Sportul Popular, iulie 1948 (Anul 4, nr. 1059-1090)
1948-07-01 / nr. 1059
Cu acest 2l. S, ultim record ( !. național, pe 200 m. plai, ion ) *! Moina se situează iarăși în ‘ j' fruntea celor maî buni eur'o- j peni ai probei: \ ( 1. ION MOINA (RPR.) 213 . 11 2. Szhcelten (Olanda) 21.6 \ '! 3. M. D. Bailsy (Auriţi®) 2Î.'? ț ! ! Sifidi (Balia) ' 21.5 :! S. Kaaslmeier (Elvefia) 21.9 ( j' Gamas (Praţa) " 21.9 ţ :1 7. Walis (Anglia) 22.® ] 11 Peiwenai (Italia) 22.® 11 Wigner (Germania) 22.® * 11 S'tspha» (Franţa) 22.6 1 10.reg®®y (Irlanda) 22.6 j DE CE OARE NU?[ Moina din nou in frunte! ATLETISMUL N’ARE SPECTATORII LUI O PROBLEMĂ DIN CELE MAI IMPORTANTE ALE ATLETISMULUI ROMANESC, PE CARE Sii-O EXPLICĂ UN ATLET (VICTOR POP) ŞI UN SPECTATOR (DINU ZAHARIA) Deseori, î w clipe de visări atletice, ne-am întrebat nelămuriţi, ca să nu zicem derutaţi, dece atletismului nostru îi este dat să trăiască într’o stare de moleşald, generală şi să fie privit cu atâta, neîncredere şi răceală de obişnuiţii spectatori ai arenelor şi stadioanelor noastre. Şi, mărturisim sincer, problema aceasta, — pentru că în fond este o mare problemă a atletismului nostru de pretutindeni, — ne-a pasionat, ne-a frământat şi chinuit timp îndelungat Ne-am luptat cu explicaţii mai mult sau mai puţin juste, cu păreri. Tot aşa mai mult sau mai puţin logice, să căutăm drumul cel bun spre capătul problemei sau chiar spre rezolvarea ei. Ce crede Vieler Pop..« Aşa, de exemplu, discutam cândva, într’o seară de toamnă târzie, după trecutul match atletic Praga- Bucureşti, cu prietenul VICTOR POP, unul din aspectele şi în acelaş timp ţelurile problemei: aceea a publicului spectator. Iată părerea lui, în rândurile ce urmează. „La noi, tară exagerare» se poate spune ca atletismul nu-şi are un public al său, care să-l înţeleagă bucuriile şi tristeţile, victoriile şi decepţiile. Publicul nostru sportiv este acela pasionat mai mult de jocurile de asociaţie, de football în special, iar din cele individuale, de box. Sunt aceste doua sporturi oarecum simple de înţeles, dinamice şi spectaculoase şi, în plus, au marele merit de a ţine şi mult (un match de football 90 minute şi ţinut de box în jur de 20—30 minute). O pregătire speciala de spectator aproape că nu-ţi trebue» nu-i mare lucru să vezi că boxeurul „X“ e mai bun, că loveşte mai eficace şi se apară mai înverşunat, sau că echipa „Y“ de football are un joc cu înflorituri, dar şi cu shooturi la poartă, care încânta ochiul, pentru ca să-i înţelegi şi să-i aplauzi. Boxeurii şi footbaliştii sunt obişnuiţi, dacă nu chiar au nevoie, să li se facă galerie şi sa fie încurajaţi entuziast şi sgomotos“. Statiptismul e spectaculos ! — „Atletismul, însă, nu se poate spune că «’are spectaculozitate, un final de cursă te va ridica fără vrere în picioare, iar o săritură te va face să-ţi strângi pumnii şi să-ţi bată inima mai altfel decât până acum. O cursă, însă, nu ţine mult: cele mai scurte sunt şi cele mai dinamice şi cele mai spectaculoase, or tocmai lor, câteva secunde sau mânuţe le va fi prea mult să trăiască. Şi aci, mai ales aci, înving cei mai buni. Aci, însă, aproape că nu e ca în altă parte, lupţi prea puţin cu alţii, adversarii cei mari viv sunt alăturea de tine, ci în faţa ta, nevăzuţi: spaţiul şi timpul. Cu ei te lupţi propriuzis... efortul tău va fi răsplătit de acele cronometrului şi centimetrii ruletelor, iar cifrele, eternele cifre, sunt puncte de plecare şi comparaţie cu alţii Aci, in atletism, poţi spune că Moina e primul european şi poate şi cel mai bun pe 400 m. plat, fără ca totuşi el să fi alergat vreodată cu adversarii pe care-i domină cu al său 47.8 sec.”. E însă şi mai greu de înţeles ? — „Atletismul, insă, are marele neajuns, dacă poate fi numit astfel, de a nu fi de toţi prea bine înţeles. Pentru că im concurs are douăzeci şi ceva de probe, fiecare cu viaţa ei, cu cifrele şi caracteristiele ei. (liferiad aproape fundamental de la fete la băieţi, cifre cari tălmăcesc eforturile, altfel pentru un junior sau senior. Puţinii spectatori care-i avem cunosc aceste lucruri şi tocmai de aceea înţeleg atletismul, ceilalţi însă nu, pentru ei nu, şi zicem, 130 sec. pe 80 mn. garduri nu spune mare lucru, pentru ceilalţi, însă, da!” Despre pale«41!« atleţilor . „Fara îndoială, un atlet are şi el nevoie de încurajări de galerie. Aci însă trebue să ştii când să o faci. A încuraja sgomotos un ajutor de înălţime, să zicem, în. timp ce se concentrează asupra pregătirii elanului, înseamnă că face cel mai mare rău, acelaş lucru unul sprinter aşteptând liniştit, dar foarte atent, pocneul pisoiului. Aci în atletism trebue să cunoşti viaţa cu emoţiile fiecare probe în parte, pentru a aprecia şi înţelege pe atleţii respectivi’3. . Ar mai fi ars alt punct, care trădează greşita mentalitate a purcului nostru : că toate spectacolele unde nu se percep taxe de intrare valorează prea puţin, In comparaţie cu cele unde se plăteşte. Şî părerea «nai s|*«©iat®r« Dinu Zaharîa acum, după ce am judecat — oarecum — pubicul numai prin punctul de vedere ale intereselor atletismului, găsim necesare să vă prezentăm și părerea unui oarecare din acest public. Am ales întâmplător, ca să fie pe un teren neutru, la basketball. Heme® Wilssra (Continuare în pag. S-a col. 3—4) [PENTRU SUPHIŢE ŞI MODENTATE ARTICULARA ! GIMNASTICĂ PENTRU ALERGĂTORII PE GARDURI MATHIAS FARKAS RECCftAN®A O SERIE DE FOURI Continuăm în numărul de_faji explicaţiile sumare asupra exerciţiilor de % 8)mnastica pe care antrenorul magrafkat, Mathyas le recomandă atleţilor,, *-« recomandă pentru antrenamentele de .şi mai ales pentru cele de pe stadion. De aceea au figurat în programul trecut şi figurează şi în cei de azi tinerii exerciţii care necesită aparate (în speţa» scrisă fasă şi bârnă). Pe stadion acestea vor fi înlocuite după posibilităţile : fantezia celei care lucrează (un gard, jon stâlp, etc.) .* In general într’o şedinţă de antrenament nu se execută toate mişcările ei ,1/2 sau 1/3, urmând ca celelalte să fie introduse in programele următoare. Aceasta pentrucă numeric şi cantitativ depăşesc timpul rezervat lor şi cu o cheltuială de energie prea mare în comparaţie cu cea pe care o solicită antrenamentu! de câmp sau pistă şi tot odat pentru a avea de fiecare dată exerciţ nouî şî variate. în nîci un caz gimnasca pregătitoare să nu obosească şî an* ales să nu plMîseasca pe executant Exerciţii ii© gimnastică pentris alergătoril |teste gardurî (MurdlerS) a Pe spate culcat, cu sprijin pe ceafă și coate, se imită mişcările trecerii gardurilor (Fg. 47) .S Legănarea alternativă a picioarelor înainte In sus şi "foarfeci" (uşor, fără efort) (Fig. 48) 1 Legănarea alternativă a picioarelor prin înainte lateral (Fg. 49). H Şezând, pe pământ, şi în pozţia de trecere a gardului, 1 picior întins inainte, celălalt cu coapsa lateral şi gamba formând un ghiu drept cu coapsa. Triunchiul şi braţele iau poziţia respectivă. H Din poziţia de trecere a gardului (Fig. 50) se îndoaie trunchiul înapoi şi se culcă pe spate (Fig. 51) 1 Din poziţia anterioară (Fig. 50) flexiuni, cu sprijin pe ambele mâini'(Fig. 52). M Un picior sprijinit pe gard sau la scara fixă, îndoirea trunchiului înainte. Se schimbă picioarele alternativ (Figura , 53). ţ E Cu un picior agitat, îndoirea trunchiului lateral şi înainte (Fig. 54) ■ Cu faţa spre scara fixă, poziţia de trecere a gardului, sprijinit pe un picior celălalt înainte sus cu tensiuni. (Figura I 55). » Aceeaşi poziţie, aplecarea şi îndoirea trunchiului înainte. Acelaş exerciţiu apoi pe pământ. (Fig. 56). %■ Exerciţiile de mai sus au de scop si realizeze la cei care le execută o mobilitate articulară amplă, cu alte cuvinte să-i dea posibilitatea de a-şi desăvârşi pregătirea de specialitate. Efectele exerciţilor nu trebuesc aşteptate duna două trei şedinţe. Uneori e chestiune de szzoîî sau de un an, doi. Modelarea corpului, mobilizarea articulaţiilor, supleţea se abţin după muncă îndelungată, cu efort de voinţă susţinută. In asta stă — de altfel—valoarea educativi a atletismului - M. Ep. — ÎNCEPÂND cu numărul astăzi, veţi putea citi în turul nostru, la rubrica de atletism, „COLŢUL PREDEAULUI" în care veţi găsi ultfeter ştiri şi amănunte în legătură cu sărbătorirea împlinirii a doui decenii de concursuri predelenie PRIN îngrijirea O. S. U . PRA şi a oficialităţilor locaîepîsia stadionului d’n Predeal a fot refăcută, adăogându-i-se un noi strat de sgură, refac,ându-e îr ace-îaşi timp gopile de săriţi Io curîie de aruncări. Î^.R.A. a trimis pe d. Cin Di »oftu să supravegheze Urăriie • F. R. A. COMUNICA p această^ cale cluburilor din ţar, că o ferS. întreţinere pentrui trei zilel or şi atletelor care a reali performanţe standard,sau ce ier care se clasează în prusle şasele mixj.2â, — precum şi o subvnţie di căi Ju.tarie pentru fiecare trei $ atletă care îndeplinite mâifdunile de mai sus astfel: celor din Reşiţaşi Oradea câte 2500 lei; Timişoara, Arad, Cluj şi Constanţa câte 2000 lei; Bucureşti 1000 lei şi Braşov 200 lei. * PENTRU concurenţii care nu se vor clasa sau nu vor realiza performanţele standard, cluburile vor fi obligate să achite la Predeal, costul întreţinerii, adică lei 400 pe zi. VOR putea prinv cazarea şi întreţinerea precum şi subvenţia de deplasare conducătorilor grupărilor care vor prezenta cel puţin cinci atleţi sau atlete cu standard. In niciun caz FRA nu suportă cheltuelile pentru întreţinerea şî deplasarea altor însoţitori, indiferent de numărul concurenţilor. * ÎNSCRIERILE la concursul de la Predeal, se fac la FRA Str. Batiştei 4, până 15 Iulie ori * LA PREDEAL nu va putea concura nimeni fără legitimaţie cu piza ERA pe anul în curs COLŢUL PREDEALULUI Tot în zorii zilei si tot in cantonamentul de la clur, alt antrenament de încălzire al fetelor, Luiza Ernst, Himn Schusster, Judith Treybăil și Margareta Lasset ideig stânga la ""e.Tpta). •H» fe. \ V'\ '?, ■ ' ” •'is S. •'* ’ -f.. V I PESTE HOTARE ! U.R.S.S. • Leningrad: Înălțime Iliasov 1.900 m.; Greut. Gorlanov 15.71 m.; Femei: Isuliţă Diatlova 46.39 m.; Anokina 45.80 m.; Înălţime Ganeker 1.54 m. [ Moscova: 800 m. Demin 1:57.7; 5000 m. Popov 15.12.0; Pugacevski 15.12.2; prăjina Ozolin 4.10 m; Greutate Lipp 16.47 m.; Tutevici 15.31 m.; Femei: înalt. Candina și Borogina 1.55 m.; greutate Andreieva 13.05 m. • Charkov: 110 m. g. Bulancic 156 sec.; înalt. Sidorenco 1.85 m. • Dulevscopetrovsc: 60 m g. Deviscenco 15.4 sec.; prăjină Deviscenco 3.90 m. • Helsinki: aruncătorul de ciocan. Kuivamarki a aruncat constant la antrenamente peste 58 m. Un nou pretendent olimpic?!? SUEDIA i Stokholm: 800 m. Bengtsson 1:50.4 1509 m M. Eriksson 3:50.4; prăjină R. Lundbherg 4.22 m.; Rec. Suedez; suliță Berglund 70.17 m.; triplu Ahman 14.93 m m Goeteborg; înalt: Palengo 1.00 m; suliţă Peterson 68.01 m.; 3000 obstacole Albertsson 8:20.2; 800 m. Gustafsson 1:53.3; 1500 m. Svensson 3:58.8. DANEMARCA • Copenhaga; 400 m. Holst Soeren- Isen 49.5 sec.; înălţime Cudmundsson 1. 90 m.; femei 60 m. Lovsoe 7.5 sec. BELGIA • Bruxelles; 3000 m. Herman 8:42.8. Everaert 8:44.0; înălțime Mullen 1.881 record belgian ANGLIA m Londra: sulița Dalrymple 62.24 m. ; 100 g. M. D. Sanyiei 12.1 sec. 1 milă Douglas Wilson 4:19.4; 880 g. Taraway 1.501; inaj.amc Pavitt 1903 vi.: femei: m g. Mauren Gardner 12.0 sec. 80 m. g. Gardner 12,5 sec. 1 pe distanța de 5 mile, englezul Chnechir a stabilit un nou record mondial de marş: 35:43.4. ELVEŢIA • Berna: săritorul de prăjină Schenerer a realizat recent un nesperat 4,10 Bi, STATELE TUNIEE ■ Două rezultate neaşteptate la aruncarea ciocanului: Fulton 55,00 m. şi Dragor 54,67 m POLONIA • Varşovia: greutate Lomovskî 15.46 ra.; disc. Lomowski 47.46 m.; suhţă Gburszyek 59.11; lungime A- damczyk 7.29 tn, CEHOSLOVACIA « Prag»; 110 m. g. Krul 15.1 sec, record cehoslovac egalat; femei: greutate Komarkova 12.68 rec cehoslovac^ 80 m. garduri Zenske 11.9 rec. cehoslovac. ITALIA » Roma: femei: ICO m. Tcigliafersi 12.2 s«c.; 800 m. Tonanî iiít2.0; 80 m. g. Franco 12.2; greut. PlccMrii 13.07 m. disc cordiale 42,70 m. OLANDA u Haga: 5000 m. Síijkln*s 14:39.0; HO m. garduri Zwaan 15,2 sec.; femei 80 m, garduri Blanksrs Koen 11.4 sec. EIN LAV DA IN ZORI DE ZI... ...ia cetcnsmeaiul dela Cluj, spH» te unii fac încălzire. — Dela stingă la dreapta: STOENESCU, LUPFA, MOINA si SF-NTDE — stafeta n«a.str» pe 4X190 Pe locuri... îiţi gata... Poc! S’a dat plecarea într’una din seriile cursei de 110 m garduri pe care Zâmbreşteanu o câştigă uşor, cu adversarul departe în spatele lui. Asta se întâmpla Sâmbătă după masă, când am păşit pe Stadionul Tineretului la prima zi a campionatelor regionale de juniori şi junioare. Venisem cu intenţia de a urmări pe cei ce sunt speranţele atletismului nostru. Şi iata-mă după câteva ore plecat cu materia pentru un reportaj. Cum s-a Întâmplat? Simplu! „SALVE BEBE “ — „Bună Paul !“ Bébé (SILVIU DUMITRESCU) se „încălzea“ într'un tempo de 80 sec, pe 400 m. —• „In sfârȘit te văd iar pe pistă după malaria pe care ai avut-o“ — „Ce să fac, mă simt bine și, cum „Predealul“ s© apropie, sunt nevoit să-mi reintru în formă". — „Dar, apropos de Predeal, n‘ai vrea să-mî spui ceva de el? Cum ai concurat prima oară acolo, ce impresii și amintiri ai ?“ — „încă de acum 7 ani, când ne antrenam amândoi pe Velodrom, ştii că doream din tot sufletul să pot ajunge şi eu să iau startul „acolo“. Ei bine, asta s-a întâmplat în 1944, când am alergat 400 m, şi m-am clasat al doile. De atunci, am fost nelipsit. Prima curs de la Predea, îmi amintește ceva nos tim. Când s*a dat plecarea tribuna ei, plină, lucru care se schimbase la ,,-îâr sîtul probei. Ce se întâmplase? Apăruseră avioane la orizont, era pe vrem©bombardamentelor, și spectatorii „sprin.faseră“, care pe unde au putut. In alt an, fugeam la 400 garduri în serie cu Carol Krupka. M'am instalat în frunte şi pe ultimii 200 m. am tras nebuneşte, simţind că sunt urmărit Coada ochiului zărea ceva nelămurit în spate şi asta mă făcea să pând aripi. Când în sfârşit s’a terminat cursa, m'am lămurit. Krupka, pentrucă imediat avea altă proba, era departe, neîntrebuinţându-se, iar ceea ce mă urmărise nu fusese decât umbra mea... profilată pe sgură“. . ..Crezi care vor scoate rezultate bune ?“ •— „Sunt sigur. Predealul este primul concurs al anului care adună tot ce are atletismul nostru mai bun“. M-am despărţit de SILVIU DUMITRESCU cu gândul de a găsi şi pe alţii ce smi-ar putea vorbi de Predeal. Rotbindu-mi ochii, am zărit pe... &mexist Russe Proaspăta campioană regionala la 100 m. şi lungime îşi aştepta plecarea în Anală. Am profitat de cele câteva momente libere şi m-am apropiat. — „Primul meu Predeal a fost cel de anul trecut. Atunci am făcut cunoştinţă tu pista lui şi începutul relaţiilor noastre, prin prizma rezultatelor obţinute, n'au fost prea cordiale. La 10 şi 11 iulie vreau să mă răzbun, un 13,4 la 100 m. şi peste 5 m. la lungime mă vor mulţumi“. — „Crezi că Luiza Ernst te va întrece cu mult?“ — „Vara asta. Da ! La anul....'5 —• „Concurentele la finala probei de 100 i. la start“, anunţă crairicul, lipsindu-mă de posibilitatea de a afla „ce va îî 5a anul“. Putem bănui, insa Daca acum câştî» gătoarea dintre Lu*za Ernst şi Claudia Russe poate îi „väzuia“ cu uşurinţă, nu tot aşa se va întâmpla în 1949... Tost L-am găsit ca oficial la săritura înălţime. YOST ‘aştept câ-l voiu întâlni. Când îndrăgeş' până la pasiune o probă, orice câmpie iate o anunţă, te face să fi nelipsit aci desfăşurarea ei. — „Merg la Predeal?“ — „Mai încape îndoială? Cine a fos odată acolo şi a concurat crezi că lipseşte? Farmecul “Predealului“, preteniile legate, amintirile, sunt lucraţi veşnicii şi, în afară de asta, sunt încă în star de rezultate bune. În 1939 am concura pentru prima dată şi de atunci în fiecar an. întotdeauna am luptat pentru locul întâi şi regulat am eşit, a! doilea, cu o singură excepţie: 1942, când am câştiga Performanţa cu care obţineam ocul de era identică aceleea a inviigătorului , chior în 1942 -ei de al doilea clasat, Stoichiţescu, a sărit 5,75 m. ca şi mine. 1946, când,, constant faţă de concursuri, de la Predeal, m’am situat la locul doi, ci 1.65 m., după terminarea probei am reuşit 1.75, cu 5 cm. mai mult decât cifra câştigătoare a lui Seeter“. — „Ce figură vor face campionii C . T. la Predeal“. — „Foarte buni. Iniţiativa organizare acestei competiţii, care este cea ma mare înregistrată la noi vreodată, este mai mult decât fericită. Talente, relevate vor îi oamenii de bază ai atletismului românesc de mâine. Noi bătrânii (deşi are 29 ani) le vom ceda locul, pentru că, ori câtă voinţa de a continua avem, totuşi se apropiem pensionarea“. La Predeal vor învăţa mult şi vor îndrăgi atetismuL Aş! dori «sevs, însă: Să „intre pre mâna" miori caffleei de specialitate, pentru a nu fi rataţi şî deci pierduţi faţă de viaţa noastră sportivă“. 5 Vost s'a desferăcat între timp Şi trece uşor 1.75 m. El poate fi un exemplu la vârsta lui, fiindcă la 29 ani nu numai cea mai mare parte din săritori sunt „trecuţi“, dar şi mulţi aruncători şi-au pus „cuiere’n cuiu“. PROF. AUREL LUFAN Pe omul căruia nimeni nu-i poate „fura“ startul l-am întâlnit când seara începuse să se coboare şi atleţii se pregăteau de plecare. Secretarul federaţiei de atletism, rea cordman de juniori la săritura în lungimte cu 6,89 m„ fost cronometrof, comisar, judecător, etc. la nenumărate concursuri şi-a deşertat, deasemenea din tolba anuntirilor. ■— „Primul meu ’’Predea!“ a fost la 1933. Nimeni nu reuşise să treacă alei de 6,50 m. la lungime. Şi eu am izbutit în acelaşi an, 6,67 m. De atunci, au urmat atâţia ani când am fost nelipsit, ne ca participant până în 1940, fie ca oficial de atunci încoace. Amintiri de tot feliur se leagă de această competiţie, iată una. Concuram în 1933 pentru „Clubul Atletic Timişoara” şi fuseserăm cazaţi la Orfelinatul CFR. Paturile erau de copil aşa că ii poţi închipui comoditatea ear£ ne-a fost oferita in acele nopţi. Ea, de bine de rău, mă chircisem într’umsi (a fost singura dată când m’a favorizat statura), dar lângă mine aveam pe Haeckel, lung de 1.90 m., care fsî ţfuite picioarele spânzurate în afară. Pe lângă poziţia de „odihnă“ în care mă aflam şi emoţiile concursurilor de a doua zi, erate şi alături de gară, cu clădirea. Toată noaptea locomotivele care se schimbă continu în gara Predeal ne-au fluerat în urechi, aşa că dimineaţa, la sculare, eram mai obosiţi şi, cu fttcheeturile mai anchilozate ca la culcare. . Anul acesta voiu fi aco’o ca de obicei tl Seara devenise noapte ■..1 -A am pi*rasi Stadionul Tineretului. Elanul con. jrenţ ‘or se potolise până a doua zi dimineaţa, când avea sa se d«slănţuie din nou cu »ceauşi putere Câţi din ei ver fa Predeal? Des’gur, mult- Şi r.ştcf.. $1 suntem siguri că nu sie vor dezita k-u. Mrî sunt doar 19 zile.-, Paul Gcastgat« 10— îl lULIC 1948 A XX-a EDIŢIE A CONCOMIOR NAŢIONALE DELA PREDEAL... DEBUTURI, AMINTIRI ŞI SPERANŢE, POVESTITE ŞI DESTĂINUITE DE SILVIU DUMITRESCU, CLAUDIA RUSSE, POST ŞI PROF. AUREL LUPAN !mi voi regăsi prietenii şi jocurile care-mi sunt atât de dragi“...