Sportul Popular, decembrie 1948 (Anul 4, nr. 1213-1237)
1948-12-01 / nr. 1213
MUNCITORII FRANCEZI SE ÎNTĂRESC PRIN SPORT IN LUPTA ÎMPOTRIVA EXPLOATĂRII ituaţia din Franţa este cunoscută. Guvernul Queuiîle „sprijim?' f/ Q ituaţia din Franţa este cunoscută. Gwvernul Queuille „sprijinit' f ' O imperialiştii anglo-americani, w*c reuşit — şi wie »c reuşi, f # _ desigur — să îndrepte deplorabila situaţie economică a ţării. ? x Milioanele de oameni ai muncii trăesc in mizerie, pentru că revendic ? f căr'le lor juste, sunt înăbuşite de gloanţele şi gazele lacrimogene ale J ? poliţiei UV Jules Mach. Aceste gloanţe de fabricaţie americană, nu vor putea însă 2 ■? împiedica pe muncitorii francezi sa cucerească, prin luptă, o viaţă la mai bună. Regimul capitalist dim Franţa, înfeudat planului Marshall, k î va H doborît curând de voinţa de luptă a muncitorilor francezi, con■ J J âu?* spre victorie de Partidul lor de avantgardă, Partidul Comunist. 1 ! Pentru a se întări fizic în lupta împotriva celor cocoţaţi, prinn forţă, la conducerea destinelor poporului, muncitorii francezi fac în i timpul lor liber sport. Capitaliştii, însă, îşi dau seama că prin acest f mijloc de întărire fizică şi educare a voinţei, oamenii muncii din i i Franţa vor fi mai hotărîp în luptă. De aceea, ei nu numai căntde acor- di dă sprijin, ci îi împiedică să practice sportul. Şi totuşi, muncitorii 0 0 francezi, în puţinele lor ore libere, merg pe stadioane puţinele sta- tăioane pe care pot intra, şi fac sport. ' 0 0 Sportivii muncitori din Franţa au sprijinul Confederaţiei Gene- I J'dle a muncii, care luptă pentru satisfacerea revendicărilor clasei * 1 muncitoare. Congresul acestei Confederaţii a publicat următoarea •* V moţiune. j . ■ .Tinerii vor să *e desvolte, să facă sport. Congresul amintește î cä C.G.T. (Confédération Génér ale du Travail) se preocupă de des- l 1 vol tarea fizică a intregei tinerimi, cerând votarea neîntârziată a pro- £ % actului de lege asupra celor trei ore săptămânala de educație fizică plă- t 1 ti*3* Pentru a_ face sport, trebue să fie cucerite mijloacele. Congre- * , sul cheamă toate organizația ă ceară satisfacerea revendicărilor * sportive“. i * 0 . De educația fizică a muncitorilor francezi *e ocupa F. S. G. T.‘ r f 'Fédération Sportive et Gimnique du Travail), care se luptă cu multe 0 f obstacole, puse în cale de oamenii guvernului capitalist. 0 f Despre această organizaţie, Congresul C. G. T. spune• 0 „Congresul subliniază că el considera FSGT ca organizaţia soră, $ " care apără interesele şi revendicările sportive. El se angajează sil 0 f Susţină pretutindeni cluburile. FSGT, fără a limita, totuşi ajutorul 0 f său numai la aceste cluburi“. ” 0 # Congresul ajunge la urmata area concluzie: # ? »A apăra revendicările tinerilor, meseria lor, a dezvolta cluburile 0 f sportive, a permite tinerilor muncitori de a profita de orele lor li ţ f bere şi de vacanţele lor, aceasta este o sarcină principală a între- ti gei mişcări sindicale. f a Având acest sprijin, FSGT duce o muncă laborioasă. Deşi a tre- b 1 huit să învingă numeroase obstacole, creiate de guvernanţi, FSGT a î i organizat, în anul acesta, 700 de concursuri cicliste, cu peste 50.000 s triergători. Ir. sezonul 1947—1948, activitatea a fost extrem den intensa. Au fost organizate numeroase competiţii, cu participarea a în peste 16.000 de sportivi. De o mare popularitate, sa bucurat Cupa de foot-ball a Franţei, pentru organizaţiile corporative. La această com I - petiţie, au participat 309 cluburi. 100 . Muncitorii francezi n'flu stadioane, terenuri de sport şi săli de j 1 gimnastica. Pentrucă cele existente în Franţa sunt exploatate de pa- * $ tromi lor capitalişti. Fi însă nu demobilizează, au pornit cu hotărî- ire îa construirea lor. Astfel, muncitorii din Cooperativa „Uniunea ”eptratorilor au construit un stadion la Stains, pus la dispoziţia oatamenilor muncii. ' 1 Sportivii muncitori Mr. Franţa, membri FSGT, sunt alături de # 1 muncitorime, in lupta împotriva exploatării. Ei au cedat reţetele f 0 unei serii de întâlniri sportive fondului de ajutorare a minerilor fraţi- ț $ cezu In decurs de mimai o săptămână şi numai în regiunea parizia- # $ na, s’as. strâns 460.000 franci. 0 ţ ^ întăriţi^ prin sport, muncitorii francezi vor fi mai hotârîţi în # 0 lupta de ă&rimare a unui regim opronant și exploatator. # f ■ N. Tontescu 0 r~—"1 t crriTi MAim | I î |o PAGINĂ DE DISTRICT | I Cronicile tuturor mat» | *■ dhurilor a© IDuminicfi IU UNIUNEA SOVIETIC PATINAJUL ESTE CEL MAI POPULAR SPORT DE IARNĂ PREZENTĂM SPORTUL - PATINEIINASNTE DIN OCTOMBRIE # RECORDURI MONDIALE • v. Uniunea Sovietică, a început sezonul de iarnă. Pe rând asiioni, hockeyştii şi patinatorii au ieşit pe teren şi şi-au început antrenamentele. Sub supravegherea specialiştilor, sportivii se pregătesc persirepre piatele concursuri unionale deiarnă. Profitând de acest lucru şi continuând prezentările sportivilor din URSS, vom face astăzi, un scurt istoric al patinajului din Rusia Ţaristă şi din Uniunea Sovietică. Patinajul, muul din cele mai vechî sporturi din Sissia In capitala Rusie! Ţariste, în Petersburg, a luat fiinţă fîn 1884 primul club organizat de patinaj. Noua asociaţie sportiva era compusă numai din oamenii înstăriţi ai vremii. Omul de jos şi micul salariat’, nu aveau posibilitatea să-şi procure echipamentul necesar, unui sport atât de pretenţios. In anul 1889 a fost organizat primul campionat de, patinaj al Rusiei. Reuşind sa parcurgă distanţa de 3.000 m. în 7 min. şi 23 sec. A. Pauşîn devine primul campion şi recordman de patinaj. In campionatul naţional organizat în 1915, au fost incluse toate cele patru probe clasice: 500 m., 1500 m., 5000 m. şi 20.000 m. Până spre sfârşitul secolului al XIX- lea, în Rusia, nu existau patinoare artificiale. Toate concursurile aveau foc pe locurile îngheţate din jurul Petersburgului. Terenul nu era propice pentru obţinerea unor rezultate valoroase. De aceea, s-a început construirea unor patinoare artificiale. Odată cu începutul secolului al XX-lea patinajul din Rusia ajunge să se afirme pe târâm internaţional. Patinatorul rus, Panşin, devine campion mondial. In 1906, a început cariera patinatorii, lui N. STRUNICOV din Moscova. Intre acesta și norvegianul Oscar Marison, se da un aprig dual, din care, î 1911, Strunicov iese învingător și totdeodată campion al lumii al Europe!. Tot în acest an, Strunicov stabilește recordul mondial la 5000. m.: 8 min. 37 sec. 2. Acest record rămâne valabil timp de 17 ani. Alături de Strunicov mai apar o serie de campioni de valoare mondială. ■ Printre aceştia remarcăm pe: V. Ipolitov, Platon şi N. Naidenov. Primul, în 1913, cucereşte campionatul Europei. Aceste performanţe de valoare nu pot reprezenta totuşi nivelul just al patinatorilor din Rusia. O mare cantitate de material uman dotat cu perfecte calităţi native rămânea necirelat, nu avea posibilitatea să se afirme. Cu toate că se obţinuseră performntanţe extraordinare, patinajul rămăsese apanajul unei clase favorizate de regimul ţarist. Massele largi ale poporui nu avuseseră încă ocazia să cunoască tainele sportului pe ghiaţă. Sfiortul cu patine î# «lispociţi« twliwoi* Octombrie lot 7. Marea Revoluţie Socialistă Sovietică. Odată cu instaurarea noului regim, canalzându-se pe un drum nou şi adevărat viaţa politica şi economică a locuitorilor din tânăra Uniune Sovietica, sportul este pus la dispoziţia tuturor celor ce vor să-l practice. Astfel, patinajul începe să devină um sport comun, un sport al tuturor. Tinerele elemente din popor, massele de muncitori încep să înveţe patinajul sub supravegherea specialiştilor. Munca de popularizare şi de Iniţiere a fost dusă repede la bun sfârşit. In foarte scurt timp, apar numeroşi patinatori buni. Dintre aceştia se distanţează: 1. MELNICOV. Performanţele obţinute de eî, încă din primii ani de existenţa a Uniunii Sovietice, sunt într’adevăr remarcabile. Astfel, în 1918, Melnicov devine campionul RSFSR-ului. Printre rezultatele bune obţinute de el, remarcăm: 46 secii pe 500 rrt.; 2 min. 23 sec. 8 pe 1500 m.; 2 min. 40 sec. 2 pe 5009 m. Intre anii 1918 și 1935, Melnicov cucerește de nouă ori campionatul R. S. F. S. R. Pentru valoroasele sale performanţe, Melnicov este numit mare maestru al Uniunii Sovietice., între timp, din noua școala sovietică de patinaj, ies sute de patinatori foarte buni Aceştia devin campionii şi recordmanii ţării: KUŞIM, ANICANOV, LET ŞI SUP& REVOLUŢIA PATINAJUL FEMENIN. «FORA, KUDRIAVTEV, KAPCINSKI» PETROV, STIRGHINOV, etc, PftfifiSjKl la avânt I« Kasse ţaristă, patinajul nu e re cunoscut în rândurile femeilor. Nu existau probe de patinaj femenin. După Revoluţia Socialistă din Octombrie, sportul cu patine începe să fie popularizat şi,printre femei. Deoarece ,fetei a trebuit să fie luat de la început, munca a fost foarte dificilă. Deabea in 1933, se poate vorbi despre patinaj ca sport popular printre femei. In anul 1935, după o minuţioasă pregătiră metodică, VALENTINA GUZNEŢOVa (oraşul Gorki), cu 10 mm. Zi sec. 2 pe 5000 metri, reuşeşte să doboare recordul mondial. Tot Ruzneţova stabileşte şi recordurile sovietice femenine pe diferitele distanţe. După lumai un an, concetăţenele ei; ESPARONOVA SIMVALONOVa devin campioane şi record umane ale Uniunii Sovietice. Puţin mai târziu acestui grup se adaugă: O. AKIFIEVA, M. ISACOVA, T. KAREJINA, Z. HOLSCEVNICOVa In anuil 1938, MARîa ISACOVA (oraşul Kirov) stabileşte recordul mondial la distanţa de 1500 m. 2 min. 37 Sec. 4. Resardarile sovietice de patinaj 1 BARBATI 500 m. Kudreavţev K- 42 sec. 0. 10.000 m. Kapcinski A. î min, 81 sec. 4. 1500 m. Kapcinski A» 2 min. 20 sec. 6. 3000 m. Letciford S m«M. 00 a. , 5000 rn. Ghizghizov S. 8 min,. 31 sec. 3. 10.000 m. Letciford 1? min, 44 sec. 2. FEMEI 800 m. Vaiovova M. 48 sec. 1, 1000 1«. Isacova M. I min. 42 s, 1500 m. Isacova M» 2 min, 87 sec. 4. «ţ 3000 m. Karelina T. S nün. 86 #. 5000 m. Karelna T. ft min. 28 sec. 9, m 5URÜ CALOVCENCO PE TRASEU ia îs memmm s Călătorul care trece ca trenul pe Valea Prahovei! vede albul zăpezii pe dealuri şi monte. Dels Breaza In sas, omătul s‘a aşternut peste tot, au apărat potecâe pe zăpadă, în curând veşi săniile şi skiorii» Iarna aceasta ne tretae en prisosinţă an program vast de popularizare a skiului şi în acest scop F. R. Ski a $!■ pornit la drum. O revisă şcoala dl© lustru©* feri Pentru a învăţa pe alţii si skeii este desigur necesar sa existe un corp de antrenori suficient şi cantitativ şi calitativ. Pentru aceasta, o nouă şcoală va începe la 5 Decembrie de Postăvară şi va dura 15 zile., înscrierii© sunt condiţionate înscrierile sunt condiţionate după e®1* urmează* 1. Candidaţii trebue să cunoască tehnica skiului şi să posede aptitudinile necesare pentru a deveni buni instructori. 3. Să deţină tot echipamentul necesar. 3. Să fie prezenţi în rusa dl® 4 Decembrie la Cabana ONT de pe Postăvarii unde vor trebui să treacă an examen medica! șî unul tehnic, ambele examinări fiind eliminatorii. 4. Candidații vor trebui *1 aduși mar» «urătoarele acte: a) Recomandare® Judefenel OSP. ¥@s*ifi©ar@a) aetisalilor instructori Direcţia Tehnică OSP a recomandat Federaţiei de specialitate să procedeze de îndată la o verificare a actualului corp de instructori de ski, în vederea unei cât mai bune organizări. Punctul acesta figurând şi în programu de lucre al Federaţiei, a fost alcătuită o comisie care se va deplasa în patru localităţi între 13 Decembrie şi 14 Februarie in vederea acestui scop. Iată localităţile şi datele unde şi când instructorii calificaţi vor trebui sa fie prezenţi: POSTAVAR la 18 şi 19 Decembrie 1948. PETROŞANI (Valea Jiului), II şi ÎS Ianuarie 1949. MUNTELE MIC (Banat) la 8 şî 9 Ianuarie 1949. PREDEAL te 14 sî 1? Februarie 1949. Instructorii care nu se vor • prezenta, vor pierde calitatea oficiala pe care o deţin» PA€1 PilMgL PAS SI ION 0 SCOAII DE 15 ZILE PE POSTĂVARII, M CREIA NOUI INSTRUCTORI DE SKI m m vmmcÂM vmwxm imrmcrcm I) Prezentaret In scris a activității. ORGANIZAȚIA SPORTULUI POPULAR VA întreţine elevii in ŞCOALA PE TOT TIMPUL DURATEI CURSURILOR (CAZARE ŞI MASAJ. Prnet Informaţiuini suplimentare se pot lua de către candidaţi de la Oficiul Local de Tssrism Braşov şi de la judeţenele respective. . # DOA CAMPIONAT IA CONSFĂTUIREA PE ȚARĂ (Ih'mare dîn pagina ta) făcut în general Nu înseamnă că nu a făcut greșeli, dar nivelul general al arbit’ului dă semne de ameliorare. Mai mult decit atât. Arbitrii a început să aplice ultimele modificări de regulament, și în special aceia care priveşte disciplinarea jocului Intenţia, sub orice formă s’ar manifesta ea, este sancţionată prompt, dovadă că există o preocupare in acest sem. Vom mai sublinia aici politica extrem de curajoasă a Universităţii din Cluj care în foarte scurt timp a realizat o remaniere serioasă a primei echipe. Renunţând de jucători la fraţii Medrea, Dascălii, Crista, Jojă, Cornan, a promovat o serie de jucători tineri, neexperimentaţi, dar material bun şi de prelucrat. Astfel au apărut numel« noi ale fraţilor (presupunem) Crăciun, Tandră« — care îl înlocueşte foarte bine pe dr. Luca Tarau, Lut®, Copii. Ceea ce înseamnă nu numai că diriguitorii studenţilor sunt conştienţi de rolul şi utilitatea cadrelor, dar le-au fi creter. Şi dia rândurile lor recrutează elementele apte si joace in prima Divizie. ■ii In sfârşit, a observations pentru Itacu- Ieri. Şi ultimele jocuri au arătat, că ai nu înţeleg atacul corect ci continuă să-l execute după criterii absolut personale , periculoase. Se lovesc, apoi se răsbune şi în afară de faptul că imprimă jocului o notă de inrendaritate care la poate atrage sancţiuni foarte aspra, contribue la tr.:nţinerea unei atmosfere înveninata între numai apropiere sufletească între jucători mi se poate face. Ori rolul sportului este şi acesta: de a creta raporturi cât mai co recte între, jucătorii a două echipe adverse pe teren. Respectul faţă de adversar este o calitate care ridică, pe jucător şi-l face stimat. Existenţa unor elemente care nesocotesc.Că semnificaţiile sportului, a trecerilor de teren, face dovada unei educaţii insuficiente. Şi sarcina conducătorilor este să lupte neîncetat contra acestor abateri, cu atât mă mult, cât asemenea infractor sunt din ce în ce mai puţini şi prilej nete ■, finală a spiritului de sportivitate. 101 WSr itvt* în foot^hail din capstală Joowerilor Jonurile divizionare dSa Capitali se vor disputa Duminică după următorul program: Teren UCB: Ora 8,45: CSCA Titromotan, Ora 14,30: Petrolul — Coliereitatea. Teren Unirea om îl: Dinam® B — CFR T.Severin, T’eresi Macaby ara literafloa «V» CBF Galaţi. Teren ACSA ora 11: Armata Mî«r, C. C.S.M. ¥âls®a. Joacă mâine cu lud. Bwnbosnici Mâine după amiază se va disputa pe arena Macabi începând de la ora 14:30 un match amical între echipa gazdă şî Industria Bumbacului In deschidere se vor întâlni două grupăridistrictuale, In snatch ds campionat. Matchul pentru C«upa R.P.R.. Dacîa Traiană—I mi, Bum * bacului se dispută Dwminica De comun acord, âmpâriie Dacia Traîanâ ș! Ind. Bumbaculuî au hotărit ca matchul pentru Capa RPR ce urma sâ-l susţină, la 18 Decembrie, să-l dispute Duminică 5 Decembrie pe terenul Stadion la ora 10,30. Modificări d© arbitri La jocul F. C. Călăraş! — Textila .Sf. Gheorghe dela Călăraşi a fostdelegat d. Jean Petresen in locul d-Sal Cristea Marin, iar la jocul Dinamo B — CFR T. Severin, d. Eugen Ardeleanu ?a locul rtlu! Popesea C. La matehul CFR Timișoara. Dinamo au fost delegați la tușenii Bozeda, Ion Lugoj și Martin Lud.Arad. I Le 3000 m. şî 5600 T. KARELINA devine record amar&a URSS-ului Ea a stabilit la 3000 m. — 5 min. 35 sec. iar la 5000 m. — 9 min. 28 sec. 9. întâlnirile isîtepna- 110*1®! e In decursul anilor, patinatori sovietici au susţinut o serie de întâlniri internaţionale.De cele mai bune ori, ei au ieşit învingători. Partenantele obţinute au demonstrat clasa ridicată a sportului cu patine din URSS. La spartakiada muncitorească desfăşurată în 1928, la Oslo, reprezentanţii sovietici: MELNICOV, KALININ şi RUSIN au ocupat primele trei locuri. Tot ei au câştigat, în 1929, campionatul lumii organizat de Uniunea Muncitorească. In 1936, acelaș campionat a fost câștigat de norvegianul Cedersen, urmat la o mică distantă de sovieticii: AFRICANOV și MELNICOV. De două ori, au sosit In URSS campionii mondiali- STRAUSRUD ENGENS, TANGEN ?i BALANGRUD. Cu această ocazie s-au organizat o serie de competiţii, care au însemnat crmn adevărat succes. De fiecare dată, patinatorii sovietici au ieşit învingător. Pentru a fi bine pregătiţi în vederea campionatelor naţionale, patinatorii din diferitele Republici Sovietice, organizează săptămâna întreceri inter-oraşe, inter-republici Datorită acestor competiţii ei îşi pot desăvârşi tehnica şi condiţia fizică. Patinajul a devenit sportul cel mai popular şi cel mai mult practicat în timpul iernii. Pentru frumoasei© rezultata obţinute în întrecerile sportive, Guvernul Sovietic a conferit titlul de maestru emerit al sporturilor, unui număr de 12 patinatori Trei dintre ei: N. ANICANOV, PIPOLITOV şi I. MELNICOV au fost decoraţi cu cel© mai înalte ordine sovietice. • Sezonul de iarnă din anul acesta a început de câtva timp. Grupuri, grupuri de sportivi muncitori, din diferitele colţuri ale Uniunii Sovietice, se îndreaptă spre patinoarele special amenajate, din raionul lor, unde se vor antrena sub supravegherea specialiştilor. • Cu toţii au promis că vor face tot posibilul să obţină performanţe de valoare, și astfel să schimbe tabloul recordurilor Patriei lor. (R. I.) w chimul îmi® 1 INTRE 288? AUGUST ISS©, CAMPIONATSLE EUROPENE, HOTĂRÎRILE COMISîEi DE ATLETISM A EUROPEI, C *aa!i?a europeană de atletism as tinut o seâîstâ ia Paris, la care s9au discutat cfeestival feart® importante paisîre activitatea de anul acesta ei mișcării atletice a Continentalui. Iată-le: 1. Au fost transmise Federaţiei Internaţionale actele recordului mondial la disc, realizat anul acesta de Cotisolini, pentru omologare, 2. A fost confirmată date as a3— 17 August pentru disputarea campionatelor europene din 1959, la Bruxelles, 3L» anseste campionat», Federaţia belgiata va invita, pe cheluiala sa, a antă atleţi şi 5® atlete, in toasa rezisltatelor sezonului 1348. 3. Pentru matchurile atletice Internaţionale, s’a stabilit următorul punctaj:" a) la probele individuale: 5-3-2-î b) la ştafete: 5-2. 4. Pentru întâlnirile triunghiulare, punctajul va fi următorul: a) la probele Individuale: 7-5-4-3-2-1. b) la ştafete: 7-4-2. 5. S'aluat In discuţie calendarul european 1919 după datele sosite le Federaţie până în ziua conferinţe!. Lusta Eunie Sal @ Sa Lend?*, concurs internaţional. 19 la Fraga, Cehoslovacia —. B. P. K, şi Fraga — Bucureşti. 22 şi 3S 3a Fraga; concurs internaţional 24 şi 2® te Copenhaga.; Danemarca — Norvegia 26 Sa Assvers; Concurs internaţional, la Bratislava: Cehoslovacia B»~ Austria. Lima lull© S Sa Zuerîch: Elveţia — Italia 9 la Bruxelles: campionatele internaţionale ale Belgiei, cu participarea ţârilor: Elveţia, Olanda, Franţa, Polonia, Halia, Cehoslovacia, Irlanda. 15 şi îi ia iLonora? campionatele Internaţionale ale Angliei. ÎS şi 17 le Fraga, Cehoslovacia — Norvegia n I» Marsilia şl Lyon, Olanda~ Franţa (femei) şi Franţa — ^Elveţia ţ» Nancy, Franţa B — Belgia, în Olanda — Italia (femei). 27, 38, 38 la Oslo: cele cinci ţari scandinave — Statele Unite (ia locul matchului Stelele Unite — Eu*ropaî. 3t1 şi SI la Fraga: Cehoslovacia — U.R.S.S. Luna August î ia Londra: Anglia — Franţa â şî 6 la Auerîch: concurs internaţional 7 în Cehoslovacia: 50 km. marş i‘î şl M la Helsinki: Finlanda — Cehoslovacia. 14 la Amsterdam: Olanda —• Belgîa — Spania *• 20 ş! 31 în Elveţia: campionatele Internaţionale, cu participarea Norvegiei, Finlandei, Danemarcei Şi Islandei. 21 1* Anvers: Olanda — Belgia, la Bratislava: Budapesta—'Vieua—' Bratislava. 28 la Budapesta: Ungaria — Italia — Cehoslovacia. Luna Septembrie 19_4 la Budapesta: Jocurile mon*diale universitare. 4% Luxemburg: Luxemburg — Belgia B» 4 la Sofia: Bulgaria *— Cehoslovacia B 9, 10 și II la Stockholm: Suedia— Restul ţărilor nordice. 10 şi 11 sa. Fraga: Cehoslovacia— Anglia. 17 şi 18 la Oslo: Finlanda — Franţa; la Ostrava: concurs internaţional. SO la Oslo: Franţa — Norvegia sau Danemarca. 2S: Fraga — Varşovia, Lima Ostomferi® 1 şi 2: Halta — Belgia 2 la Forts: concurs Internaţional 28 1* Kosice: Maratonul LibertS» Cei mai buni tennismeni din lume și din Europa după «Spirt i Wczasy» §| «Cedera della Spirt» in ultimul timp, ziarele de sport din străinătate au alcătuit o serie de clasamente a celor mai bunitennismeni din lume. Ziarul italian „Corriere dello Sport” a alcătuit următorul clasament: 1. FRANK PARKER 2. JAROSLAV DROBNY 3. TED SCHROEDER După cum vedeți, italienii socotesc că cehoslovacul Drobny este al doilea facător din lume (cu toate că îu ultimul timp a învins de două ori pe Parker). Ziarul polonez «Sport i Wczasy» este de părere ci,Drobny este al patrulea în lume, iar ungurul Asboth, al zecelea. Din aceste două clasamente și din cele ce au apărut acum câtva timp în gazeta oastră, Se poate observa cu ușurință că nu există o apropiere între păreri. De altfel, aceste clasamente nu se pot alcătui obiectiv, deoarece nu există puncte precise de comparaţie. Tot ziare! „Sport î Wczasy” atotueşte un clasament al primilor 8 tennismani din Europa, iată-i: 1. JAROSLAV BROENS — Cehoslovacia» 2. Josef Asboth — Ungaria. 3. Leonard Bergelin — Suedia. 4. Gianno Cucelli — Italia» 5. Toni Mottrani — Anglia. 8. Vladimir Cernik — Cehoslovacie. 7. Marcel Bernard — Franţa& Philip Washer-Belgia. ii® terne« internaţional de femiiîn te frage Intre 1» şi IS Decembrie, gruparea Sparta dîn Fraga organizează un mare traeis de basket-ball, pentru ona oraşului Fraga. La acest turneu, vor participa eechipele feninine: l'mawo fMoscova, campioana URSS, KASE Bu*dapesta, campioana Ungariei, campioana Poloniei, AZS ct?arș^via) şi echipele pragheze Sokol (Sparta) şî Sokol (Slavia)» în capîtala Cehoslovaciei, a« şi început pregătirile pentru *ce*t tarne«, care suscită un interes extraordinar. Se prevede uh nunsir record de spectatori tesketeal! Mnnnmnmmm % WROCLAW. — Matchul de te dintre reprezentativele orașelor Wroclaw (Polonia) și. Praga s-a terminat la egalitate. 8—8.# PRAGA. — Andreadis a câștigat campionatul de tennis de masă al orașului Praga. El a învins în finală pe Stipek cu ani. Vana a luat parte la concurs, dar a fost eliminat în semifinale. • TASKENT. — La concursul attette universitar al Asiei mijlocii au participat 477 de tineri. Mediciniste! Popov a câştigat proba de 110 m. garduri în 16 sec. 2. Proba de suliţă (femenin) a fost câştigată de studeniţa la drept — Borbeszov. Ea a aruncat suliţa la 37 m. 10. TIRANA. — Turul ce toamnă fii campionatului albanez de football a fost sfârşit. După rele 6 etape disputate, în fruntea clasamentului se. .află echipa armatei PARTIZAN cu II puncte. : 0 PRAGA. — Formaţia Sparta a învins la tennis de masă pe Zelesnicteri, fcu 13— I. Iată ultimile rezultate tehnice: Andreadis (S) — Koudelka (Z) 2—0; Brabec (S) — Kamenicky (Z) 2—0; Rábán (S) —, Horky (Z) 3—0; Furstova IS) — Wiesnerova (Z) 3—0; Preissing IS) — Chrastansky (Z) 2—0; Kamenicky Koudelka {2} — Andreadis, Posejpaî IS) 2—1. In aceeași zi, 2. M. P. s învins pe Viktoria Zizkov cu 10—4. Resultate tenni ' Ü Vyhnanovskyy (V) — Vana (ZMP) 2-0 Terek; (ZMP) - Rupees (V) 2—0; Mrs tik (.ZMP) — Augustin (V) 2-1;. Piláfévá (V.) — Polenova )ZMP) 2-0. Vana, Teteba (ZMP) — Augustin, Danek (V) 2—0. ««Batetoa V%ţien»i 4® st hm Qr«fl* *5?ACIA mmMA”, ite,. C«8«l» Mite Ut, '6*1% Idei 3*84,30 1 it ROMA» — Miercuri 3 Decembrie, se va disputa la Geneva, întâlnirea internaţională de polo pe apă dintre reprezentativele naţionale ale Elveţiei şi Belgiei. # MOSCOVA. ■— Le campionatele Uniunii Sovietice de patinaj, vor participa şi t railforîi: campioanta mondială Maris Isakova, campionul URSS» Kudriacev şi Prozina. • LONDRA. — Ziarul „Daily Worker“ scrie că până în prezent şi-au e-... nunţat participarea la campionatele mondiale de football din 1950, următoarele, ţări: Belgia, Franţa, Italia, Suedia şi El*' veţis» $ PRAGA. — După un turneu de trei luni în USA,’ Jaroslav Drobny, campionul Cehoslovaciei da tennis s‘a reîntors în fără. • NEW YORK. — Deţinătorul recordului mondial la greutate» Fon viile, care din cauza indisponibilităţii a fost înlocuit în echipa olimpiei americană se retrage, din atletism. El va trebui să se repună « unei operaţii, care va însemna sfârşit») carierii atletului negru» în vârstă de mimai 20 ani. « BUDAPESTA. — Lai S Decembrie la Orebron (Suedia), se va disputa matechul de handbail în sala dintre Suedia și Ungaria. Arbitru: finlandez«! Alho. • LONDRA. — Miercuri S Decembre, la Londra, se va disputa mai chei de football dintre selecţionatele naţionale ale Armei şî Elveţiei. In naţionala britanică, nu , vor juca Finney, înlocuit cu Han-8' cocks şi nici Mortens«« rănit serios. 1 4 X