Sportul Popular, mai 1949 (Anul 5, nr. 1343-1371)

1949-05-03 / nr. 1343

CICLIŞTI ORĂDENI AU ÎNCEPUT ANTRENAMENTUL PENTRU «CURSA VICTORIEI» In ultimii ani, Oradea a fost îndea­juns de bine reprezentată în marile competiţii, vădind că acolo se depune muncă pentru ridicarea sportului cu pedale. Dar această strădanie aparţine a­­proape exclusiv unui grup de ciclişti, deoarece dela concursul de ,,cros-Ci­­cio-pedestru”, —­ disputat pe ziua de 27 Martie, — nu a mai avut loc nici un concurs ciclist. Totuşi, mănunchiul de pedaleuri orădenî, — din care sunt birîe cunoscuţi Naghy, Burian şi Csi­­-« nu au întrerupt rulajul ci, pregă­­tîţi, s’au­ deplasat la Bucureşti, parti­cipând la cursa de selecţie, Bucure­­şti — Ploeşti — Bucureşti (3 Aprilie) şi apoi la „Cursa Scânteii” în care Iuliu Naghy şi I­­Csire au izbutit să se claseze onorabil, la locurile 13 şi 14. IN VEDEREA „CURSEI VICTORIEI” Din lipsa unei activităţi cicliste lo­cale, programul alergătorilor este al­cătuit din antrenamente şi pregătiri în vederea întrecerilor de lung kilo­metraj din Capitală. Astfel, doi ciclişti orădeni, nedes­părţiţi în ultima vreme. — Iuliu NAGHY şi Iosif BURIAN. — Pornesc în cursul zilei de azi într’un „raid de peste 700 km., antrenându-se pentru „Cursa Victoriei”. „Raidul” alergătorilor orădeni va decurge după următorul itinerar : Sâmbătă, 30 Aprilie, Oradea — Deva, (prin Vașcău și Brad) 185 km. Duminică, 1 Mai, Deva — Zam — Deva, 80 km. Luni, 2 Mai, Deva — Sibiu, 120 km. Marți, 3 Mai, Sibiu — Cluj, 180 km. Miercuri, 4 Mai, Cluj — Oradea, 150 km. * * » Traseul ales constituie o sarcină se­­rioasă, mai ales că în prima etapă­, 135 km. e drum dur de munte. Cicliştii orădeni parcurg acest cir­cuit utilizând roţi grele, demontabile, cu cauciucuri „Banloc” spre a că­păta rezistența cerută de o alergare de med multe zile cum e ,Cursa Victoriei". INTENSĂ ACTIVITATE O SAPTAMANA TRECUTA, un delegat al federaţiei a făcut o vi­zită unor districte din norduil ţă­rii. Adică, în acele districte cari înainte vreme duceau o activitate foarte slabă, sa­u chiar deloc. Veştile aduse sunt mai bune de astă dran­ă. 9 IN DISTRICTUL SATU MA­RE, se duce o muncă planificată. Au fost angrerva­ţi în activitatea volley-balistică numeroşi munci­tori şi elevi. Au fost construite prin muncă voluntară 10 terenuri iar alte 2 sunt aproape gata. In foarte scurt timp echipele din localitate se vor deplasa în comunele apropiate, Arduf şi Ga­rasaii, pentru propagandă.­­ O INOVAŢIE FOARTE im­portantă va fi folosită la viitoare­le competiţiuni. Va fi amenajată o bancă spe­cială pe care vor sta numai cei e­­videnţiaţi în producţie. • LA 1 MAI a început şcoala de arbitri ale căror cursuri sunt IN NORDUL ŢÂRII predate în limbile maghiară şi ro­mână. ■ • VOR FI ŢINUTE şedinţe edu­cative cu responsabilii grupărilor, pentru ca la rândul lor să aplice in întreprinderi învăţăturile că­pătate. • IN DISTRICTUL SIGHET MARAMUREŞ vechiul district nu a dus munca prea bine. • NU A ŢINUT şedinţe techni­­ce educative iar cele trei terenuri de tennis existente acolo (unde ac­tualmente nu se mai practică a­­cest spot) au fost lăsate în pără­sire în loc să fie transformate în terenuri de volley-ball, operaţie foarte uşoară şi puţin costisitoare. • S’au făcut însă promisiuni cari credem că vor fi îndeplinite. • Astfel, pe viitor, matchurile de foot-hold­ ce se vor disputa în localitate vor avea în deschidere jocuri de volley-ball, vor fi ţinu­te Şedinţe technico educative, vor fi construite cât mai multe tere­nuri, se va duce o campanie de popularizare a acestui sport prin presa locală, etc. I MARGARETA REISER, IN FRUNTE LA 100 m. SPATE Proba de 100 m. spate fete, a fost din punct de vedere al performanţe­­lor, una dintre cele mai importante, pentru că a dat ocazie timişorencei Margareta Reiser să îmbunătăţească recordul naţional cu aproape 5 secun­de. La standardul nataţiei noastre fe­minine acest lucru reprezintă ceva e totul deosebit. Timişoreanca posedă un stil destul de curat şi după cele declarate , conducătorul cantonamentului de la Sibiu va conţine -o meargă pe ace­laş drum de progres^ 11­­ Următoarele clasate sunt la dis­­tanţă de multe secunde şi dintre ele, numai pe Hilda Theiss o vedem cu un timp mai acceptabil. Am vrea s'o vedem şi pe Lisbeth Bock la această probă dar cu perfor­manţe mult superioare celei de anul trecut (1.54.2). Iată cele mai bune performanţe din 19­18 : 100 M. SPATE 1. Margareta Reiser (lisa) 1.31.8, rec. nat.; 2. Martha Popp (ICO) 1.40.0, 3. Hilda Theiss (A.S. Progresul) 1.40.4 4. Elena Mărgineanu (PMB) 1.41.8, 5. Cucu Lia (U) 1.43,3. (va urma) PORTUL POPULAR îndrumări tehnice pentru GIMNASTICA LA APARATE (I) Zi de zi gimnastica la amiral­e devine mai populară. Dacă până acum câtva timp, de această disciplină se ocupau nu­mai câţiva tineri din Ardeal şi — oare­cum — din Bucureşti, numărul grupări­lor afiliate la Federaţia de specialitate şi deci şi al gimnaştilor legitimaţi creşte necontenit Centrele unde se practică a­­cest sport devin tot mai numeroase, cu­prinzând şi Moldova, unde până acum a­­p­roape nici nu se auzea de aşa ceva. La Iaşi, Bacău, Roman, există acum grupări de gimnastică. Lipsuri sunt — fără îndoială — de­stule. Sălile şi aparatele existente nu pot satisface cerinţele unei activităţi mai intense. Specialiştii, instructori şi arbitri, sunt încă foarte puţini. Cu deosebire la Bucureşti, aceste lipsuri se evidenţiază mai mult, activitatea din Capitală fiind foarte redusă. Insuficienţele acestea vor fi remediate cu timpul. Sportul gimnasticii va avea la dispoziţie noi săli, noi aparate, iar prin şcolile de îndrumători, lipsa specialişti­lor va fi remediată. Găsim necesar să popularizăm în masse anumite măsuri tehnice, pe care Federaţia de gimnastică l­e-a luat, în vederea unei activităţi mai raţionale, care să asigure sportului acesta un pro­gres cât mai grabnic, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Este absolut necesar ca­­: * "re tânăr practicant al gimnasticii la aparate să fie controlat în mod regulat de medicul grupării sau al districtului respectiv. Pentru a nu dăuna sănătăţii tinerilor, ştiindu-se faptul că practicarea acestui sport cere un efort mare. In concursu­rile oficiale nu vor mai putea lua nav­e decât cei care au împlinit vârsta de 16 ani. Trebue acordată o deosebită atenţie cadrelor noi, începătorilor. Aceştia nu trebue să treacă deodată la aparate, ci mai întâi e necesar să practice gimna­stica liberă, care-i formează pentru c­ea sportivă. Şedinţa de antrenament va fi condusă după următoarele norme, în ordinea des­făşurării lor: 1. Adunare pe două rân­duri; 2. Mers prin flanc câte doi; 3. A­­lergare fără şi în cadenţă; 4. Exerciţii libere, care activează toată muşchiulatu­­ra corpului. Se vor executa mişcări mari, foarte ample, mai mult de relaxare. Vor urma apoi mişcări de extensie şi mobili­tate articulară. Tot acest program pregătitor, căruia este absolut necesar să i se acorde cea mai mare atenţie, va fi executat de toţi gimnaştii, băeţi şi fete, în acelaşi timp, sub comanda antrenorului. După terminarea programului de mai sus, care trebuie executat atât de înce­pători, cât şi de avansaţi, se va trece la partea esenţială a şedinţei, exerciţiile la aparate. Tot efectivul va fi împărţit în echipe de câte zece gimnaşti sau gim­naste, creindu-se echipe speciale de în­cepători. Acestea din urmă, vor lucra numai sub supravegherea antrenorului, care va trebui să ţină seamă de urmă­toarea recomandare: începătorii vor lu­cra pe aparate, după ordinea următoare, ordine cerută de legea efortului: sol — sărituri peste cal — bară fixă — paralele — inele — cal cu mânere (bă­ieţi) şi sol — aparat portativ — bârnă — sărituri peste cal — paralele — ine­le (fete). Antrenamentul va începe în acelaş timp la două aparate, păstrându­­se însă ordinea de mai sus. Celelalte echipe, alcătuite din avan­saţi, vor putea lucra sub conducerea ce­lor mai buni gimnaşti ai sălii, dar tot după indicațiile antrenorului." împărțirea înotătorilor pe categorii SENIOARE 100 m. LIBER: cat. I (1.27); Bock, Lerea; cat. II (1.30). —; cat. III (1.35); Grigoriţă, Eftimiu, Wie­ner, Prediger. 400 m. LIBER: cat. I (7.12); Bock; cat. II (7.25) —; cat. III (7.45); Le­­rea, Eftimiu, Wiener, Orosz, Predi­ger. 100 m. BRASSE: cat. I (1.30): Da­vid, Haraszthy; cat. II (1.43): Papp Orosz, Ambrus; cat. III (1.50): Ba­dea (Tel), Mărgineanu, Stanciu (Tel), Prediger, Ghiţă V., Kului (Bermata), Vancu (Arad). 200 m. BRASSE: cat. I (3.38): Ha­raszthy, David; cat. II (3.45) Orosz, Amburş; cat. III (3.59): Papp, Pre­diger, Şerban Elena, Ghiţă V., Măr­gineanu­, Cucu Lucia, Szombathy (Reşiţa). 100 m. SPATE: cat. I (1.35): Rei­ser; cat. II (1.42): Theiss, Margi­­neanu, Papp; cat. III (1.40): Wie­der Malvina, Cucu Lucia, Prediger. JUNIORI 100 m. LIBER: cat. I (1.08): Gher­man; cat. II (1.12): Popa, Hospodar; cat. III (1.16): Virág, Lipcsay, Appony C., Cristea II (Arad). 400 m. LIBER: cat. I (5.45) —; cat II (5.55): Gherman, Hospodar; cat. III (6.10) —; 100 BRASSE: cat. (1.25): Mager: cat. II (1.28): Beer, Honig (Arad); cat. III (1-32): B’^a, Mózes, Ku­gel (Arad). 100 m. SPATE: cat. I (1.24): Io­­sim; cat. II (1.27): Bogdanovici Csordaş; cat. III (1.31): Rădulescu Dinu. FETIŢE (sub 14 ani) 50 m. LIBER: cat. I (43.0) —; cat. II (48.0): Orosz; cat. III (53.0): Ghiţă C. 50 m. BRASSE: cat. I (50.0): Orosz, Ghiţă C, R­eiss; cat. II­ (540) —; cat. III (59.0): Weinrich, Podeanu. 50 m. SPATE: cat. I (49.0); I: cat. II (53.0); Gros.; Cat. III (58.0) Reuss, RAEŢI (sub 14 ani) 50 m. LIBER: cat. I (37.0): Mar­­chiţin; cat. II (40.0): Kelemen, Borza; cat. III (45.0); Enache, Ta­kács, Luska, Deniel (Reşiţa). 50 m. BRASSE: cat. I (44.0) Lo­vas, Kelemen; cat. II (48.0): Corpos (Cluj), Pelmuş, Merchiţiu, Welber; cat. III (52.0): Zelinger. - 50 m. SPATE: cat. I (43.): Mar­­chiţiu; cat. II (47.0). I; cat. III (51.0): Kelemen, Lovas, Welber. CENTRE DE ANTRENAMENT IN ALTE PATRU ORASE DIN TARA Faţă de popularitatea din ce in ce mai mare a atletismului în rândul tine­retului, Direcţia tehnică OSP, — la propunerea FRA — a hotărit înfiinţarea a patru nouă centre de antrenament, în afara celor existente la Bucureşti şi Timişoara. E vorba de Cluj, Sibiu, Craiova şi Iaşi. Aceste centre vor funcţiona în câteva zile sub conducerea unui­ instructor fe­deral desemnat de FRA. Independent de aceasta, antrenorul fe­deral Mátyás Farkas va face vizite în fiecare centru, cercetând activitatea lo­cală şi­ făcând programe de antrena­ment pentru atletii din centrul respec­tiv. Natafia in 1948 (VI) La aceste centre vor participa în afara atleţilor legitimaţi, şi orice tânăr doritor să pătrundă in tainele atletis­mului. COMUNICAT • In vederea începerii campionatului naţional pe echipe care începe sub for­ma de campionate districtuale, F. R. Tennis a trimis tuturor districtelor regu­lamentul acestui campionat. Grupările sunt obligate să ceară câte un exemplar din acest regulament, dis­trictului respectiv pe adresa căruia le-au fost trimise. • Următorii jucători vor primi anul acesta rachete contra cost, prin F. R. Tennis: A. Pusztai, D. Gruenwald, H. Bene­dek, A. Tănăsescu, I. Racoviță, T. Grad, T. Nagy, T. Ivan, St. Anghelescu, C. Chivaru, I. Stăncescu, T. Ovici, I. Dolha, G. Aldea, I. Cerbu, A. Beke, E. Wilier, A. Vătăşescu, St. Loewinger, Gh. Rado, C. Zacopceanu, St. Ujfalvi, I. Nagy, N. Negulescu, St. Paul, I. Rakossi, I. Bog­dan, N. Lazăr (Gheorgheni), FI. Mari­­nescu, D. Piroş, I. Peter, G. Ghidrai, I.. Juhasz, S. Mehedinţi, A. Lupescu, Al. Stapciu, A. Tules, I. Manoliu, I. Dancea, R. Bodo, M. Baia, R. Namian, St. Kuhn, B. Barabassi-Zarug, S. Unanian, I. To­­dorovsky, Matilda Dombora, S. Koltai, P. Winkler, B. Koros, E. Medilanschi, Mariana Niculescu, S. Wellmann, Ju­lietta Namian, via Manoliu, Z. Gabor. F. R. Tennis va anunta prin districte, după sosirea rachetelor, când pot fi ridi­cate, precum şi preţul lor. • Pentru anul acesta, s-au fixat Ur­mătoarele cote de mingi: F.R. TENIS Cat. internaţională câte 18 mingi, cat. I-a bărbaţi, câte 10 mingi, neclasaţi cat. I- a bărbaţi, câte 4 mingi, cat. I-a femei, râte 8 mingi, cat. I-a femei neclasate, câte 4 mingi, cat. Il-a bărbaţi câte 6 mingi, cat. Il-a bărbaţi neclasaţi insufi­ciente performanţe şi neclasaţi, câte 4 mingi, cat. Ii-a femei câte 4 m­ingi, cat. II- a femei neclasate câte 2 mingi, cat. IIl-a bărbaţi clasaţi câte 4 mingi, cat. IH-a neclasaţi câte 2 mingi, juniori cla­saţi câte 4 mingi, junioare clasate câte 4 mingi, copii clasaţi câte 2 mingi. Cum mingile comandate din străină­tate n’au sosit încă, F. R. Tennis a ho­­tărit să împartă deocamdată câte o cotă redusă de mirigi din cele existente şi anume: categoria internaţională câte 6 mingi, cat. l­a bărbaţi şi femei câte 4 mingi (numai clasaţi), ceilalţi jucători clasaţi şi neclasaţi la toate categoriile, (figurând în clasamentul oficial), câte 2 mingi. Aceste mingi pot fi ridicate imediat de la F. R. Tennis, prin delegaţii judeţe­­nelor respective. Preţul mingilor nefiind încă fixat, se vor consemna la F. R. Tennis, câte ici 170 de minge şi decon­tarea se va face după fixarea preţului Pentru restul jucătorilor, in proporţie de 60 la sută din efectivul jucătorilor le­gitimaţi, se va distribui câte 2 mingi pentru fiecare, între 1-10 iunie a. c. Competiţie rezervată grupărilor din Moldova In Moldova au luat de curând fiinţă o serie de grupări de handball, care şi-au făcut debutul în competiţia ofi­cială „CUPA RPR”. Pentru a da posibilitatea acestor echipe de a-şi măsura forţele şi de­­sigur de a progresa şi face propagan­dă acestui sport prin disputarea cât mai multor matchuri, regionala de est din Bacău organizează sub îndru­marea FRH o competiţie rezervată grupărilor moldovene. Concursul acesta se va disputa în­cepând de la data de 8 Mai şi va fi eliminatoriu. A fost denumit „CUPA MOLDOVEI” şi la startul său se vor prezenta grupările : ,,CFR” (Bacău), „PARTIZANUL” (Bacău); „VICTO­RIA TEXTILA” (Bacău); „CFR” (Paşcani); „CFR” (Tecuci); „A. S. METALUL” (Roman); „CELULOZA” (Piatra Neamţ) şi ,,C. F. R.” (Mara­­şeşti). ŞTIRI • Etapa a II-a a Campionatului Naţional se va disputa in întreaga ţară Duminică 8 Mai. 9 După primele eliminatorii, jocu­rile următoare din „Cupa RPR” se vor desfăşura la data de 22 Mai. 9 A fost format, sectorul de arbi­tri din vest care funcţionează la Ti­mişoara, componenţa fiind urmă­toarea : Băumel Iacob (responsabil), Gândi Constantin (secretar), Bălănescu Du­mitru, Bărbuiescu Dumitru şi Ciotea Ion (membrii).­­ Gruparea USPTT a fost amen­dată cu 200 lei pentru lipsă de licenţă la joc oficial. • CSU II întrebuinţând doi jucă­tori de categorie superioară a pierdut jocul cu CSCA prin forfait 4—0. T­rebue s’o spunem dintr’un început că n’avem intenţia de a prezenta istoricul con­cursurilor pentru începători. Deşi ar fi foarte interesant, mai ales prin sublinierea scepticismului cu către au fost pripite la început a­­ceste competiţii. Iniţiate de destul de mult timp, au dat însă cel mai caracteristic randament de a bea în acest an, mai bine spus în ultimele luni. Făcând o comparaţie a activită­ţii începătorilor şi a consacraţilor în acest interval de timp, încer­căm să aducem explicaţii situaţii­lor de fapt. Explicaţii care sperăm să însemne un aport şi un îndemn în plus. MEDII BUNE OBŢINUTE DE ÎNCEPĂTORI­­ Chiar din primul­­ concurs, în­cepătorii s’au remarcat, nu atât prin cele câteva răzleţe rezultate bune, cât prin media primilor cinci sau zece trăgători. (In pri­mul concurs, media primilor zece concurenţi a fost de 90—100). Un timp, această medie s’a menţinut cu aproximaţie apoi a început să scadă. Care a fost cau­za? Explicaţia este simplă. Noul regulament al concursurilor de carabină serie culcat rezemat nu mai permitea concurentului care depăşise de două ori un anumit punctaj să mai patrticipe la ase­menea competiţii. Dar consecinţele acestei restric­ţii au fost mai îmbucurătoare de­cât s’au aşteptat chiar organiza­torii. S’a creat o emulaţie între trăgători şi în poefes timp s’a ob­ţinut o mai mare mobilizare a maiorilor de tir. Fiindcă prin a­­ceastă restricţie s’a reuşit înde­părtarea acelui „începător perpe­tuu”, acelui colecţionar de plache­te şi premii a cărui mentalitate am criticat-o într’un trecut arti­col. AU TRECUT OARE ÎNCEPĂTO­RII IN RÂNDUL CONSACRA­ŢILOR ? Unul din scopurile concursurilor de începători este de a recruta viitoarele vârfuri ale acestui sport. Bineînţeles că ar fi absurd să pretinzi ca într’o atât de scurtă perioadă un începător să treacă în rândul consacraţilor. Tirul este un sport la care fiecărei poziţii şi fiecărei arme îi este necesar un profund şi îndelungat studiu. Cu toate acestea s’au obţinut succese în această direcţie. Succe­se datorite situaţiei generale îm­bunătăţite, succese la cari şi-au adus aportul, vârfurile noastre prin sfaturile cari le-au dat, înce­pătorii însăşi prin însuşirea cu­noştinţelor primite dela cei cu mai multă experienţă, cu mai multă tehnică Rezultatele numeroase ce depă­şesc la băieţi 91% în poziţia cul­cat nerezemat, acel 83% tot cu arma de serie şi în aceeaşi pozi­­ţie obţinut de Renata Slavid — sunt­ dovezi destul de clare. Şi, în plus, nu sunt singurele. D®şi cu două, trei luni înainte era începător, Aurel Neagu a trecut surprinzător de repede în rândul consacraţilor. El a stabilt un excelent 390-400 la armă libe­ra în poziţia culcat, rezultat con­firmat ulterior. LA CONSACRAŢI, UN SLAB ÎNCEPUT, dar apoi... începutul, anul acesta, a fost destul de sla­b pentru consacraţi. Cauze? Poate temperatura scăzu­tă, poate lipsa de antrenament, poate amândouă­ Dar, încetul cu încetul, talen­taţii noştri trăgători au început să-şi revină şi rezultatele au cul­minat cu acel 378 de puncte la armă liberă în picioare stabilit de Sorin Cantilli, cu recordul naţio­nal la armă liberă în genunchi — 382-400 — realizat de Iosif Sorim, cu recordurile naţionale stabilite de Elena Cerchez şi Roctica Dabi­­ja, cu frumoase rezultate reuşite de Ştefan Popescu. * Dar­, esenţialul este progresul general, al masei începătorilor. Şi în această acţiune vârfurile au un important rol de îndeplinit: acela de a servi ca instructori. Şi, — pe cât e posibil, bineîn­ţeles, — de a alcătui un manual tehnic, umplând un gol, ce se face profund simţit în progresul tineri­lor începători. M. BĂNUŞ DIN PROBLEMELE TIRULUI ÎNCEPĂTORII: O CONTINUĂ GRIJE A CONSACRAȚILOR CONSACRAȚII: UN CONTINUU EXEMPLU PENTRU ÎNCEPĂTORI O durere puternică în piciorul stâng a trezit-o din somn. Va­­săzică e adevărat, vasăzică nu a fost un vis urît. De jur împrejur pa­turi şi alb. Pe noptiera de alături, stau sticluţe cu doctorii. Peste tot mi­rosul de iodoform îi gâdila discret no­rile. Iar acolo unde este durerea, sim­te ceva greu, bandajat şi pus în gips. Dacă v’ar durea-o, ar zice că-i un picior străin. Elena închide ochii. Ce s’a întâm­plat? Dar eri era încă sănătoasă, sărea şi alerga. Aseară, împreună cu colegii şi colegele ei, se îndrepta spre stadion, când acea afurisită de moto­­cicletă, apoi durere sfâşietoare în pi­ciorul stâng, strigătele colegilor şi iat-o aici.. . Maestra sportului, Elena Sergheie­­vna Voit, a fost adusă la spital, şi medicii au constatat o dublă fractură a piciorului stâng. Pentru oricine, un astfel de accident e un lucru extrem de neplăcut, printr-o întorsătură ne­favorabilă a bolii, poţi rămâne infirm toată viaţa. Dar mult mai groaznică este fractura dublă a piciorului pen­tru un sportiv şi încă pentru unul ca Elena Voit. A început să se ocupe de sport încă de pe băncile şcolii. Şi cu fiecare an, şi-a îmbunătăţit nivelul tehnic. Ea a căpătat titlul de maestru al sportului în­ trei sporturi: atletism, volley şi basket-ball. Elena Voii era o sportivă multila­­terală. Ea sărea 1,50 la înălţime, aler­­ge minunat şi juca excieient volley şi basket în echipa clubului M.A.I. Şi iată acum patul de spital, gipsul, ne­mişcarea. Primele zile, Elena a fost grozav de deprimată. Dar, şi-a revenit repede. Totul se va termina bine. Principalul este să nu-ţi pierzi moralul, trebue să vrei să te faci bine, să te întorci în muncă şi în sport. Elena Voit este aspirantă la institutul de construcţii aviatice şi acest accident stupid a smuls-o şi dintre proectele sale dragi. Clubul sportiv al institutului avia­tic a înconjurat-o pe Elena cu dra­gostea şi atenţia sa. Colegele şi cole­gii veneau în fiecare zi, iar pe măsuţa sa, florile nu mai încăpeau. Iar când echipa lor pleca în alte oraşe, telegra­mele o anunţau pe Elena despre re­zultatele obţinute. Vindecarea însă mergea greu. Frac­turile nu s-au prins bine. A fost ne­voie de altă intervenţie chirurgicală, alt gips, alte chinuri. Elena suporta cu dârzenie toate neplăcerile bolii. Ea era gata să suporte noi operaţii, noi procedee numai şi numai să se faică bine, să se poată întoarce în institut şi pe stadion. In spital, a trebuit să stea aproape şapte luni. Nenorocirea s’a întâmplat în toamna lui 1947 iar din united Voita a ieşit deabea în Martie 1948. Piciorul era încă într’o cizmă ortopedică. Şi iată, sprijinindu-se ’n cârje, Elena Voit intră într’o zi de primăvară în sala clubului sportiv al institutului. Ce bucurie a fost. Câte strigăte, îm­brăţişări şi sărutări! întreg institu­tul se bucura de întoarcerea Elenei, însă pentru clubul sportiv era o ade­vărată sărbătoare, căci Elena nu era numai o excelentă sportivă, dar şi o eminentă organizatoare. Peste câteva zile, Elena Voit a asis­tat la matchul dintre echipele Spartac şi MAI. Colegele ei jucau excelent. După fiecare acţiune, ele se uitau în tribună la spectatoarea din rândul întâi, Elena Voit, ca şi cum ar vreri să spună : „Nu-i aşa că am jucat bine? Nu fi tristă, peste puţin timp vei juca şi tu­ cu noi”. Când va veni acest timp ? Şi va pu­tea oare Elena Voit să mai joace bas­ket ? Problema era că din cauza lungii inactivităţi, articulaţia genunchiului îşi pierise flexibilitatea. Ligamentele se întăriseră. Genunchiul nu vroia să se îndoaie. Nici operaţia şi nici medi­camentele nu ar putea face ceva. Me­dicii au spus că numai prin exerciţii, cât mai multe exerciţii, se va putea căpăta flexibilitatea ligamentelor. Şi Elena Voit a început exerciţiile, imediat ce a putut abandona cârjile. Cu dinţii strânşi, înăbuşindu-şi lacri­mile, Elena Voit căuta să îndoaie şi să desdoaie genunchiul, care nu o as­culta. La începutul lunii Mai, basket­bal­ listele au plecat în Sud, la Alust. Cu ele a plecat şi Elena. La Alust, după o pauză de 10 luni. Elena Voit a păşit pe terenul de bas­­ket. Piciorul stâng încă mai era în cizmuliţă. Ce înceată şi neîndemâna­tică li s’a părut ea colegelor sale. Ele au făcut însă tot posibilul să o ajute, au vegheat să nu-şi obosească picio­rul. La plecarea din Aluşt, piciorul se întărise aşa de bine, încât cizma or­­topedică n’a mai fost necesară. Fetele împreună cu Elena, au înecat cizmu­­liţa în Marea Neagră. Piciorul s’a întărit şi cizma a fost înecată, însă genunchiul nu se vinde­case complect. Voit continua fără în­d trei apere exerciţiile. Ea încerca me­­reu să îndoaie piciorul, măcar cu un milimetru mai mult ca înainte. Astfel zi de zi, săptămână de săp­tămână, luni întregi a continuat ?­­■rercitiile. Elena Voit s’a întors şi în munca sa din institut. S’a cufundat din nou în lumea cifrelor şi a calculelor. Şezând insă la masa de lucru, s’a obişnuit încontinuu să îndoaie şi să desdoiască piciorul. Până la urmă trebue să ce­deze ! Eu asta vreau şi asta voi ob­ţine ! Şi încet, încet, articulaţia a început să se îndoaie şi ligamentele să-şi re­vină în faţa voinţei de nesdruncinat a sportivei sovietice. In toamnă Elena Voit a început să pace basket. Dar asta nu mai este an­­trenament şi concurs pentru campio­natul sindical. La început, ce-i drept, ea a jucat în echipa jucătorilor de ca­tegoria I-a şi nu în cea de maeştri. Dar asta nu-i nimic. Antrenorul i-a acordat o atenţie deosebită. Elena a învăţat să tragă la coş cu mâna stângă, pentru a cădea pe piciorul sănătos. Cu fiecare pas, se vedea cum îşi intră în formă. La recentul campionat de bosket al Moscovei, echipa institutului a învins. In această echipă a jucat şi Elena Voit dar de data aceasta în echipa maeş­trilor. Voinţa, dârzenie, moralul, nesdrun­­cinat, al sportivilor sovietici nu se arată numai în sport. Aceste minu­nate calităţi sunt strălucit demon­­strate în muncă, în învăţătură, în viaţa de toate zilele a omului sovie­tic. Elena Voit a învins, arătând voinţa generaţiei sale, arătând forţele crea­­toare ale prieteniei. VOINȚĂ OMULUI SOVIETIC de EVGHENIE VAS­ILI­EV HUM Paginai S­a . DOI TINERI MUNCITORI, ARĂDANUITURA ION ŞI ANA GHEORGHE NE VORBESC DESPRE SCRIMA întotdeauna după o întâlnire dintre două echipe, se obişnueşte o revenire. O revenire în care să se sublinieze comportările concu­renţilor respectivi­ Ceea ce ar tre­bui să facem şi cu ultimul match disputa­t în Capitală cel dintre echipele GODEANU şi ARAD matcri­ela care mentă remarcat rezultatul egal de la sabie reuşit de Godeanu. In plus aceasta ar fi putut şi câştiga, dacă arbitrul în­tâlnirii dintre Marinescu şi Ne­meth, n’ar fi refuzat primului victoria în mod cu totul ciudat. Şi dacă mai spunem că trăgătorii de la Glodeanu şi-au recăpătat for­ma şi condiţia fizică pierdute în urma lipsei de sală, încheiem în mod succint obişnuitele comenta­rii. Le continuăm însă, cu o discu­ţie avută cu cei doi tineri munci­tori din echipa Aradului, TOM­KA IO­AN şi ANA GHEORGHE. CINE VREA SA ÎNVEŢE SCRIMA ? Acesta a fost primul contact cu scrima al tinerilor muncitori Tomka Ioan şi Ana Gheorghe amândoi din Arad. Nu auziseră despre scrimă a­proape nimic. Iar de văzut, au vă­zut doar câteva dueluri în filme. „Bine, dar scrima este un sport care necesită, pentru a fi învăţat, ani şi ani de zile” — susţin toţi trăgătorii de frunte, toată aşa zisă „vechea gardă a scrimei”. Fără discuţie că tehnica acestui sport este una dintre cele mai subtile. Experienţa anterioară a dovedit că sunt necesari mulţi ani pentru­­ca un trăgător să o asimileze, ta­­tr’atât încât să poată participa la concursuri de categoria I, sau cum e cazul de faţă la un campionat naţional. ŞI TOTUŞI E POSIBIL.-- ‘ Cei doi tineri muncitori arădani To­mka I, strungar la „Flamura Roşie” şî Ana Gheorghe, strungar la „Victoria”, sunt mai tineri de­cât îşi în­chip­uie mulţi dintre citi­tori. Primul are 17 ani, al doilea 18 ani, şi ambii, tineri UTM-işti, urmează ,,Şcoala Metalurgică” din Arad pentru ridicarea nivelului profesional. Cu ocazia întâlnirii cu Godeanu au venit în Bucureşti Şi dintr’o discuţie cu ei se pot afla lucruri interesante şi car­ ar putea servi ca exemple. De urmat bineînţeles, TOMKA a început scrima acum 11 luni şi nu cunoştea înainte nici cele mai elementare noţiuni ale acestui sport. Deasemeni ANA, cu deosebire că el a început mai târ­ziu, trecând de atunci numai 7 luni. Şi în acest scurt interval, ambii au reuşit să facă parte din echipa Aradului la sabie, echipa care ocupă locul cinci în clasa­mentul campionatului­­naţional. Când au fost chemaţi să înveţe scrima cu profesorul N. Pellegri­ni — care le conduce antrenamen­tele — ei nu arătaseră cu absolut nimic că vor progresa­ atât de re­pede­. „Acesta este un puternic mo­tiv să credem că mai sunt mulţi, fo­arte mulţi tineri, tovarăşi de-ai noştri din ateliere, cari ar putea învăţa scrima” — ne declară ambii resprezenta­nţi ai echipei Aradului. PENTRU POPULARIZARE SUNT FOARTE NECESARE DEMON­STRAŢIILE „Dar pentru a se atrage, con­cursurile oficiale nu sunt de a­­juns. In dispute unde interesează rezultatul, mișcările sunt mult prea repezi pentru că cel venit pentru prima oară la scrima să priceapă ceva. „Ori, pentru a realiza populari­zarea sportului cu arme albe, sunt necesare demonstraţiile la care spectatorii vor putea vedea­ mişca­rea încetinită, deci şi tot comple­xul ei. „Totodată, cu aceste demonstra­ţii se mai realizează şi o educare a publicului. Care în marea majo­ritate necunoscând tehnica scri­mei şi deci neputând judeca com­petent hotărârile arbitrilor,­­are de multe ori atitudine complect nela­locul ei într’o sală sportivă. Ce­eace însă nu scuză deloc slaba pregătire a arbitrilor, cari aduc pe lângă incompetenţă şî rea credin­ţă in hotărâri”. Acestea sunt problemele care îi frământă pe cei doi tineri şi pen­tru care au dat în general soluţiile cele mai juste. Un nou curent, o nouă menta­litate începe să-şi facă drum în scrima românească• Intr’adevăr cu multă greutate, poate chiar cu prea multa.­­ Invăluind-o cu o perdea „nobi­lă”, vechii scrumeuri aveau gri­je să nu permită acces către sportul cu armele albe decât reprezentanţilor burgheziei. „Muncitorii între noi? N’au ce căuta. Să-şi vadă de trea­ba lor” — se indignau mărimile de atunci ale scrimei- Lucrurile s’au schimbat. Totuşi, mai este necesară încă multă muncă, mai sunt necesare încă multe îndemnuri. Și unul dintre acestea este, ca Aradul să fie un exemplu pentru toate grupările. Exemplu care tre­­bue grabnic urmat. (ns. b.) ŞTIRI 9 LA GIURGIU a luat fiinţă recent gruparea „Meta­chimic” care s’a afiliat la F. R. C. * 9 LA ORA actuală, este gata o treime din lucrările de construire a velodromului din Giurgiu. & • ,,F. R. C.” reaminteşte gru­părilor că nu se va elibera nici o licenţă dacă cererea de licenţă nu e î­msoţită Şi de fișa medicală. Vi­zita medicală se face în fiecare Vineri, orele 16—18 la cabinetul medical din str. A. Briand Nr. 21. 1 MAI A FOST SĂRBĂTORIT (Urmare din pagina N­a­­ţionale: Marin Florea Ionescu, Secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. De asemeni, dr. Petru Groza, "Pre­şedintele Consiliului de Miniştri, Gh. Gheorghiu Dej, Prim Vice-Preşedinte al Consiliului de Miniştri, Secretar Gene­ral al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ana Pauker, Vice- Preşedinte al Consiliului de Miniştri, Ministrul Afacerilor Externe, Secretar al CC al PMR, Vasile Luca, Vice-Preşe­dinte al Consiliului de Miniştri, Minis­trul Finanţelor, Secretar al CC al PMR, Teohari Georgescu, Ministrul Afacerilor Interne, Secretar al CC al PMR, Lotai Rădăceanu, ministrul Muncii şi Preve­derilor Sociale, Secretar al CC al PMR, I. Chişincutschi şi Al. Moghionoş,­ Se­cretari ai CC al PMR, Şt. Voitec, mem­bru în Biroul Politic al CC al PMR, Preşedintele Comisiei de Organizare a Cooperaţiei, Em. Bodnăraş, ministrul Apărării Naţionale, Gh. Vasilichi, minis­­trul Minelor şi Petrolului, Miron Con­­stantinescu, Preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, Teodor Iordăchescu, ministrul Construcţiilor, membri în Bi­roul Politic al CC al PMR, Chivu Stoica, ministrul Industriei, Iosif Rangheţ, Va­sile Vaida, ministrul Agriculturii, Mi­hail Moraru şi Zaharia Tănase, membri supleanţi ai Biroului Politic al CC al PMR. Din partea Corpului Diplomatic au fost de faţă S. I. Kavtaradze, Ambasa­dorul Uniunii Sovietice, Boris Manolov, Ambasadorul Republicii Populare Bulga­ria, Lubomir Linhart, Ambasadorul Ce­hoslovaciei, Eugen Szell, Ministrul Un­gariei, Tadeus Finzinski, însărcinatul cu Afaceri al Poloniei, Lufter Hoxza, Însărcinatul cu Afaceri al Albaniei. Uriaşa demonstraţie a început prin intonarea „Internaţionalei” şi a Imnului Republicii Populare Române. D. D. Petrescu, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român a rostit apoi o cuvân­tare in care a arătat puternica semnifi­caţie a zilei de 1 Mai, strâns legată de cuceririle clasei muncitoare din RPR şi lupta unită a oamenilor muncii din toate lumea pentru pace, împotriva aţâţători­lor imperialişti la un nou război. Cuvântarea tov. D. Petrescu a fost deseori întreruptă de ovaţiile entuziaste şi de aplauzele puternice ale manifestan­­ţilor. După cuvântarea tov. D. Petrescu a urmat defilarea. Grandioasa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii manuare şi intelectuale din Capitală s’a încheiat prin intonarea Imnului RPR, Imnului Sovietic şi Inter­naţionalei. (Rador). Soter a stabilit un nou record naţional (Urmare din p­ct. inc l-a) ŞI FOARTE BUNI MU­NCI­TORI". Sublinierea nu ne aparţine. Ea se da­­toreşte contabilului şef al uzinei, tov.. Magdi, care este­­şi superiorul celor în cauză şi în măsură sa le aprecieze mun­ca, aşa cum noi suntem in măsură să le apreciem performanţele sportive. * Iată acum şi rezultatele concursu­lui timişorean din ziua de 1 Mai: BAEŢI 80 m. BAEŢI seria I: 1- Lupaş (El) 9,0 sec. 2. Wiesenmeyer (El) 9,3 sec. 3. Gârneanu (El) 9,4 sec. Seria II: 1. Neuhior (El.) 9,2 sec., 2. Poenaru (El.) 9,4 sec., 3. Puşcaşii (El) 9,6 sec . Seria III: 1. Raica II (Spartak 9,5 sec., 2. Strecov (Spartak) 10,2 sec., 3. Bran (CFR) 10,3 sec. 1500 m.: 1. Mihailovici (CFR) 4:21.0, 2. Fenesan (Spartak) 4:24.8, 3. I. Pascu (CFR) 4:28.1. GREUTATE: 1. Raica Mihai (El) 14.57 m., 2. Raica Aurel (II) Spar­tak 11.89 m., 3. Wiesenmayer (Bl.) 11.32 m. 4x100: 1. Electrica I (Neuhror, Wiesenmeyer, Poenaru, Lupşa) 45,9 sec., 2. Electrica II (Gârlaşiu, Kap­ier, Schneider, Partos) 48,0 sec, 3. Spartak. FETE 60 m. plat seria I: 1. Magdin II (Spartak) 8,9 sec., 2. Bran (Spar­tak) 9,2 sec., 3. Şerban (Spartak) 9,5 sec. Seria II: 1. Ernst (EL) 8,8 sec., 2. Receanu (El) 8,8 sec., 3. Schutz (Spartak) 9.0 sec. 490 m. plat 1. Edith Treybal (El.) 3­.06­0 (la două zecimi de rec. nat. 1:05.8 Elena Dinescu 1946),2. Bo­­ ciort (Sp) 1:10.Ţ 3. rata (Spartak) 1:14.8.

Next