Sămănătorul, 1907 (Anul 6, nr. 1-52)
1907-07-22 / nr. 30
«22 SAMANATORUL a se coborî în arena comună mulțime», pentru a lua parte la viața obștească. Fruntașul unei familii aristocrate din Scoția, descendentul «familiei regale, a petrecut cei mai frumoși ani din viața sa ca un «simplu marinar în mijlocul lumei muncitoare de pe la porturi. Multî «oameni cu o morală înnaltă, de o inteligență superioară, simt în «adîncul sufletului lor o nemulțumire (mortification) pentru inutilitatea vieței lor privilegiate. Omul, in adevăratul înțeles superior, simte «neapărat legătura sa intimă cu neamul din care face parte și nu «poate pentru nimic în lume să consimtă a rupe această legătură firea«ască. A trăi pentru sine, a se mulțumi numai și numai cu fericirea sa proprie, devine insuportabil pentru acest om superior, și el «nu găsește limanul suferințelor sufletului sau plictisit decît într’o «absorbire a individualității sale proprii cu individualitatea rasei, la «care aparține. Toți literații mari găsesc această satisfacțiune în creațiunile lor, unde se oglindește sufletul neamului, din care ei fac parte, dar și acești luceferi ai omenirei simt deșertăciunea vieței lor individuale odată că au rupt comunicațiunea cu mulțimea mizerabilă și nenorocită a norodului. Urmînd a analiza tendințele coloniilor universitare din Anglia, rectorul universității din Glasgow atrage atențiunea cu drept cuvînt asupra pornirei oamenilor tineri spre egalitatea sociala, care ’și găsește satisfacțiunea în fraternisarea cu cei săraci. Horst zice în această privință următoarele : «Copiii se nasc fără a pricepe (sense) deosebirile sociale. Ei învață aceasta într’un mod artificial și nu fără amărăciune în suflet. «Cel puțin această amărăciune se observă la copii superiori mora ralicește și intelectualicește. Unii din copii nu pricep aceasta «niciodată și rămin în viață niște încăpățînați, «levellerî», unii se «conduc în fața lume» după regulile societăței, dar în suflet rămîn «revoltați în contra nedreptăței și fățărniciei, pe care sînt siliți a o «practica. Egalitatea politică nu satisface aceste porniri, deoarece aceasta egalitate poate exista alăturea cu cea mai brutală nedreptate socială ;ca exemplu Horst aduce faptul că Negrii în America se bucură de «toate drepturile politice egale cu cei albi și cu toate astea trăesc într’un «ostracism social absolut. Dar din toate motivele care frămîntă elita «noastră studențească, îndhee Horst, cel mai important este acela «pe care’l numesc eu reînvierea (revival) religiunei lui Christos, așa precum a fost ea în timpurile lui Vella, în Asia, și apoi în timpurile lui Christos și în întîiul veac al creștinismului, reînvierea creștinismului nu ca dogmă, ci ca forță conducătoare socială a ome- Pentru oameni tineri, femei și bărbați, pentru elita omenirii