Sportul Popular, decembrie 1948 (Anul 4, nr. 1213-1237)

1948-12-01 / nr. 1213

MUNCITORII FRANCEZI SE ÎNTĂRESC PRIN SPORT IN LUPTA ÎMPOTRIVA EXPLOATĂRII ituaţia din Franţa este cunoscută. Guvernul Queuiîle „sprijim?' f/ Q ituaţia din Franţa este cu­noscută. Gwvernul Queuille „sprijinit' f ' O imperialiştii anglo-am­e­ricani, w*c reuşit — şi wie »c reuşi, f # _ desigur — să îndrepte deplorabila situaţie economică a ţării. ? x Milioanele de oameni ai muncii trăesc in mizerie, pentru că revendic ? f căr'­le lor juste, sunt înăbuşite de gloanţele şi gazele lacrimogene ale J ? poliţiei UV Jules Mach.­­ Aceste gloanţe de fabrica­ţie americană, nu vor putea însă 2 ■? împiedica pe muncitorii francezi sa cucerească, prin luptă, o viaţă l­a mai bună. Regimul capitalist dim Franţa, înfeudat planului Marshall, k î va H doborît curând de voinţa de luptă a muncitorilor francezi, con■ J J âu?* spre victorie de Partidul lor de avantgardă, Partidul Comunist. 1 ! Pentru a se întări fizic în lupta împotriva celor cocoţaţi, prin­­­n forţă, la conducerea destinelor poporului, muncitorii francezi fac în i­­ timpul lor liber sport. Capitaliş­tii, însă, îşi dau seama că prin acest f­­ mijloc de întărire fizică şi educare a voinţei, oamenii muncii din i i Franţa vor fi mai hotărîp în luptă. De aceea, ei nu numai căntd­e acor- d­i dă sprijin,­ ci îi împiedică să practice sportul. Şi totuşi, muncitorii 0 0 francezi, în puţinele lor ore lib­ere, merg pe stadioane puţinele sta- t­­­ăioane pe care pot intra, şi fac sport. ' 0 0 Sportivii muncitori din Franţa au sprijinul Confederaţiei Gene- I­­ J'dle a muncii, care luptă pentru satisfacerea revendicărilor clasei * 1 muncitoare. Congresul acestei Confederaţii a publicat următoarea •* V moţiune. j . ■ .­Tinerii vor să *e desvolte, să facă sport. Congresul amintește î cä C.G.T. (Confédération Génér ale du Travail) se preocupă de des- l 1 vol tar­ea fizică a intregei tinerimi, cerând votarea neîntârziată a pro- £ % actului de lege asupra celor trei o­re săptămânala de educație fizică plă- t 1 ti*3* Pentru a_ face sport, trebue să fie cucerite mijloacele. Congre- * , sul cheamă toate organizația ă ceară satisfacerea revendicărilor­­ * sportive“. i * 0­­ . De educația fizică a muncitorilor francezi *e ocupa F. S. G. T.‘ r f 'Fédération Sportive et Gimnique du Travail), care se luptă cu multe 0 f obstacole, puse în cale de oamenii guvernului capitalist. 0 f Despre această organizaţie, Congresul C. G. T. spune•­­ 0 „Congresul subliniază că el considera FSGT ca organizaţia soră, $ " care apără interesele şi revendicările sportive. El se angajează sil 0 f Susţină pretutindeni cluburile. FSGT, fără a limita, totuşi ajutorul 0 f său numai la aceste cluburi“. ” 0 # Congresul ajunge la urmata area concluzie: # ? »A apăra revendicările tinerilor, meseria lor, a dezvolta cluburile 0 f sportive, a permite tinerilor muncitori de a profita de orele lor li­ ţ f bere şi de vacanţele lor, aceasta este o sarcină principală a între- t­i gei mişcări sindicale. f a Având acest sprijin, FSGT duce o muncă laborioasă. Deşi a tre- b 1 huit să învingă numeroase obstacole, creiate de guvernanţi, FSGT a î i organizat, în anul acesta, 700 de concursuri cicliste, cu peste 50.000 s t­riergători. Ir. sezonul 1947—1948, activitatea a fost extrem de­­­n intensa. Au fost organizate numeroase competiţii, cu participarea a î­n peste 16.000 de sportivi. De o mare popularitate, sa bucurat Cupa de f­­­­oot-ball a Franţei, pentru organizaţiile corporative. La această com I - petiţie, au participat 309 cluburi. 1­0­0 . Muncitorii francezi n'flu stadioane, terenuri de sport şi săli de j 1 gimnastica. Pentrucă cele existente în Franţa sunt exploatate de pa- * $ tromi lor capitalişti. Fi însă nu demobilizează, au pornit cu hotărî- i­­­re îa construirea lor. Astfel, muncitorii din Cooperativa „Uniunea ”­e­ptratorilor au construit un stadion la Stains, pus la dispoziţia oa­­t­a­menilor muncii. '­­ 1 Sportivii muncitori Mr. Franţa, membri FSGT, sunt alături de # 1 muncitorime, in lupta împotriva exploatării. Ei au cedat reţetele f 0 unei serii de întâlniri sportive fondului de ajutorare a minerilor fraţi- ț $ cezu In decurs de mimai o săptămână şi numai în regiunea parizia- # $ na, s’as. strâns 460.000 franci. 0 ţ ^ întăriţi^ prin sport, muncitorii francezi vor fi mai hotârîţi în # 0 lupta de ă&rimare a unui regim opronant și exploatator. # f ■ N­. Tontescu 0 r~—"1 t crriTi MAim | I î |o PAGINĂ DE DISTRICT | I Cronicile tuturor mat» | *■ dhurilor a© IDuminicfi ­­IU UNIUNEA SOVIETIC PATINAJUL ESTE CEL MAI POPULAR SPORT DE IARNĂ PREZENTĂM SPORTUL - PATINE­I­INAS­NT­E DIN OCTOMBRIE­­ # RECORDURI MONDIALE • v. Uniunea Sovietică, a început sezonul de iarnă. Pe rând a­si­ioni, hockeyştii şi patinatorii au ieşit pe teren şi şi-au început antrenamente­­le. Sub supravegherea specialiştilor, sportivii se pregătesc pers­ir­­epre­ piatele concursuri unionale de­­iarnă. Profitând de acest lucru şi conti­nuând prezentările sportivilor din URSS, vom face astăzi, un scurt is­toric al patinajului din Rusia Ţaristă şi din Uniunea Sovietică. Patinajul, muul din cele mai vech­î sporturi din Sissia In capitala Rusie! Ţariste, în Peters­­burg, a luat fiinţă fîn 1884 primul club organizat de patinaj. Noua asociaţie sportiva era compusă numai din oamenii înstăriţi ai vremii. Omul de jos şi micul salariat’, nu aveau posibilitatea să-şi pro­­cure echipamentul necesar, unui sport a­­tât de pretenţios. In anul 1889 a fost organizat primul campionat de, patinaj al Rusiei. Reuşind sa parcurgă distanţa de 3.000 m. în 7 min. şi 23 sec. A. Pauşîn devine pri­mul campion şi recordman de patinaj. In campionatul naţional organizat în 1915, au fost incluse toate cele patru probe clasice: 500 m., 1500 m., 5000 m. şi 20.000 m. Până spre sfârşitul secolului al XIX- lea, în Rusia, nu existau patinoare arti­ficiale. Toate concursurile aveau foc pe locurile îngheţate din jurul Petersburgu­­lui. Terenul nu era propice pentru obţi­nerea unor rezultate valoroase. De aceea, s-a început construirea unor patinoare artificiale. Odată cu începutul secolului al XX-lea patinajul din Rusia ajunge să se afirme pe târâm internaţional. Patinatorul rus, Panşin, devine campion mondial. In 1906, a început cariera patinatorii, lui N. STRUNICOV din Moscova. In­tre acesta și norvegianul Oscar Mari­son, se da un aprig dual, din care, î 1911, Strunicov iese învingător și tot­­deodată campion al lumii­­ al Europe!. Tot în acest an, Strunico­v stabilește re­cordul mondial la 5000. m.: 8 min. 37 sec. 2. Acest record rămâne valabil timp de 17 ani. Alături de Strunicov mai apar o serie de campioni de valoare mondială. ■ Prin­tre aceştia remarcăm pe: V. Ipolitov, Pla­­ton şi N. Naidenov. Primul, în 1913, cu­­cereşte campionatul Europei. Aceste performanţe de valoare nu pot reprezenta totuşi nivelul just al patina­torilor din Rusia. O mare cantitate de material uman dotat cu perfecte calităţi native rămânea necirelat, nu avea posi­bilitatea să se afirme. Cu toate că se obţinuseră perform­ntanţe extraordinare, patinajul rămăsese apanajul unei clase favorizate de regi­­mul ţarist. Massele largi ale popor­ui nu avuseseră încă ocazia să cunoască tainele sportului pe ghiaţă. Sfiortul cu­ patine î# «lis­pociţi« twliwoi* Octombrie lot 7. Marea Revoluţie So­cialistă Sovietică. Odată cu­­ instaurarea noului regim, canalzându-se pe un drum nou şi adevărat viaţa politica şi econo­­mică a locuitorilor din tânăra Uniune Sovietica, sportul este pus la dispoziţia tuturor celor ce vor să-l practice. Astfel, patinajul începe să devină um sport comun, un sport al tuturor. Tine­rele elemente din popor, massele de mun­citori încep să înveţe patinajul sub su­pravegherea specialiştilor. Munca de popularizare şi de Iniţiere a­ fost dusă repede la bun sfârşit. In foarte scurt timp, apar numeroşi patinatori buni. Dintre aceştia se distanţează: 1. MELNICOV. Performanţele obţinute de eî, încă din primii ani de existenţa a U­­niunii Sovietice, sunt într’adevăr remar­cabile. Astfel, în 1918, Melnicov devine cam­­pionul RSFSR-ului. Printre rezultatele bune obţinute de el, remarcăm: 46 sec­ii pe 500 rrt.; 2 min. 23 sec. 8 pe 1500 m.; 2 min. 40 sec. 2 pe 5009 m. Intre anii 1918 și 1935, Melnicov cu­cerește de nouă ori campionatul R. S. F. S. R. Pentru valoroasele sale performanţe, Melnicov este numit­ mare maestru al Uniunii Sovietice., între timp, din noua școala sovietică de patinaj, ies sute de patinatori foarte buni Aceştia devin campionii şi record­manii ţării: KUŞIM, ANICANOV, LET­ ŞI SUP& REVOLUŢIA PATINAJUL FEMENIN. «FORA, KUDRIAVTEV, KAPCINSKI» PETROV, STIRGHINOV, etc, PftfifiSjKl la avânt I« Kasse ţaristă, patinajul nu e re cunoscut în rândurile femeilor. Nu existau probe de patinaj femenin. După Revoluţia Socialistă din Oc­tombrie, sportul cu patine începe să fie popularizat şi,printre femei. De­oarece ,fetei a trebuit să fie luat de la început, munca a fost foarte dificilă. Deabea in 1933, se poate vorbi despre patinaj ca sport popular printre fe­mei. In anul 1935, după o minuţioasă pre­gătiră metodică, VALENTINA GUZ­­NEŢOVa (oraşul Gorki), cu­ 10 mm. Zi sec. 2 pe 5000 metri, reuşeşte să doboare recordul mondial. Tot Ruz­­neţova stabileşte şi recordurile so­vietice femenine pe diferitele distan­ţe. După lumai un an, concetăţenele ei; ESPARONOVA SI­M­­VALONOVa devin campioane şi record umane ale Uniunii Sovietice. Puţin mai târziu acestui grup se adaugă: O. AKIFIEVA, M. ISACOVA, T. KAREJINA, Z. HOLSCEVNICOVa In anuil 1938, MARîa ISACOVA (oraşul Kirov) stabileşte recordul mon­dial la distanţa de 1500 m. 2 min. 37 Sec. 4. Resardarile sovietice de patinaj 1 BARBATI 500 m. Kudreavţev K- 42 sec. 0. 10.000 m. Kapcinski A. î min, 81 sec. 4. 1500 m. Kapcinski A» 2 min. 20 sec. 6. 3000 m. Letciford S m«M. 00 a. , 5000 rn. Ghizghizov S. 8 min,. 31 sec. 3. 10.000 m. Letciford 1? min, 44 sec. 2. FEMEI 800 m. Vaiovova M. 48 sec. 1, 1000 1«. Isacova M. I min. 42 s, 1500 m. Isacova M» 2 min, 87 sec. 4. «ţ 3000 m. Karelina T. S nün. 86 #. 5000 m. Karelna T. ft min. 28 sec. 9, m 5URÜ CALOVCENCO PE TRASEU ia îs memmm s Călătorul care trece ca trenul pe Valea Prahovei! vede albul zăpezii pe dealuri şi monte. Dels Breaza In sas, omătul s‘a aşternut peste tot, au apă­rat potecâe pe zăpadă, în curând v­eşi săniile şi skiorii» Iarna aceasta ne tretae en prisosinţă an program vast de popularizare a skiului şi în acest scop F. R. Ski a $!■ pornit la drum. O revisă şcoala dl© lustru©* feri Pentru a învăţa pe alţii si skeii este desigur necesar sa existe un corp de antrenori suficient şi cantitativ şi calitativ. Pentru aceasta, o nouă şcoală va începe la 5 Decembrie de Postăvară şi va dura 15 zile., înscrierii© sunt con­­diţionate înscrierile sunt condiţionate după e®1* urmează* 1. Candidaţii trebue să cunoască teh­nica skiului şi să posede aptitudinile ne­cesare pentru a deveni buni instruc­tori. 3. Să deţină tot echipamentul nece­sar. 3. Să fie prezenţi în ru­sa dl® 4 Decem­­br­ie la Cabana ONT de pe Postăvarii und­e vor trebui să treacă an examen medica! șî unul tehnic, ambele exami­nări fiind­ eliminatorii. 4. Candidații vor trebui *1 aduși mar» «urătoarele acte: a) Recomandare® Judefenel OSP. ¥@s*ifi©ar@a) aetisalilor instructori Direcţia Tehnică OSP a recomandat Federaţiei de specialitate să procedeze de îndată la o verificare a actualului corp de instructori de ski, în vederea unei cât mai bune organizări. Punctul acesta figurând şi în programu­ de lucre al Federaţiei, a fost alcătuită o comisie care se va deplasa în patru localităţi între 13 Decembrie şi 14 Februarie in vederea acestui scop. Iată localităţile şi datele unde şi când instructorii calificaţi vor trebui sa fie prezenţi: POSTAVAR la 18 şi 19 Decembrie 1948. PETROŞANI (Valea Jiului), II şi ÎS Ianuarie 1949. MUNTELE MIC (Banat) la 8 şî 9 Ianuarie 1949. PREDEAL te 14 sî 1? Februarie 1949. Instructorii care nu se vor • prezenta, vor pierde calitatea oficiala pe care o deţin» PA€1 PilMgL PAS SI ION 0 SCOAII DE 15 ZILE PE POSTĂVARII, M CREIA NOUI INSTRUCTORI DE SKI m m vmmcÂM vmwxm imrmcrcm I) Prezentaret In scris a activității. ORGANIZAȚIA SPORTULUI POPU­LAR VA întreţine elevii in ŞCOALA PE TOT TIMPUL DURATEI CURSURILOR (CAZARE ŞI MASAJ. Prnet Informaţiuini suplimentare se pot lua de către candidaţi de la Oficiul Local de Tssrism Braşov şi de la jude­­ţenele respective. . # DOA CAMPIONAT IA CONSFĂTUIREA PE ȚARĂ (Ih'm­are dîn pagina t­a) făcut în general Nu înseamnă că nu a făcut greșeli, dar nivelul general al arbi­­t’­ului dă semne de ameliorare. Mai mult decit atât. Arbitrii a­­ început să aplice ultimele modificări de regulament, și în special aceia care priveşte disciplinarea jocului Intenţia, sub orice formă s’ar ma­nifesta ea, este sancţionată prompt, dova­dă că­ există o preocupare in acest sem. Vom mai sublinia aici politica extrem de curajoasă a Universităţii din­ Cluj care în foarte scurt timp a realizat o remaniere serioasă a primei echipe. Re­nunţând de jucători la fraţii Medrea, Dascălii, Crista, Jojă, Cornan, a promo­vat o serie de jucători tineri, neexpe­­rimentaţi, dar material bun şi de prelu­crat. Astfel au apărut numel« noi ale fraţilor (presupunem) Crăciun, Tandră« — care îl înlocueşte foarte bine pe dr. Luca­ Tarau, Lut®, Copii. Ceea ce­ înseamnă nu numai că dirigui­torii studenţilor sunt conştienţi de rolul şi utilitatea cadrelor, dar le-au fi creter. Şi dia rândurile lor recrutează elemen­tele apte si joace in prima Divizie. ■ii In sfârşit, a observations pentru Itacu- Ieri. Şi ultimele jocuri au arătat, că ai nu în­ţeleg atacul corect ci continuă să-l execute după criterii absolut personale , pericu­loase. Se lovesc, apoi se răsbu­ne şi în a­­fară de faptul că imprimă jocului o notă de inrendaritate care la poate atrage sancţiuni foarte aspra, contribue la tr.:n­­ţinerea unei atmosfere înveninata în­tre numai apropiere sufletească între jucători mi se poate face. Ori rolul sportului este şi acesta: de a creta raporturi cât mai co­­ recte între, jucătorii a două echipe adver­se pe teren. Respectul faţă de adversar este o calitate care ridică, pe jucător şi-l face stimat. Existenţa unor elemente care nesoco­tesc­­.Că semnificaţiile sportului, a­­ tre­cerilor de teren, face dovada unei educ­a­­ţii insuficiente. Şi sarcina conducătorilor este să lupte ne­încetat contra acestor abateri, cu atât mă mult­­, cât asemenea infractor­ sunt din ce în ce mai puţini şi prilej nete ■, finală a spiritului de sportivitate. 1­01 WSr­ itvt* în foot^hail din capstală Joowerilor Jonu­rile divizionare dSa Capitali se vor disputa Duminică după urmă­torul program: Teren U­CB: Ora 8,45: CSCA Titromotan, Ora 14,30: Petrolul — Coliereita­­tea. Teren Unirea om îl: Dinam® B — CFR T.­Severin, T’eresi Macaby ara lit­erafloa «V» CBF Galaţi. Teren ACSA ora 11: Armata Mî«r, C.­ C.S.M. ¥âls®a. Joacă mâine cu lud. Bwnbosnici Mâine după­ amiază se va disputa pe arena Macabi începând de la ora 14:30 un match amical între echi­pa gazdă şî Industria Bumbacului In deschidere se vor întâlni două grupări­­districtuale, In snatch ds campionat. Matchul pentru C«u­pa R.P.R.. Dacîa Traiană—I mi, Bum * bacului se dispută Dwminica De comun acord, âm­pâriie Da­cia Traîanâ ș! Ind. Bumbaculuî au hotărit ca matchul pentru Capa RPR ce urma sâ-l susţină, la 18 Decembrie, să-l dispute Duminică 5 Decembrie pe terenul Stadion la ora 10,30. Modificări d© arbitri La jocul F. C. Că­lăraş! — Textila .Sf. Gheorghe dela Călăraşi a fost­­delegat d. Jean Pe­tresen in locul d-Sal Cristea Marin, iar la jocul Di­namo B — CFR T. Severin, d. Eu­­gen Ardeleanu ?a locul rt­lu! Popes­­ea C. La matehu­l CFR Timișoara­­. Dinamo au fost delegați la tușe­­­nii Bozeda, Ion Lugoj și Martin Lud.­­Arad. I Le 3000 m. şî 5600 T. KARELI­NA devine record amar&­a URSS-ului Ea a stabilit la 3000 m. — 5 min. 35 sec. iar la 5000 m. — 9 min. 28 sec. 9. întâlnirile isîtepna- 110*1®! e In decursul anilor, patinatori­ sovietici au susţinut o serie de întâlniri interna­ţionale.­De cele mai b­une ori, ei au ieşit învingători. Parten­­antele obţinute au demonstrat clasa ridicată a sportului cu patine din URSS. La spartakiada muncitorească desfă­­şurată în 1928, la Oslo, reprezentanţii sovietici: MELNICOV, KALININ şi RU­­SIN au ocupat primele trei locuri. Tot ei au câştigat, în 1929, campionatul lu­mii organizat de Uniunea Muncitorească. In 1936, acelaș campionat a fost câștigat de norvegianul Cedersen, urmat la o mică distantă de sovieticii: AFRICA­­NOV și MELNICOV. De două ori, au sosit In URSS cam­­pionii mondiali- STRAUSRUD ENGENS, TANGEN ?i BALANGRUD. Cu această ocazie s-au organizat o serie de com­petiţii, care au însemnat crmn adevărat succes. De fiecare dată, patinatorii so­vietici au ieşit învingător­. Pentru a fi bine pregătiţi în vederea campionatelor naţionale, patinatorii din diferitele Republici Sovietice, organi­­zează săptămâna­ întreceri inter-oraşe, inter-republici Datorită acestor compe­tiţii ei îşi pot desăvârşi tehnica şi condi­ţia fizică. Patinajul a devenit sportul cel mai popular şi cel mai mult practicat în timpul iernii. Pentru frumoasei© rezultata obţinute în întrecerile sportive, Guvernul Sovie­­tic a conferit titlul de maestru emerit al sporturilor, unui număr de 12 patinatori Trei dintre ei: N. ANICANOV, P­­IPO­­LITOV şi I. MELNICOV au fost deco­raţi cu cel© mai înalte ordine sovietice. •­ Sezonul de iarnă din anul acesta a început de câtva timp. Grupuri, grupuri de sportivi mun­citori, din diferitele colţuri ale Uni­unii Sovietice, se îndreaptă spre pa­tinoarele special amenajate, din ra­ionul lor, unde se vor antrena sub supravegherea specialiştilor. • Cu toţii au promis că vor face tot posibilul să obţină performanţe de valoare,­ și astfel să schimbe tabloul recordurilor Patriei lor. (R. I.) w chimul îmi® 1 INTRE 28­8? AUGUST ISS©, CAMPIONATSLE EUROPENE,­­ HOTĂRέRILE COMISîEi DE AT­LETISM A EUROPEI, C *aa!i?a europeană de atletism as tinut o seâîstâ ia Paris, la care s9au discutat cfeestival feart® importante paisîre activitatea de anul acesta ei mișcării atletice a Continentalui. Iată-le: 1. Au fost transmise Federaţiei In­ternaţionale actele recordului mon­dial la disc, realizat anul acesta de Cotisolini, pentru omologare, 2. A fost confirmată date as a3­— 17 August pentru disputarea cam­­pionatelor europene din 1959, la Bruxelles, 3L» anseste campionat», Federaţia belgiata va invita, pe cheluiala sa, a antă atleţi şi 5® at­lete, in toasa rezisltatelor sezonului 1348. 3. Pentru matchurile atletice In­ternaţionale, s’a stabilit următorul punctaj:" a) la probele individuale: 5-3-2-î b) la ştafete: 5-2. 4. Pentru întâlnirile triunghiula­re, punctajul va fi următorul: a) la probele Individuale: 7-5-4-3-2-1. b) la ştafete: 7-4-2. 5. S'a­­luat In discuţie calendarul european 19­19 după datele sosite le Federaţie până în ziua conferinţe!. Lusta Eunie S­al @ Sa Lend?*, concurs inter­naţional. 19 la Fraga, Cehoslovacia —. B. P. K­, şi Fraga — Bucureşti. 22 şi 3S 3a Fraga; concurs inter­­naţional 24 şi 2® te Copenhaga.; Danemar­ca — Norvegia 26 Sa Assvers; Concurs internaţio­nal, la Bratislava: Cehoslovacia B»~ Austria. Lima lull© S Sa Zuerîch: Elveţia — Italia 9 la Bruxelles: campionatele inter­naţionale ale Belgiei, cu participa­rea ţârilor: Elveţia, Olanda, Franţa, Polonia, Hal­ia, Cehoslovacia, Ir­landa. 15 şi îi ia iLonora? campionatele Internaţionale ale Angliei. ÎS şi 17 le Fraga, Cehoslovacia — Norvegia n I» Marsilia şl Lyon, Olanda­­~ Franţa (femei) şi Franţa — ^Elveţia ţ» Nancy, Franţa B — Belgia, în­ Olanda — Italia (femei). 27, 38, 38 la Oslo: cele cinci ţari scandinave — Statele Unite (ia lo­cul matchului Stelele Unite — Eu*­ropaî. 3t1 şi SI la Fraga: Cehoslovacia — U.R.S.S. Luna August î ia Londra: Anglia — Franţa â şî 6 la Auerîch: concurs inter­­naţional 7 în Cehoslovacia: 50 km. marş i‘î şl M la Helsinki: Finlanda — Cehoslovacia. 14 la Amsterdam: Olanda —• Bel­­gîa — Spania *• 20 ş! 31 în Elveţia: campionatele Internaţionale, cu participarea Nor­vegiei, Finlandei, Danemarcei Şi Islandei. 21 1* Anvers: Olanda — Belgia, la Bratislava: Budapesta—'Vieua—' Bratislava. 28 la Budapesta: Ungaria — Ita­lia — Cehoslovacia. Luna Septembrie 19_4 la Budapesta: Jocurile mon*­diale universitare. 4­­% Luxemburg: Luxemburg — Belgia B» 4 la Sofia: Bulgaria *— Cehoslova­cia B 9, 10 și II la Stockholm: Suedia— Restul ţărilor nordice. 10 şi 11 sa. Fraga: Cehoslovacia— Anglia. 17 şi­ 18 la Oslo: Finlanda — Franţa; la Ostrava: concurs inter­naţional. SO la Oslo: Franţa — Norvegia sau Danemarca. 2S: Fraga —­ Varşovia, Lima Ostomferi® 1 şi 2: Halta — Belgia 2 la Forts: concurs Internaţional 28 1* Kosice: Maratonul LibertS» Cei mai buni tennismeni din lume și din Europa după «Spirt i Wczasy» §| «Ced­era della Spirt» in ultimul timp, ziarele de sport din străinătate au alcătuit o serie de clasa­mente a­ celor mai buni­­tennismeni din lume. Ziarul italian „Corriere dello Sport” a alcătuit următorul clasament: 1. FRANK PARKER 2. JAROSLAV DROBNY 3. TED SCHROEDER După cum vedeți, italienii socotesc că cehoslovacul Drobny este al doilea facă­­tor din lume (cu toate că îu ultimul timp a învins de două ori pe Parker). Ziarul polonez «Sport i Wczasy» este de părere ci,Drobny este al patrulea în lume, iar ungurul Asboth, al zecelea. Din aceste două clasamente și din cele ce au apărut acum câtva timp în gazeta oastră, Se poate observa cu ușurință că nu există o apropiere între păreri. De altfel, aceste clasamente nu se pot al­cătui obiectiv, deoarece­ nu există puncte precise de comparaţie. Tot ziare! „Sport î Wczasy” ato­tueşte un clasament al primilor 8 tennismani din Europa, iată-i: 1. JAROSLAV BROEN­S — Cehoslo­vacia» 2. Josef Asboth — Ungaria. 3. Leonard Bergelin — Suedia. 4. Gianno Cucelli — Italia» 5. Toni Mottrani — Anglia. 8. Vladimir Cernik — Cehoslovacie. 7. Marcel Bernard — Franţa­­­& Philip Washer-Belgia. ii® terne« internaţional de femiiîn te frage Intre 1» şi IS Decembrie, grupa­­rea Sparta dîn Fraga organizează un mare t­raeis de basket-ball, pentru on­a oraşului Fraga. La acest turneu, vor participa e­­echipele fe­ninine: l'mawo fMosco­­va­, campioana URSS, KASE Bu*­dapesta, campioana Ungariei, cam­pioana Poloniei, AZS ct?arș^via) şi echipele pragheze Sokol (Sparta) şî Sokol (Slavia)» în capîtala Cehoslovaciei, a« şi început pregătirile pentru *ce*t tarne«, care suscită un interes­ ex­traordinar. Se prevede uh nunsir record de spectatori tesketeal! Mnnnmnmm­m % WROCLAW. — Matchul de te dintre reprezentativele orașelor Wroclaw (Polonia) și. Praga s-a terminat la egali­tate. 8—8.­­# PRAGA. — Andreadis a câștigat campionatul de tennis de masă al orașu­­lui Praga. El a învins în finală pe Stipek cu ani. Vana a luat parte la concurs, dar a fost eliminat în semifinale. • TASKENT. — La concursul attette universitar al Asiei mijlocii au participat 477 de tineri. Mediciniste! Popov a câş­tigat proba de 1­10 m­. garduri în 16 sec. 2. Proba de suliţă (femenin) a fost câş­tigată de studeniţa la drept — Borbeszo­­v. Ea a aruncat suliţa la 37 m. 10. TIRANA. — Turul c­e toamnă fii campionatului albanez de foot­ball a fost sfârşit. După­ rele 6 etape disputate, în fruntea clasamentului se. .află echipa ar­matei PARTIZAN cu II puncte. : 0 PRAGA. — Formaţia Sparta a în­vins la tennis de masă pe Zelesnicteri, fcu 13— I. Iată ultimile rezultate tehnice: Andreadis (S) — Koudelka (Z) 2—0; Brabec (S) — Kamenicky (Z) 2—0; Rá­bán (S) —, Hork­y (Z) 3—0; Furstova IS) — Wiesnerova (Z) 3—0; Preissing IS) — Chrastansky (Z) 2—0; Kamenicky Koudelka {2} — Andreadis, Posejpaî IS) 2—1. In aceeași zi, 2. M. P. s învins pe Vik­toria Zizkov cu 10—4. Resultate tenni­ ' Ü Vyhnanovskyy (V) — Vana (ZMP) 2-0 Terek; (ZMP) - Rupees (V) 2—0; Mrs tik (.ZMP) — Augustin (V) 2-1;. Piláfévá (V.) — Polenova )ZMP) 2-0. Vana, Teteba (ZMP) — Augustin, Da­­nek (V) 2—0. ««Batetoa V%ţien»i 4® st hm Qr«fl­* *5?ACIA mmMA”, ite,. C«8«l» Mite Ut, '6*1% Idei 3*84,30 1 it ROMA» — Miercuri 3 Decembrie, se va disputa la Geneva, întâlnirea in­ternaţională de polo pe apă dintre re­prezentativele naţionale ale Elveţiei şi Belgiei. # MOSCOVA. ■— Le campionatele Uniunii Sovietice de patinaj, vor partici­­pa şi t railforîi: campioanta mondială Ma­ris Isakova, campionul URSS» Kudriacev şi Prozina. • LONDRA. — Ziarul „Daily Wor­ker“ scrie că până în prezent şi-au e-... nunţat participarea la campionatele mon­diale de foot­ball din 1950, următoarele, ţări: Belgia, Franţa, Italia, Suedia şi El*' veţis» $ PRAGA. — După un turneu de trei luni în USA,’ Jaroslav Drobny, campio­nul Cehoslovaciei da tennis s‘a reîntors în fără. • NEW YORK. — Deţinătorul recor­dului mondial la greutate» Fon viile,­ care din­ cauza indisponibilităţii a fost înlocuit în echipa olimpiei americană se retr­age­­, din atletism. El va trebui să se repună « unei operaţii, care va însemna sfârşit») carierii atletului negru» în vârstă de mi­mai 20 ani. « BUDAPESTA. — Lai S Decembrie la Orebron (Suedia), se va disputa mate­chul de hand­bail în sala dintre Suedia și Ungaria. Arbitru: finlandez«! Alho. • LONDRA. — Miercuri S De­cembre­, la Londra, se va disputa mai chei de foot­ball dintre selec­ţionatele naţionale ale Arm­­ei şî Elveţiei. In naţionala britanică, nu­ , vor juca Finney, înlocuit cu Han-8' cocks şi nici Mortens«« rănit ser­i­os. 1 4 X

Next