Scînteia, septembrie 1989 (Anul 58, nr. 14629-14654)
1989-09-15 / nr. 14641
ORGAN AL COMITETULUI Anul IX Nr. 14 641 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Vineri 15 septembrie 1989 6 PAGINI - 50 BANI ÎN TELEGRAME ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU • Colective de oameni ai muncii din economie raportează obţinerea unor succese de seamă în îndeplinirea şi depăşirea planului IN PAGINA A II-A • Oamenii muncii de pe ogoare raportează încheierea recoltării unor culturi şi obţinerea de producţii mari la hectar • Comitetele judeţene Bistriţa-Năsăud şi Prahova ale P.C.R. raportează asigurarea autonomiei energetice a unor comune IN PAGINA A V-A în atmosfera de puternică angajare politică, prilejuită ampla dezbatere a documentelor celui de-al XIV-lea Congres al partidului, in climatul de muncă însufleţită pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice pe acest an, ieri a continuat Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceausescu, împreuna cu tovarasa Elena Ceausescu, in judeţul Iaşi In aceeaşi ambianţă imprimată de profundul caracter de lucru îmbinat cu atmosfera sărbătorească , specifică întîlnirilor cu oamenii muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu au continuat, joi, vizita în judeţul Iaşi. Dialogul de lucru s-a desfăşurat în mari unităţi economice din municipiul reşedinţă dejudeţ, unde au fost examinate, împreună cu muncitori şi specialişti, cu cadre de conducere, aspecte esenţiale ale activităţii productive, fiind stabilite, totodată, măsuri pentru îndeplinirea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a tuturor obiectivelor cuprinse în programul partidului, care urmează să-şi găsească împlinirea în localităţile judeţului Iaşi. De asemenea, desfăşurată în ajunul deschiderii noului an de învăţământ, vizita a prilejuit întilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu cu profesorii, studenţii şi elevii din acest puternic centru universitar, cu îndelungate şi valoroase tradiţii, care a cunoscut, în anii socialismului, îndeosebi în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, o puternică înflorire. La vizită participă tovarăşii Emil Bobu şi Silviu Curticeanu. Pe străzile Iaşiului, de la un an la altul mai frumos, cu o economie puternic dezvoltată şi o cultură tot mai înfloritoare, mai impunător prin noile sale edificii, se aflau, in această dimineaţă însorită de septembrie, mii şi mii de oameni de toate vîrstele, care au ţinut să salute, cu toată căldura inimii, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, să le exprime profunda lor stimă, preţuire şi recunoştinţă pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării municipiului şi judeţului, ţării întregi. Ei au scandat cu însufleţire numele patriei, al partidului şi al secretarului său general, au reafirmat dorinţa lor, care este dorinţa tuturor locuitorilor României socialiste : „Ceauşescu — reales la al XIV-lea Congres“. Cu aceste vibrante simţăminte au fost întîmpinaţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu la sosirea într-una din marile citadele ale învăţămîntului ieşean, ale şcolii româneşti — INSTITUTUL POLITEHNIC. Erau prezenţi la acest moment de însemnătate deosebită cadrele didactice ale prestigioasei universităţi ieşene, ale celorlalte instituţii de învăţămint superior, mii şi mii de studenţi şi elevi. Au venit în întîmpinare ministrul educaţiei şi învăţămîntului, Ion Teoreanu, primul-secretar al C.C. al U.T.C., Ioan Toma, preşedintele Consiliului U.A.S.C.R., Matei Ani, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Poliana Cristescu. Vizita a început la expoziţia organizată cu prilejul noului an de învăţământ, unde rectorul Institutului Politehnic, Cameluţa Beldie, a prezentat stadiul actual şi o seamă de realizări ale şcolii superioare ieşene. în acest cadru, s-a relevat puternica dezvoltare a învăţământului românesc, care, pe baza concepţiei originale, profund novatoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cunoscut un proces continuu de modernizare, în strînsă legătură cu cercetarea şi producţia, în deplină concordanţă cu cerinţele de progres multilateral al societăţii noastre, cu obiectivele revoluţiei tehnico-ştiinţifice, afirmîndu-se ca principal factor de educaţie şi cultură. Edificatoare imagini înfăţişează prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în mijlocul elevilor şi studenţilor, cu ocazia vizitelor efectuate in unităţi de învăţămint de pe întreg cuprinsulpatriei, devenite o frumoasă şi emoţionantă tradiţie, expresie a grijii statornice pe care o poartă creării celor mai bune condiţii de studiu, de pregătire temeinică, pentru muncă şi viaţă, a tinerei generaţii. A fost relevat cu putere faptul că, beneficiind de sprijinul permanent şi de orientările conducătorului partidului şi statului nostru, şcoala românească a înregistrat realizări de seamă, în această luminoasă epocă, de măreţe înfăptuiri în toate sferele de activitate, au avut loc şi în domeniul învăţămîntului — aşezat pe o temelie nouă, revoluţionară — importante schimbări calitative, care au contribuit decisiv la adincirea caracterului său democratic, la creşterea funcţionalităţii şi eficienţei, la transformarea sa într-o adevărată forţă de producţie, cu un rol hotărîtor în dezvoltarea generală a ţării, in etapa actuală şi in perspectivă. Expoziţia evidenţiază, prin date semnificative, accesul larg şi gratuit la învăţătură al tuturor fiilor patriei. Vizitarea expoziţiei prilejuieşte evidenţierea unor date deosebit de elocvente. în momentul de faţă, în şcoli şi facultăţi studiază 5 670 000 de copii şi tineri, aproape un sfert din populaţia României. A fost generalizat invăţămintul de 10 ani şi s-a dezvoltat învăţămintul liceal, profesional, de maiştri şi superior, cu precădere cel industrial, agroindustrial şi economic. (Continuare în pag. a II-a) NOUL AN DE INVĂŢĂMÎNT Sub semnul perfecţionărilor calitative, al participării active la dezvoltarea multilaterală a patriei Etapa care marchează situarea României in stadiul de ţară socialistă mediu dezvoltată înregistrează, totodată, in anul 1990, generalizarea învăţămîntului de 12 ani, împlinirea unui asemenea amplu obiectiv naţional de educaţie, de cultură constituie consecinţa firească acreşterii economice în ritm înalt, proprie patriei noastre socialiste, mai cu seamă în ultimul sfert de secol, şi, totodată, o premisă esenţială pentru dezvoltarea multilaterală şi înaintarea României spre comunism în mileniul al treilea al erei noastre. Este o corelaţie obiectivă, frecvent evidenţiată de conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU . „Nu trebuie să uităm nici un moment că realizarea tuturor obiectivelor este posibilă numai cu oameni cu o înaltă pregătire profesională şi tehnică, capabili să soluţioneze cele mai complexe probleme şi să asigure înaintarea fermă a patriei noastre spre cele mai inalte culmi de progres şi civilizaţie“. Iar preocuparea statornică a partidului şi statului nostru pentru ca o asemenea corelaţie organică să dobîndească expresii tot mai armonioase, mai echilibrate a condus la elaborarea, în chiar procesul edificării socialiste a patriei, a unui sistem de învăţămint modern, adaptat cerinţelor dezvoltării multilaterale a ţării, cu vocaţia unei sinteze superioare între instrucţie şi educaţie şi cu aptitudinea autoperfecţionărilor necontenite. Tocmai aceste atribute fac ca fiecare nou an de învăţămint să se înscrie, într-o curbă valorică ascendentă, ca încă o etapă de creaţie cu largi răsfringeri sociale, ca încă o treaptă în amplificarea şi întărirea conştiinţei de sine a poporului român. Sub îndrumarea nemijlocită a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, şcoala românească de toate gradele aduce astfel o contribuţie mereu mai mare la creşterea nivelului de cunoaştere, de cultură al întregului nostru popor, la aplicarea în practica socială a celor mai noi cuceriri ştiinţifice şi tehnice, la stimularea gîndirii, a creativităţii naţionale, ca cele mai de seamă surse şi resurse ale progresului general al ţării. La temelia acestor realizări de prestigiu se situează o concepţie superioară, revoluţionară şi patriotică, elaborată ca o strategie pe termen lung in domeniul formării şi perfecţionării cadrelor ; conlucrarea organică dintre învăţămint, cercetare ştiinţifică şi producţie, care-i favorizează şcolii accesul la cele mai noi descoperiri ale revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane, îi amplifică aria bazei materiale cu cel mai modern instrumentar utilizat în producţia ramurilor de virf. Prin aplicarea acestei concepţii superioare, afirmată in epoca istorică inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, învăţămîntul românesc de toate gradele a primit o puternică bază materială, echivalentă, ca volum de construcţii, cu circa zece oraşe a câte o sută de mii de locuitori fiecare. Şcoala nouă, înzestrată cu tot ceea ce este necesar unui învăţămint modern, de Înaltă eficienţă socială, a devenit astfel emblema fiecărei localităţi româneşti, iar in laboratoarele şi in atelierele de proiectare din învăţămîntul superior sint elaborate in mod curent soluţii ştiinţifice şi tehnice dintre care nu puţine reprezintă priorităţi pe plan mondial. Un corp profesoral de cel mai înalt nivel Ştiinţifico-didactic efectuează o veritabilă osmoză de idei intre domeniile învăţămîntului, cercetării şi producţiei. Noul an de învăţămint 1989—1990 vine astfel să încunune o epocă de eforturi sistematice, desfăşurate cu precădere in ultimul sfert de secol din istoria României, şi tocmai de aceea el poartă pecetea aspiraţiilor întregii societăţi contemporane româneşti. Iar suma acestor aspiraţii se identifică în trecerea la o nouă calitate in toate sectoarele activităţii economico-sociale, la realizarea unui nivel superior de cultură şi civilizaţie pe pămîntul scump al patriei, în spiritul orientărilor din documentele pentru Congresul al XlV-lea, al sarcinilor cuprinse în cuvîntările conducătorului partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, al aprecierilor la Plenara C.C. al P.C.R. din 27—28 iunie a.c., anul şcolar şi universitar 1989—1990, anul la capătul căruia are loc generalizarea învăţămintului românesc de 12 ani, se cere a fi anul unui salt calitativ generalizat in domeniul pregătirii şi al perfecţionării întregii forţe de muncă din România. Ca atare, fiecare disciplină şcolară, începînd cu disciplinele fundamentale, istorice, umaniste, tehnologice, se cade să-şi reverse marea bogăţie de învăţăminte, de idei şi sentimente — întregul tezaur al ştiinţei, al culturii moderne — asupra fiecărui tinăr din România socialistă, să-i dezvolte aptitudinile creatoare, să-l situeze intr-o nobilă emulaţie cu el însuşi. Cu deosebire predarea şi însuşirea fiecărui obiect de studiu din perspectivă interdisciplinară se înfăţişează ca modalitatea cea mai potrivită pentru cultivarea capacităţii individuale de a descifra şi a înţelege bogatele corelaţii ale lumii moderne, devenirile sale impetuoase, adeseori imprevizibile, dar şi esenţiala şi stabila ei continuitate. Dezvoltarea intensivă a tuturor ramurilor economiei naţionale, punerea in aplicare a măreţelor programe de dezvoltare alcătuite pentru fiecare domeniu al activităţii sociale solicită, ca cea dinţii premisă a reuşitei, oameni multilateral pregătiţi, cu o mare putere de a voi şi de a crea, inventivi, pasionaţi de profesiunea aleasă, iar apropiatul an de învăţământ, prin modul concret cum se va desfăşura în fiecare şcoală, în fiecare clasă şi cu fiecare elev, poate şi trebuie să constituie un mare pas înainte in efortul ridicării nivelului general de cunoaştere, de cultură al întregului popor român. Din această perspectivă se desprinde inclusiv cerinţa ca noul an de învăţămint, mai mult decit cei precedenţi, să-şi situeze mijloacele de autoevaluare a eficienţei muncii didactice nu în sfera frecventelor aprecieri statistice, ci în analiza concretă a evoluţiei fiecărui tind în capacitatea lui reală de a-şi (Continuare in pag. a II-a) ASTĂZI, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Astăzi, în jurul orei 10:00, posturile de radio şi televiziune vor transmite direct, din municipiul Iaşi, adunarea populară prilejuită de deschiderea anului de învăţămînt 1989—1990 şi de vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Iaşi.