Sportul Popular, august 1949 (Anul 5, nr. 1433-1462)

1949-08-02 / nr. 1434

»a construim şi să redăm terenurile şi instalaţiile sportive, activităţii maselor Regimurile bur­gheze s’au lăudat cu o activitat sportivă de 44 ani îi vorbeau cu falsă mândrie de existenţa unei tra­diţii in materie de sport. Dar ce a însemnat acest sport şi tradiţia lui pentru poporul nostru, se ştie foarte bine. Moşierii şi negustorii care exploatau mun­citorimea şi ţarammea muncitoare, sugându-i cu nesaţ ultima vlagă, foloseau mişcarea sportivă ca un mijloc de distracţie personală, de afacere şi de multe ori cu scopuri şovine. Dacă exista intr’adevăr o tradiţie burgheză, apoi aceasta era in a ţine tineretul muncitor In în­­tunerec, ca el să nu vadă ce se petrece in viaţa de huzur a exploa­tatorilor. Sportivul profesionist era preţuit cât îl ţineau picioarele şi pumnii. De instalaţii sportive mari nici nu putea fi vorba. Cele mici, serveau interesele organizatorilor şi concu­renţa dintre profesioniştii sportului împiedica în bună măsură con­strucţii noui. Se ştie, de pildă, că boxul profesionist avea iarna drept sediu, vechiul Circ Sidoli care a­men­ita să se prăbuşească peste spectatori. Deşi organizatorii bo­xului câştigau sume uriaşe, nu s’au gândit niciodată să construiască sală bună. Dacă întâmplător se gă­sea o sală mai încăpătoare, aceiaşi organizatori, cu influenţă în con­ducerea Federaţiei, o declarau i salubră: f­otbalul s’a bucurat de câteva terenuri neîncăpătoare. Fostul sta­dion ANEF a fost construit destul de târziu, cu o capacitate mică Pentru acest teren, s-au cerşit pur şi simplu banii cetăţenilor, căci gu­vernele liberale sau naţional-ţără­­niste sprijineau sportul numai cu vorba dar nu şi cu fapta. Celelalte terenuri de fotbal erau mici şi nesigure. Terenul Venus a avut tribune şubrede care amenin­ţau intr’una să se prăbuşească, uti­lajul sportiv insuficient şi neigienic. Târziu, mult prea târziu, a putut să se consolideze tribuna de lemn. Câteodată, primarii trecutului treceau în planul lor de investiţii câte un bazin de înnot. Aşa a fost construit bazinul de la piaţa Rond, din Bucureşti. Primarul care a ur­mat la scaunul municipiului, gelos de realizarea predecesorului său în loc să facă un Ştrand şi mai fru­mos, l-a dărâmat pur şi simplu pe cel vechiu şi l-a transformat în pia­ţă de legume. Nu trebue să ne mire aceste practici. Ele ilustrează tem­belismul politic al regimurilor bur­gheze. In fond, Capitala n’a avut un bazin de iarnă construit din bani publici? El se afla In lo­­calul Băilor Eforiei, din Bulevard. Acest bazin a fost transformat in sală de dans, şi mai apoi in sala Vox, care a ars. La Braşov, s-a întâmplat un lu­cru asemănător. Bazinul de iarnă al oraşului a fost transformat de fabricantul Scherg în magazie de stofe. Primarii erau totdeauna de acord cu ordinele capitaliştilor. Este deci clar că în trecut nu au putut trăi instalaţiile existente şi nici alte instalaţii sportive noui nu au fost construite. Sportul nu lua o desvoltare mare şi servea cu mijloacele sale interesele meschi­ne ale profitorilor exploatatori. După 23 August 1944, după eli­berarea­­noastră de către Uniunea Sovietică, pe măsura cuceririlor clasei muncitoare pe drumul făuri­rii unui sport nou, a rezultat nece­sitatea construirii unor instalaţii care să corespundă nevoilor de des­voltare ştiinţifică a culturii fizice şi sportului. Lupta aceasta a fost grea şi ea s-a dus în condiţiile priorităţii re­facerii şi înzestrării economiei na­ţionale, ale începutului de indus­trializare a ţării noastre, ale stâr­­piri vechii mentalităţi despre sport, ale slabului sprijin acordat de au­torităţi, ale barierilor ridicate de duşmanul de clasă, cuibărit veni­nos în sport. Dar atât cât s’a făcut, a întrecut cu mult tot ceiace s’a realizat în cei 44 ani de sport al regimurilor burgheze. Să ne gândim in primul rând la Stadionul Republicii din Capitală. Pe ruinele unui teren bombardat, s’a ridicat în 93 zile — prin elanul creator al brigadie­rilor­—un Stadion măreț din beton, unul din cele mai frumoase din Eu­ropa Centrală. Strandul Tineretu­lui a fost complet refăcut, iar Sta­dionul Tineretului a căpătat un as­pect nou. Sprijinită de Partid şi Guvern, Organizaţia Sportului Popular a putut să transforme total centrul de tenis din str. Ştirbei Vodă in­­tr’un teren modern de baschet, te­nis şi patinaj, cu o tribună de patru mii de locuri. Iată sala Giuleşti din Bucureşti, care prin eforturile muncitorilor feroviari a devenit o sală complet şi modern utilată, cu încălzire cen­trală, un puternic centru de conti­nuă desvoltare a tineretului mun­citor. Tot la Bucureşti, Banca R.P.R. a început anul trecut construirea unui mic stadion pentru salariaţii săi în str. Dr. Lister. La Timişoara sa realizat dintr’o sală ruinată, fostă manej, o sală de sport cu o capacitate de 5000 de locuri, iar la Lugoj, prin muncă voluntară, cu ajutorul sindicaliştilor,, ostaşilor şi­­ tineretului muncitor s’a construi­t un bazin de toată frumuseţea p­e malul Timişului.­­ Elanul creator, nu lipseşte tine­­­retului muncitor. Zeci de terenur­i au fost construite la oraşe şi sate­­ în vederea C.U.T. şi C.T.M. Di­n pilda la Iaşi. In anul trecut, pisa­a stadionului 23 August a fost făcu­­­tă în trei zile. Tinerii muncitori şi­­ au aşteptat totul de la faentru şi , după exemplul tineretului sovietic condus de gloriosul Comsomol, au pornit la, realizări temeinice. La Buftea, Brăneşti, Şipote, Bucium şi Copou-Iaşi, în Câmpulung Moldo­venesc sau în comunale din judeţul Dorohoi, au apărut din truda tine­retului, terenuri de sport, îndem­naţi de organizaţiile de Partid tine­rii pornesc voioşi la muncă. In cea mai mare parte locurile virane s’au transformat în terenuri de sport sau terenuri de recreaţie. De o covârşitoare importanţă pentru mişcarea noastră sportivă a fost apariţia HOTĂRÂRII BIROU­LUI POLITIC AL C.C. AL P.A­.R. ASUPRA PROBLEMEI DES­­VOLTARII CONTINUE A CUL­TURII FIZICE ŞI A SPORTULUI. Arătând cauzele pentru care cul­tura fizică şi sportul nu au crescut pe măsura­ desvoltării generale a democraţiei populare la noi în ţară. HOTĂRÂREA constată: unele instalaţii şi terenuri de sport sunt încă folosite in alte sco­puri decât cele sportive, arătând în acest fel nevoia pu­nerii accentului pe problema insta­laţiilor şi terenurilor în sport. Intr’adevăr, instalaţiile sunt ab­solut necesare desvoltării mişcă­rii sportive. Cu toate realizările pozitive din multe judeţene, ele sunt totuşi insuficiente faţă de creşterea­­neîncetată a numărului celor care­­practică sportul. Iniţia­tiva creatare trebuie să existe pretutindeni. Terenuri, săli şi pis­cine vor trebui să fie şi mai multe în toate oraşele şi chiar la sate. Hotărîrea a produs o nemărgini­tă bucurie in rândurile tineretului sportiv şi ca o consecinţă în cinstea ei, acesta a început construirea te­renurilor sportive. Imediat ce au citit Hotărîrea, ti­nerii de la Institutul Cantacuzino din Bucureşti, au privit cu alţi ochi terenul de tenis din curtea Institu­tului, teren pe care se aflau depo­zitate lăzi. Ei au dat la o parte lăzile, au curăţit terenul şi l-au redat activi­tăţii. La Bacău, tinerii muncitori sportivi au construit dela 26 iunie până acum, prin muncă voluntara, 28 terenuri de volei, patru de bas­chet şi 15 gropi pentru sărituri. La Amefa — Flamura Roşie din Arad se construeşte o sală de sport. Insă nu pretutindeni s’a înţeles să se acorde sprijin activităţii spor­tive. Iată, de pildă, cum maestrul de box Dinu Dobre a fost înştiinţat de responsabilul unui atelier de au­­to-reparaţii să evacueze sala de box „Victoria” unde acesta antre­nează în mod gratuit pe tinerii muncitori din cart­erul Griviţa, în sală urmează să se facă un birou al atelierului. Tot in Bucureşti, pe Şoseaua Floreasca, spre lac, pe un teren cu inscripţia: Teren sportiv al sala­riaţilor Creditului Naţional A­­gricol (?) cresc acum porumb şi zarzavaturi. Tot astfel la Piteşti, după ce Sind. Alimentar pregătise un teren de volei, s’au depozitat pe el numeroase lăzi. Din exemplele de mai sus, rezul­tă că in unele locuri realitatea co­respunde mentalităţii noui care cu­prinde noţiunea de cultură fizică şi sport, în altele o lipsă de înţelege­re faţă de problemele legate de sport. Cultura fizică şi sportul sunt mijloace pentru educarea omului nou şi de aceea ele trebuie să se bucure de tot sprijinul colective­lor sportive. Partidul Muncitoresc Român a dat sarcini precise orga­nizaţiilor sindicale şi de tineret, a arăta semnificaţia culturii fizice şi a sportului pentru formarea fizică a muncitorului de la oraşe şi sate. Este deci necesar, ca în afara marilor construcţiuni asigurate de Guvern în planurile anuale, colec­tivele sportive din întreprinderi, u­­nităţi militare şi şcolare, din gospo­dăriile agricole şi de Staţiuni de maşini, să ducă o muncă de lămu­rire susţinută, spre a stimula ela­nul tineretului de a construi neîn­cetat terenuri pentru sport, bazine şi săli. O acţiune serioasă va face să răsară mii de terenuri pe locuri virane, să se amenajeze apele curgătoare şi lacurile. Deopotrivă, instalaţiile existente să fie folosite numai pentru sport. Schimbarea, destinaţiei sălilor şi te­renurilor de sport înseamnă o lip­să de grije pentru bunurile poporu­lui muncitor, şi situaţia aceasta tre­­bue remediată cât mai curând. Acordând atenţia cuvenită tere­nurilor, sălilor şi piscinelor, spriji­nind construcţia lor, redând pe cele ocupate sportului, aducem o con­tribuţie temeinică la asigurarea mijloacelor de răspândire a spor­tului, asigurând tineretului munci­tor posibilităţi de întărire fizică şi morală, puteri noi pentru munca din producţie, pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat, pentru făurirea socialismului in Patria noastră. ANUL V —HI. 1434% PAGINI C. 5 LEI Redacţia: Str. Const. Miile 12 Centrala 5.30.38 5.30.37 Administraţia 6.14.08 Tipografia 3.84.39 Reclamaţii şi abonament 5.21.21. Abonamentele încep la 1 şi 15 ale fiecărei luni. Taxa poştală plătită In numerar 106.523.945. FINALELE C.T.M. I­N­CE­P VINE­R­I Cu acest prilej se vor desfăşura demonstraţii de gimnastică ritmică făcute de 5500 tineri şi tinere Concurenţii sosesc mâine T­ineretul muncitor aşteaptă cu vie emoţie şi cu o justificată ne­răbdare zilele de 5, 6 şi 7 August, când vor avea loc în Capitală finalele grandioasei competiţi populare: Cupa Tineretului Muncitor. După aproape 4 luni de întreceri pornite de la cele mai mici unităţi, de la cele mai îndepărtate sate şi cătune, Cupa Tineretului Muncitor îşi încheie drumul ei triumfal, du­pă ce a pus în mişcare 1 milion de tineri muncitori — băaţi şi fete — din fabrici, din uzine, din şcoli şi unităţi militare, de la oraşe şi sate. Finalele se desfăşoară sub semnul unui important eveniment. La Bu­dapesta, 10.000 de tineri, reprezen­tând 70 naţiuni ale globului, vor veni intre 14 şi 28 August, pentru a-şi manifesta solidaritatea lor de neclintit in lupta pentru pace, în cadrul Congresului şi Festivalului Mondial al Tinertului şi Studenţi­lor. Alături de ei, tineretul munci­tor al Republicii noastre, aduce mărturia încrederii sale de ne­­sdruncinat în victoria forţelor pro­gresiste, care luptă pentru pace şi progres, împotriva întunericului, împotriva aţâţătorilor la răzbi. Iar­­finalele C. I. M. sunt o dovadă în plus a forţei şi însufleţirii de care sunt animate masele de tineret din ţara noastră, puternicele lor resurse fizice, admirabila lor unitate mo­rală. Finalele Cupei Tineretului Munci­tor vor cunoaşte o amploare fără pre­cedent. Revărsarea de tinereţe pe care au prilejuit-o anul trecut fina­lele Cupei Unităţii Tineretului, va fi depăşită de uriaşa manifestaţie sportivă, al cărei măreţ epilog se va desfăşura în cadrul impunător al Stadionului Republicii. După concursurile care se vor ţine pe stadionul Tineretului, în zilele de 5 şi 6 August şi în dimineaţa de 7 August, în după amiaza acestei zile, Stadionul Republicii va adăposti în­chiderea solemnă a Cupei Tineretu­lui Muncitor, la care îşi vor da con­cursul ansamblurile de gimnastică ale CGM, Pionierilor, Armatei, MAI, Elevilor şi Institutului de Educaţie Fizică. Aceste 6 ansambluri însumează impresionanta cifră de 5500 de tineri, ale căror evoluţii vor prilejui o a­­devărată desfătare. In acelaş timp, probe atletice şi alte concursuri sportive demonstrative, vor completa un program de o bogăţie fără prece­dent în istoria sportului nostru. Finalele C. U. T.-ului din anul trecut au arătat că tribuna de la Stadionul Tineretului nu­­cores­punde prin capacitatea ei redusă numărului imens de spectatori dor­nici să asiste la actul final al unei competiţii de mase de o asemenea amploare. Comisia organizatorică C. T. M., a hotărît şi a realizat mărirea capa­cităţii Stadionului. Trei tribune me­talice au fost înfiinţate şi ele vor oferi, împreună cu tribuna betona­tă, o capacitate de 5000 locuri. In acelaş timp au început lucră­rile de pavoazare, care nu se limi­tează numai pe stadioane, ci în în­treg oraşul, cu deosebire in Gara de Nord şi în toate locurile pe unde vor merge şi se vor reuni reprezen­tativele provinciale. Stadionul­­Republicii cunoaşte şi el o grije specială pentru impor­tantul eveniment de Duminică. Ca amenajări de prin ordin tre­­bue semnalate lucrările de instalare a reţelei de megafoane, al căror rol în reuşita exerciţiilor de ansamblu este extrem de important. CÂND VIN FINALIŞTII începând de Miercuri dimineaţa vor sosi în Gara de Nord reprezen­tativ­­"Tee provinciale: Braşovul cu 96 concurenţi, Iaşul cu 110, Timişoara (Continuare în pag. 3 col. 4-5) Un 5-3 pe care trrebue să-l preţuim ECHIPA DE LUPTE A R. P. BULGARIA ÎNFRUNTA AZI LA GALI­TI I M­S­ Acel 5-3 obţinut de echipa naţională de lupte Duminică la Iaşi, în întâlnirea cu R.P. Bulgaria, constitue un rezultat deosebit de valoros, el indicând un cert progres tehnic şi o bună pregătire fizică a repre­zentanţilor noştri. Să nu se uite că, nu mai departe decât acum două luni, întreprin­­zând un turneu la Sofia, Dinamo, echipa câştigătoare a campionatului R.P.R. Pe echipe, nu a putut realiza decât două victorii în întâlnirea susţinută cu o selecţionată locală. De asemenea, trebuie să avem în vedere locul de frunte pe care îl ocupă luptele în evoluţia sportului din R.P. Bulgaria. Sport eminamente muncitoresc, luptele —Şi odată cu ele şi halte­rele — cunosc o mare popularitate la vecinii şi prietenii noştri de peste Dunăre, fiind practicate de contingente din ce în ce mai numeroase de tineri oportivi. In ce priveşte pe Forai Ovidiu, el a pierdut la puncte in faţa lui Ata­­nasoff, ca urmare a două avertis­mente pe care le-a primit în cursul disputei. Note au fost victoriile prin tuş obţinute — din partea noastră — de ConcomCent cu această dezvol­tare cantitativă, luptele au făcut î­n R.P. Bulgaria şi un mare salt calitativ, ceea ce nu poate decât să arunce o lumină specială asupra re­zultatului de la Iaşi. LUPTE FOARTE STRÂNSE Fiecare partidă, în parte, a pri­lejuit o luptă strânsă şi este semni­ficativ, în această privinţă, faptui că patru din ele — la pană, uşoara, semi-mijlocie şi semi grea — au mers până la capăt, punând arbi­trilor probleme extrem de deficile la socotirea punctelor şi pronunţa­rea deciziilor. Intr’adevăr, dacă Popovici Niculae a reuşit să-şi asigure un avantaj evident asupra lui Zvetco Mescoff, Krăsnic n’a dispus decât de justețe de Atanase Arghirov, iar decizia din întâlnirea Dumitru Cuc-Stoian Boi­­cev putea tot atât de bine să fie dată în favoarea reprezentantului nostru, într’atât de greu de separat erau cei doi luptători, pe foile de punctaj, la finele partidei: Tâlciu, To­der şi Bujor şi din partea R.P. Bulgariei, de Marinov. Totuşi şi la aceste categorii — excepţie fă­când doar întâlnirea Marinov-Ho­ţea — lupta a fost dârză, iar fazele emoţionante n’au lipsit. AZI LA GALAŢI IAŞI, 1 (Prin telefon). — Echipa R.P. Bulgarie) a părăsit astăzi Iaşul, plecând la Galaţi, unde va susţine Marţi (N.R.: azi), o întâlnire de­monstrativă cu echipa muncitorească gălăţeană I.M.S. Desigur, victoria va reveni naţio­nalei bulgare, dar sportul luptelor nu va avea decât de câştigat prin propaganda ce o va prilejui în rân­durile tineretului muncitor din Ga­laţi. Echipa de lupte a R.P.R., care a învins reprezentativa R.P. Bulgaria cu 5—3 Tinerii sovietici construiesc aeromodele de tipuri deosebite Mai multe modele au obţinut recorduri mondiale.-Inovaţiile unor copii sovietici In August 1948 a avut loc în împrejurimile Moscovei, al­ 17-lea concurs de aero-modele. 116 tineri constructori, — cei mai buni din U.R.S.S., — au adus din toate unghiurile Uniunii­­12 aeromodele, din cele mai variate, realizând 172c decolaje. Sborurile de mai multe ore pe distanţe de sute de km, sunt realizări obiş­nuite pentru aero-modeliştii sovietici. In ceea ce priveşte altitudinile atinse, a fost depăşită limita de 4000 de metri. Este mai uşor însă, sa stabileşti un record decât să-l înregistrezi cu exacti­tate. Controlul performanţelor realizate de aero-modele este o operaţie complica­tă, care cere o tehnică perfecţionată. Ca să ne familiarizăm cu modul de func­ţionare a unui concurs de aero-modele, sa asistăm la cele cinci competiţii care au constituit programul celui de al 17-lea ca concurs al Uniunii Sovietice. COMPETIŢIA DE SBOR PLANAT Pilotul unui planor de dimensiuni nor­mal trebue să ştie cum să utilizeze mai binne curenţii de aer, ascendenţi, termici sau dinamici. Lucrul este mai complicat a­­tunci când e vorba de un aero-model, pentru că acesta nu poate fi nici pilotat nici dirijat de pe sol. Totuşi, tinerii con­structori sovietici au rezolvat probleme înzestrând planoarele cu instrumente au­tomate în miniatură, care conduc zborul, controlează direcţia şi folosesc curenţii ascendenţi. Aceşti „auto-piloţi”, în miniatură, care constitue o inovaţie importantă în dome­niul aero-modelelor, au dovedit calităţi excepţionale, cu ocazia concursului. Dato­rită lor, planorul tânărului lituanian P. Mateikatis a rămas în aer 1 ore şi 1 mi­nute, iar aero-modelul estonianului K. Melak a stabilit un nou record mondial, urcând la 1895 metri altitudine. Durata zborului a fost înregistrată de avioane de însoţire cu radio şi de puter­nice aparate optice, instalate pe sol. Pentru a înregistra recordurile de alti­tudine, constructorii au pus la punct mici barografe, care cântăresc până la 25 de grame şi pot fi montate într’o cutie de chibrituri. Aceste barografe permit cu a­­proximaţie de 1 metru, să se stabilească altitudinea atinsă de aero-model. COMPETIŢIA DE VITEZA întrecerea prevede două categorii: vi­teză „pe bază” mai gr­ea și viteza „circu­lară". (Continuare in pag. 3 col. 6-7) MARTI 2 AUGUS^11 ABONAMENTE Abonament individual lunar .. 120 lei Instituții ................................. 5.000 TINERETUL LUPTĂ PENTRU PACE Congresul şi Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor­ ­n CADRUL SĂPTĂMÂNII MO­N­DI­ALE UNIVER­SITARE, HEINO LIP­INCE ARC­A DOBORÂREA RECORDULUI MONDIAL LA DECATLON Unul dintre cele mai importante e­­venimente pe care l-a găzduit vreo­­da­t­ă Budapesta este Congresul şi Festivalul Mondial al Tineretului, care se desfăşoară în capitala Republicei prietene între 14 şi 28 August. Amploarea rar întâlnită a mani­festaţiilor ce se vor desfăşura cu acest prilej, a fă­cut ca organizarea Congresului şi Fes­tivalului să încea­pă de luni de zile, lucrările urmăndu­­se in tot acest timp int­run ritm viu. Tineretul ungar primeşte vizita ce­lor 10.000 delegaţi reprezentanţi ai ti­neretului din 70 de ţări şi el o face cu toată dragostea. Budapesta şi-a schimbat complfit faţa în ultimele luni. Cu un elan nesfârşit zeci de mii de tineri au lucrat pentru a prezenta oaspeţilor lor un oraş cât mai frumos. S-au construit: un uriaş cinematograf în aer liber, o estradă enormă de be­ton pentru echipele de dansuri. Cas­telul Medieval care a suferit radi­cale reamenajă, va găzdui o expo­ziţie a publicaţiilor de tineret din lumea întreagă. In parcul de alături se nu deschide Expoziţia Mondială a Tineretului, înfăţişând scene din viaţa de muncă a tineretului din lumea întreagă. „Ştafete ale păcii” venite din toa­te colţurile globului vor aduce un tu­rt de 14 August pe stadionul Új­pest, unde va avea loc solemniatea deschiderii Festivalului, salutul ti­nerilor de pretutindeni adresat Con­gresului şi Festivalului. Delegaţii străini sosesc in capi­tala Ungariei începând de săptămâ­na viitoare. CONCURENŢII CAMPIONATELOR MONDIALE UNIVERSITARE VOR AVEA CELE MAI OPTIME CON­DIŢII DE ÎNTRECERE Am arătat într’un număr trecut amenajările efectuate la terenurile de fotbal, baschet, volei, precum și bazinului de vinot. Astăzi suntem în măsură să dăm (Continuare în pag. 3 col. 6-7) O VIZITA LA SINAIA Cum fac sport la Casele de Odihna, muncitorii aflaţi în concediu L­a Sinaia, vilele sunt aceleaşi, în­grijite, lucind în­ soi­e, parcă zâm­besc coastelor însorite, brazii şi fagii ţin aceiaşi umbră deasa aleilor; goana nourilor printre crestele ivunţilor întune­că şi limpezeşte cerul, pe drum acelaş re­fren : „cumpără maică fragi...” Numai că vilele pe frontispiciul cărora înainte se putea citi — mai uşor de către unii, mai greu de către cei mai mulţi — „Odette”, „Jaqueline” sau „Simonne”, poartă acum alte placarde. Pe ele scrie mai prietenos şi mai la 'ndemâna oricui. „Casa de odihnă a Sindicatului Textil'’ „Casa de odihnă a Salariaţilor M. A. I” Clubul muncitoresc Numărul 1” şi aşa mai departe... Pe fostele restaurante scrie cu roşu : „CANTINA” şi pe mese circulă bonuri de cartelă, în locul notelor de consuma­ţie şi bancnotelor. Cazinoul „european”, cosmopolit, al altor vremuri, este azi cămin de copii, iar în gura potecilor care urca munţii se văd scrutând înălţimile pe care le vor cuceri, muncitori şi muncitoare, mulţi în salopete, cu săculeţe şi cu ghiozdane cu­ merinde, nu cu rock-sack-uri „made în Suisse”, în­­ţesate mai mult de jumătate cu obiecte de toaletă. _ Ne­in această nouă atmosferă a Siriaiei, sute de oameni ai muncii îşi petrec conce­diile binemeritate după eforturile depuse în producţie, pentru îndeplinirea şi depă­şirea Planului de Stat. Se odihnesc * ■* Intr’o confortabilă casă de odihnă de pe marginea şoselii, care străbate Sinaia, găsim alături de muncitori şi funcţionari, un grup de­­ artişti din Capitală. Stăm­­de vorbă despre posibilităţile lor de a face sport în timpul concediului. Turismul îi-a cucerit pe toţi, dar mai ales pe Alexan­dru Vlaiculescu şi pe Felicia Predoiu de la Teatrul Armatei, care de-abia aşteaptă, Sa plece din nou pe munte. Craiovenii Nelu Grosu şi Marioara Stănescu din Sindi­catul Sanitar, ar vrea să joace ping­pong, volei, să înoate. Posibilităţile sunt însă minime pentru ... că în, toată Sinaia mese de pingrpong,, sunt numai , două , și acestea inutilizabile, frenurile de volei n’au plase iar... Prahova e mult prea mici (Continuare în pag. 3 col. 1-2) PUNCTUALITATE... Responsabilul sportiv Focșa, de la U. S. P. T. T. a invitat special redactorii noştri PENTRU ORA 10, spre a asista la desfăşurarea concursurilor pentru campionatul popil­­ar de natat­e. Concursurile au înce­put însă in jurul orei 12.30. — „V‘am invitat eu la ora 10, dar n‘am crezut să fiți­­ atât de punctuali..­ .p. ­ *

Next