat la Shibata cu selecţionata niponă. Voleibaliștii sovietici au terminat învingători cu scorul de 3—1 (12—15, 15—12, 15—9, 15—9). cinema • Cale liberă : SCALA (11 03 72) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, FAVORIT (45 31 70) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, EXCELSIOR (65 49 45) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Cetatea ascunsă : LUMINA (14 74 16) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, GIULEȘTI (17 55 46) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, FLAMURA (85 77 12) — 9; 11; 13; 15; 17 • Domnișoara singuratică („Zilele filmului japonez“) : STUDIO (59 53 15) — 9; 11,15; 13.30; 15,45; 18; 20,15 • Pădurea de fagi : BUZEȘTI (50 43 58) — 15, 17; 19 • Secretul lui Nemesis : GLORIA (47 46 75) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. AURORA (35 04 66) — 8.30; 10,30; 12.30; 14,45; 17; 19,15. BUCUREȘTI (15 61 54) — 8.15; 10.30; 12,30; 14,45; 17,15; 19 • Figuranţii : ARTA (21 31 86) — 9. 12; 15; 18. MIORIŢA (14 27 14) — 9. 12; 15; 18 • Anul soarelui liniştit : SALA MICĂ A PALATULUI — 17.15; 19.30 • Program special pentru copii şi tineret: DOINA (16 35 38) — 9. 11; 13; 15; 17; 19 • Eroi îndrăgiţi ai ecranului : PATRR (11 86 25) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Inspector fără armă : TIMPURI NOI (15 61 10) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Acţiunea Edelstein : FERENTARI (80 49 85) — 15; 17; 19 • Moromeţii : COTROCENI (49 48 48) — 15; 18 • Planeta Kin Za Za : VIITORUL (10 67 40) — 15; 18 • Oaspeţi neaşteptaţi : PROGRESUL (23 94 10) — 15; 17; 19 teatre • Filarmonica „George Enescu“ (15 68 75, Ateneul Român) : Recital de orgă Felician Roşca — 18 • Teatrul Naţional (14 71 71, Sala mare) : Marea — 18 ; (sala Amfiteatru) : Poveste din Hollywood — 15 ; (sala Atelier) : Autograf — 18 • Teatrul de operetă (13 63 48, bd. N. Bălcescu nr. 2) : Paganini — 17,30 • Teatrul Mic (14 70 81) Amurgul burghez — 18 • Teatrul Foarte Mic (14 09 05) : Ana-Lia — 18,30 • Teatrul de comedie (16 64 60) : Peţitoarea — 18 • Teatrul „C. I. Nottara“ (59 31 03, sala Magheru) : Scapino — 18 ; (sala Studio) : Iva-Diva — 18,30 • Teatrul Giulești (sala Majestic, 14 72 34) ; Jean, fiul lui Ion — 18.30; (sala Giulești, 18 04 85) ; Hotel „Zodia Gemenilor“ — 18 • Teatrul satiric-muzical „C. Tă nase“ (sala Savoy, 15 56 78) : Pom piliu de Pompadour — 18.30 ; (sala Victoria, 50 58 65) ; Bărbatul fatal — 19 • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ (13 13 00) : Pe sub cetini, la Izvoare — 18 • Teatrul „Ion Creangă“ (50 26 55) : Toate pinzele sus — 9; Mary Poppins 4 — 15 • Circul Bucureşti (10 41 95) : „A sosit circul !“ — 15.30; 19 A Teatrul ..Ţăndărică“ (11 12 04, sala Cosmonauţilor) : Poveste despre marionetă — 11 A Studioul de teatru I.A.T.C. (15 72 59) . Recitindu-l pe Shakespeare — 19 Cronica zilei In zilele de 17—20 noiembrie a.c., o delegaţie de activişti ai Partidului Socialist Unit din Germania condusă de tovarăşul Albers Rainer, şef de sector la secţia agrară a C.C. al P.S.U.G., a efectuat, la invitaţia C.C. al P.C.R., o vizită pentru schimb de experienţă in ţara noastră. Membrii delegaţiei au avut convorbiri la C.C. al P.C.R., Comitetul judeţean de partid Prahova, conducerea unor instituţii centrale, au vizitat o serie de unităţi agricole şi institute de cercetare din judeţul Prahova şi Sectorul agricol Ilfov. ★ Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Libaneze, vineri după-amiază a avut loc, în Capitală, o manifestare culturală organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, în cadrul căreia au fost prezentate impresii de călătorie din această ţară. Au participat membri ai conducerii I.R.R.C.S., ai Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, un numeros public. A fost prezent Wajib Abdul Samad, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Libaneze la Bucureşti. ADMINISTRAȚIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT INFORMEAZĂ : NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA LOTO DIN 20 NOIEMBRIE 1987 Extragerea I : 14 55 16 77 9 29 53 34 26. Extragerea a II-a : 2 10 3 62 4 25 24 39 87. Fond total de cistiguri : 757 185 lei, din care 136 570 lei, report la categoria I. PAGINA 5 Forţele de producţie la nivelul revoluţiei tehnico■ ştiinţifice contemporane (Urmare din pag. I) de societate sau altul, de capitalism sau socialism, de subdezvoltarea sau de înalta dezvoltare a unei societăţi. Dar latura umană a acestor forţe se prezintă altfel. Omul, oamenii trăiesc şi muncesc in colectivităţi caracterizate de o anumită esenţă a relaţiilor sociale, în ţări in care nivelul dezvoltării economiei, al tehnicii, al ştiinţei, al culturii, al calificării şi experienţei în muncă, al posibilităţilor de articulare la contextul mondial au un caracter propriu, specific. Cadrul concret al existenţei şi conştiinţei sociale, sistemul, social modelează conform naturii lor latura umană a forţelor de producţie. Fără îndoială că in centrul sistemului forţelor de producţie se găsesc oamenii. Dar nici oamenii nu sunt o abstracţie supraistorică. Genul contemporan de solidaritate dintre latura umană şi cea materială a forţelor de producţie, împreună cu solidaritatea dintre acestea, pe de o parte, ştiinţa, inovarea tehnologică şi inovarea organizatorică, pe de altă parte, definesc intr-un mod nou rolul oamenilor ca forţă de producţie. De-a lungul întregii istorii, pînă în acest secol, oamenii s-au folosit de uneltele de producţie pe baza forţei lor fizice, dublate de experienţa dobindită în procesul muncii. Ca factor de putere, în sensul fizic al termenului, disponibilitatea unui om este modestă. Prin eforturile reunite a milioane şi milioane de oameni, a fost făurită întreaga civilizaţie materială a umanităţii, au fost înălţate uimitoarele construcţii de altădată. Fireşte, chiar dacă astăzi puterea instalată în întreaga lume numai în centralele electrice echivalează cu cea a cîtorva zeci de miliarde de oameni, forţa fizică umană continuă — şi va continua probabil totdeauna — să fie un factor semnificativ al forţelor de producţie. Dar, în această privinţă, accentele se deplasează spre alte direcţii, încă în prezent, şi cu atit mai mult în viitor, acţiunea umană in sfera forţelor de producţie se caracterizează şi se va caracteriza prin ştiinţa de a munci, prin voinţă de a munci şi prin aptitudine de inovare. Ştiinţa de a munci a devenit marele mesaj, norma supremă a revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. Ştiinţa de a munci nu înseamnă doar indeminare, exerciţiu în muncă, rutină. Nici inspiraţia fericită şi cu atit mai puţin diletantismul, improvizaţia nu o pot înlocui. Insuşindu-ne şi stăpînind ştiinţa, nu vom rămîne nici „repetenţi“, nici „corigenţi“ la examenele severe ale calităţii muncii in producţie şi in celelalte sfere sociale. In această privinţă sunt de învins nu puţine prejudecăţi şi mentalităţi pernicioase. Nimeni nu devine un atotştiutor al meseriei sale chiar dacă se găseşte in posesia celui mai înalt atestat, parafat şi ştampilat, de cunoştinţe şi de calificare. In secolul nostru, învăţarea a devenit un contract social pe viaţă şi nici chiar diploma cea mai înaltă nu epuizează ceea ce rămîne in continuare de învăţat şi de ştiut. Mai devreme sau mai tirziu, penalizările pentru ignoranţă vor trebui plătite şi de aceea se cuvine să fim conştienţi de acest risc. Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român a adresat întregului personal muncitor din toate ramurile producţiei, practic, din toate domeniil de activitate, chemarea să se înscrie pe traiectoria de exigenţe, de imperative a unei noi revoluţii tehnico-ştiinţifice, a unei noi revoluţii agrare. In esenţa lor, noua revoluţie tehnico-ştiinţifică şi noua revoluţie agrară constau în asimilarea profundă, multilaterală, în detaliu a ştiinţei de a munci. Ea constituie cerinţa de prim ordin pentru întregul personal muncitor, pe toate treptele ierarhice, organizatorice şi funcţionale din opera cercetării ştiinţifice, a producţiei materiale şi a învăţămîntului. Şi, întrucit toate activităţile sociale sunt conexate, nici un domeniu nu poate rămine in afara imperativului de a însuşi ştiinţa modernă. „Ţinînd seama de stadiul actual de dezvoltare, de noile progrese ale ştiinţei şi tehnicii — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — problemele pregătirii profesionale, tehnice, recalificarea reprezintă şi trebuie să constituie o preocupare permanentă a tuturor întreprinderilor, a organelor de partid şi de stat din toate domeniile“. Un factor nu mai puţin important in definirea componenţei umane aforţelor de producţie îl constituie voinţa de a munci. înţelepciunea populară spune că voinţa este o forţă care răstoarnă munţii. Idealurile sociale, satisfacţia oferită de lucrul bine făcut, sentimentul împlinirii de sine a omului prin muncă, forţa morală generată de cooperarea şi solidaritatea umană în procesul muncii, conştiinţa faptului că societatea veghează, gratificindu-1 pe cel care munceşte şi penalizînd parazitismul, sint cîteva din raţiunile voinţei de a munci. Totdeauna, voinţa de a munci cu maximum de eficacitate a stat mărturie pentru gradul de vitalitate al unei societăţi. In condiţiile noii societăţi, în condiţiile socialismului voinţa de a munci se întemeiază pe acţiunea, unor factori politici, economici, culturali, psihologici şi organizatorici reuniţi într-un ansamblu coerent. Un asemenea sistem s-a constituit şi funcţionează în ţara noastră in anii care au urmat Congresului al IX-lea al partidului, din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Democraţia muncitorească revoluţionară — prin care subiectul uman al forţelor de producţie se identifică, pentru prima oară în istorie, cu subiectul care decide, organizează şi conduce întreaga viaţă socială — cadrul de reglementări care constituie noul mecanism economico-financiar sunt factori formativi de primă importanţă pentru conştiinţa calităţii actului de muncă, pentru o înaltă responsabilitate umană în realizarea acestui act. Realizarea unor înalte valori în producţie este de neconceput sub orizontul unor mentalităţi înapoiate. Şi, în ansamblul elementelor motivaţionale, valorizante ale voinţei de a munci se înscriu cu viguroasă putere şi acţionează activ factorii psihologici. Psihologia muncii, ergonomia, sociologia — ştiinţe uneori în chip năgubitor lăsate in umbră — descriu şi indică posibilităţile de filare eficacitate, obiectiv necesare, pentru potenţarea energiilor implicate in procesul muncii. In condiţiile revoluţiei tehnicoştiinţifice actuale, forţa de producţie umană apare în modul cel mai pregnant ca aptitudine de inovare, receptivitate faţă de nou şi capacitate de a produce noul. O dată cu această revoluţie, umanitatea a intrat într-o epocă in care solicitarea gindirii inventive este continuă. Ne găsim aproape in fiecare clipă in sfera producţiei şi nu numai a producţiei, in faţa unor probleme noi, care cer soluţii noi. Aceasta înseamnă a inova, a solicita într-un alt mod gindirea şi acţiunea decit vechea conformare la practicile rutiniere. Revoluţia tehnico-ştiinţifică, ansamblul calitativ de sisteme pe care l-a generat de la automatizare, roboti- ,zare şi flexibilitatea sistemelor tehnice angajează factorul uman într-un mod nou în sfera producţiei, punindu-l in situaţia de a fi nu numai creatorul maşinii, dar şi ,,interlocutorul“ ei. Acest tip nou de raport modifică în chip considerabil vechea imagine care distingea net latura umană de cea materială a forţelor de producţie. Noua relate nu mai trebuie privită numai de la om la maşină. Sistemele tehnice contemporane instituie însă cerinţe ce izvorăsc din informaţia pe care o conţin şi pe care omul — de la operator la inginer, de la executant la factor de conducere — trebuie să le „audă“ şi să le dea curs. Conţinutul contemporan al forţelor de producţie obligă la reevaluarea unor componente în trecut fie subînţelese, fie ingust concepute. Dintre ele este firesc să fie explicităţi energia. Există toate motivele pentru a privi energia, nu ca pe una din laturile implicite, ci ca pe o determinantă atit a producţiei, cît şi a forţelor de producţie înseşi. In această situaţie se găseşte şi tehnologia. Tehnologiile ocupă azi un loc autonom şi foarte important în definirea sistemului forţelor de producţie, deşi, în mod regretabil, teoreticienii în domeniul ştiinţelor sociale şi, citeodată, chiar unii practicieni nu le privesc la nivelul de importanţă la care ele se situează. Constituie o reală şi de sine stătătoare forţă de producţie organizarea eficientă, ordinea şi disciplina in producţie şi in activitatea socială. Performanţa este fiica organizării riguroase, a ordinii şi a disciplinei in muncă. Organizarea, ordinea şi disciplina sunt dictate de chiar natura ştiinţei şi a tehnicii. Nici un fel de motivaţii umane de ordin subiectiv nu pot avea ciştig de cauză în faţa rigorii reclamate obiectiv de legile ştiinţei, de legile tehnologiei, de legile societăţii. Cerinţa respectării stricte a ordinii şi disciplinei se situează în prim-planul bunei funcţionări a forţelor de producţie. Intre vechi mentalităţi, sprijinite pe o reprezentare schematică a forţelor de producţie," şi conţinutul conferit acestor forţe de revoluţia tehnico-ştiinţifică actuală s-a deschis o contradicţie ce nu poate fi escamotată prin nici un fel de compromis. Există insă alternative viguroase, necesare şi deschise în faţa teoriei şi practicii. Asupra lor ne atrag atenţia cu clarviziune şi consecvenţă partidul şi secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Intre aceste alternative se găseşte dezvoltarea susţinută a fondului de idei al ştiinţelor sociale, a orizontului ideologic pe baza cunoaşterii ştiinţifice şi formarea, sub acest impuls, a unor concepte situate la nivelul comandamentelor de azi şi de mîine ale progresului societăţii noastre. DIN ŢĂRILE SOCIALISTE - R.P. BULGARIA R.P. POLONĂ Noi surse Oamenii de ştiinţă bulgari caută să valorifice in măsură crescindă căldura solară şi a izvoarelor geotermale pentru obţinerea de energie electrică. S-a stabilit ca pină la sfîrşitul anului 1990, energia obţinută pe această cale să ajungă la trei la sută din curentul electric produs în ţară. Specialiştii au calculat că preţul de cost al energiei obţinute prin valorificarea noilor surse este de aproape două ori mai scăzut. Diferite zone ale ţării beneficia de energie că anual, în medie, de câte 1 800— 2 200 ore de soare. Prima instalaţie de energie solară a fost montată in oraşul Cărgiale, iar acum funcţionează peste o sută de asemenea colectoare — în întreprinderi, hoteluri, staţiuni balneare, cămine, şcoli. De asemenea, de mai mulţi ani funcţionează zece obiective care valorifică izvoare termale în construcție, în fază de proiectare aflindu-se alte 25 de obiective similare. R.D. GERMANĂ Modernizarea portului Rostock Cel mai mare port al R.D. Germane, Rostock, a împlinit 30 de ani. Construcţia acestui port maritim la Baltica a început în 1957. Astăzi, în acest port intră anual circa 3 000 de vase, iar tranzitul de mărfuri de aici totalizează 20 milioane tone. Construirea portului a fost impusă de dezvoltarea economiei naţionale a R.D.G., de creşterea comerţului exterior al ţării, peste 25 la sută din schimburile comerciale ale ţării realizîndu-se pe mare. In cele trei decenii de existenţă, portul a trecut printr-un proces de extindere şi modernizare. Nu de mult a fost inaugurată aici o secţiune a unui terminal de conteinere, tehnologie deosebit de eficientă în sfera transporturilor. R.P.D. COREEANĂ Tot mai multe cadre Reţeaua de invăţămînt superior şi mediu de specialitate a R.P.D. Coreene s-a îmbogăţit anul acesta cu 10 institute şi, respectiv, 3 şcoli noi. Ele sunt destinate pregătirii unui număr mai mare de specialişti în domeniile agriculturii, prospecţiunilor geologice, electronicii, medicinii şi pedagogiei. Lărgirea reţelei de învăţămînt este o materializare a preocupării Partidului Muncii din Coreea pentru creşterea continuă a numărului de specialişti, potrivit cerinţelor dezvoltării economico-sociale a ţării. Până în prezent au fost obţinute rezultate importante în acest domeniu. Numărul specialiştilor cu studii superioare şi medii de spe ştiinţifice şi tehnice caritate se apropie de 1,5 milioane. înaintea instaurării puterii populare, în ţară existau doar cîteva zeci de specialişti. Principalul centru de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi tehnice este universitatea din Phenian. Numeroşi specialişti au creat şi creează Institutul politehnic „Kim Ciak“, Institutul agricol, cel de chimie ş.a. Un rol important în pregătirea cadrelor îl au cele aproximativ 100 institute ce funcţionează pe lingă principalele uzine din ţară, în cadrul cărora studenţii, fără a fi scoşi din producţie, acumulează cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice. Un important obiectiv edilitar Constructorii polonezi au realizat primul tronson al apeductului Varşovia — Nord. Darea în exploatare a acestui important obiectiv va permite aprovizionarea zilnică cu 300 000 mc de apă potabilă a capitalei poloneze, puternic centru industrial al ţării, cu o populaţie de peste 1,5 milioane locuitori. Apeductul de Nord este o complexă lucrare tehnico-inginerească, la a cărei realizare au fost folosite cele mai noi cuceriri ale tehnicii. Tronsonul realizat în prezent suplimentează reţeaua de aprovizionare cu apă potabilă a Varşoviei utilizind resursele Vistulei. Prin conducte, capitala primeşte apa necesară de la o distanţă de 18 km, după ce este trecută printr-o staţie de filtrare în trepte. Se află în construcţie şi cel de-al doilea tronson al apeductului de Nord. R.P. MONGOLĂ Program de sporire a producţiei agricole Asigurarea unei creşteri accelerate a producţiei agricole pe calea dezvoltării intensive constituie unul dintre obiectivele stabilite de actualul plan cincinal mongol pentru acest sector al economiei naţionale. Se prevede sporirea cu 25—30 la sută a investiţiilor în acest sector faţă de cincinalul precedent. Fondurile vor fi folosite pentru întărirea bazei materiale şi tehnice a agriculturii, dezvoltarea intensivă semnificînd, înainte de toate, introducerea rapidă în producţie a cuceririlor ştiinţifico-tehnice, ameliorarea tehnologiilor şi a metodelor economice. Toate acestea vor permite o sporire cu cel puţin 40 la sută a producţiei de cereale.