Sportul Popular, august 1949 (Anul 5, nr. 1433-1462)
1949-08-02 / nr. 1434
»a construim şi să redăm terenurile şi instalaţiile sportive, activităţii maselor Regimurile burgheze s’au lăudat cu o activitat sportivă de 44 ani îi vorbeau cu falsă mândrie de existenţa unei tradiţii in materie de sport. Dar ce a însemnat acest sport şi tradiţia lui pentru poporul nostru, se ştie foarte bine. Moşierii şi negustorii care exploatau muncitorimea şi ţarammea muncitoare, sugându-i cu nesaţ ultima vlagă, foloseau mişcarea sportivă ca un mijloc de distracţie personală, de afacere şi de multe ori cu scopuri şovine. Dacă exista intr’adevăr o tradiţie burgheză, apoi aceasta era in a ţine tineretul muncitor In întunerec, ca el să nu vadă ce se petrece in viaţa de huzur a exploatatorilor. Sportivul profesionist era preţuit cât îl ţineau picioarele şi pumnii. De instalaţii sportive mari nici nu putea fi vorba. Cele mici, serveau interesele organizatorilor şi concurenţa dintre profesioniştii sportului împiedica în bună măsură construcţii noui. Se ştie, de pildă, că boxul profesionist avea iarna drept sediu, vechiul Circ Sidoli care amenita să se prăbuşească peste spectatori. Deşi organizatorii boxului câştigau sume uriaşe, nu s’au gândit niciodată să construiască sală bună. Dacă întâmplător se găsea o sală mai încăpătoare, aceiaşi organizatori, cu influenţă în conducerea Federaţiei, o declarau i salubră: fotbalul s’a bucurat de câteva terenuri neîncăpătoare. Fostul stadion ANEF a fost construit destul de târziu, cu o capacitate mică Pentru acest teren, s-au cerşit pur şi simplu banii cetăţenilor, căci guvernele liberale sau naţional-ţărăniste sprijineau sportul numai cu vorba dar nu şi cu fapta. Celelalte terenuri de fotbal erau mici şi nesigure. Terenul Venus a avut tribune şubrede care ameninţau intr’una să se prăbuşească, utilajul sportiv insuficient şi neigienic. Târziu, mult prea târziu, a putut să se consolideze tribuna de lemn. Câteodată, primarii trecutului treceau în planul lor de investiţii câte un bazin de înnot. Aşa a fost construit bazinul de la piaţa Rond, din Bucureşti. Primarul care a urmat la scaunul municipiului, gelos de realizarea predecesorului său în loc să facă un Ştrand şi mai frumos, l-a dărâmat pur şi simplu pe cel vechiu şi l-a transformat în piaţă de legume. Nu trebue să ne mire aceste practici. Ele ilustrează tembelismul politic al regimurilor burgheze. In fond, Capitala n’a avut un bazin de iarnă construit din bani publici? El se afla In localul Băilor Eforiei, din Bulevard. Acest bazin a fost transformat in sală de dans, şi mai apoi in sala Vox, care a ars. La Braşov, s-a întâmplat un lucru asemănător. Bazinul de iarnă al oraşului a fost transformat de fabricantul Scherg în magazie de stofe. Primarii erau totdeauna de acord cu ordinele capitaliştilor. Este deci clar că în trecut nu au putut trăi instalaţiile existente şi nici alte instalaţii sportive noui nu au fost construite. Sportul nu lua o desvoltare mare şi servea cu mijloacele sale interesele meschine ale profitorilor exploatatori. După 23 August 1944, după eliberareanoastră de către Uniunea Sovietică, pe măsura cuceririlor clasei muncitoare pe drumul făuririi unui sport nou, a rezultat necesitatea construirii unor instalaţii care să corespundă nevoilor de desvoltare ştiinţifică a culturii fizice şi sportului. Lupta aceasta a fost grea şi ea s-a dus în condiţiile priorităţii refacerii şi înzestrării economiei naţionale, ale începutului de industrializare a ţării noastre, ale stârpiri vechii mentalităţi despre sport, ale slabului sprijin acordat de autorităţi, ale barierilor ridicate de duşmanul de clasă, cuibărit veninos în sport. Dar atât cât s’a făcut, a întrecut cu mult tot ceiace s’a realizat în cei 44 ani de sport al regimurilor burgheze. Să ne gândim in primul rând la Stadionul Republicii din Capitală. Pe ruinele unui teren bombardat, s’a ridicat în 93 zile — prin elanul creator al brigadierilor—un Stadion măreț din beton, unul din cele mai frumoase din Europa Centrală. Strandul Tineretului a fost complet refăcut, iar Stadionul Tineretului a căpătat un aspect nou. Sprijinită de Partid şi Guvern, Organizaţia Sportului Popular a putut să transforme total centrul de tenis din str. Ştirbei Vodă intr’un teren modern de baschet, tenis şi patinaj, cu o tribună de patru mii de locuri. Iată sala Giuleşti din Bucureşti, care prin eforturile muncitorilor feroviari a devenit o sală complet şi modern utilată, cu încălzire centrală, un puternic centru de continuă desvoltare a tineretului muncitor. Tot la Bucureşti, Banca R.P.R. a început anul trecut construirea unui mic stadion pentru salariaţii săi în str. Dr. Lister. La Timişoara sa realizat dintr’o sală ruinată, fostă manej, o sală de sport cu o capacitate de 5000 de locuri, iar la Lugoj, prin muncă voluntară, cu ajutorul sindicaliştilor,, ostaşilor şi tineretului muncitor s’a construit un bazin de toată frumuseţea pe malul Timişului. Elanul creator, nu lipseşte tineretului muncitor. Zeci de terenuri au fost construite la oraşe şi sate în vederea C.U.T. şi C.T.M. Din pilda la Iaşi. In anul trecut, pisaa stadionului 23 August a fost făcută în trei zile. Tinerii muncitori şi au aşteptat totul de la faentru şi , după exemplul tineretului sovietic condus de gloriosul Comsomol, au pornit la, realizări temeinice. La Buftea, Brăneşti, Şipote, Bucium şi Copou-Iaşi, în Câmpulung Moldovenesc sau în comunale din judeţul Dorohoi, au apărut din truda tineretului, terenuri de sport, îndemnaţi de organizaţiile de Partid tinerii pornesc voioşi la muncă. In cea mai mare parte locurile virane s’au transformat în terenuri de sport sau terenuri de recreaţie. De o covârşitoare importanţă pentru mişcarea noastră sportivă a fost apariţia HOTĂRÂRII BIROULUI POLITIC AL C.C. AL P.A.R. ASUPRA PROBLEMEI DESVOLTARII CONTINUE A CULTURII FIZICE ŞI A SPORTULUI. Arătând cauzele pentru care cultura fizică şi sportul nu au crescut pe măsura desvoltării generale a democraţiei populare la noi în ţară. HOTĂRÂREA constată: unele instalaţii şi terenuri de sport sunt încă folosite in alte scopuri decât cele sportive, arătând în acest fel nevoia punerii accentului pe problema instalaţiilor şi terenurilor în sport. Intr’adevăr, instalaţiile sunt absolut necesare desvoltării mişcării sportive. Cu toate realizările pozitive din multe judeţene, ele sunt totuşi insuficiente faţă de creştereaneîncetată a numărului celor carepractică sportul. Iniţiativa creatare trebuie să existe pretutindeni. Terenuri, săli şi piscine vor trebui să fie şi mai multe în toate oraşele şi chiar la sate. Hotărîrea a produs o nemărginită bucurie in rândurile tineretului sportiv şi ca o consecinţă în cinstea ei, acesta a început construirea terenurilor sportive. Imediat ce au citit Hotărîrea, tinerii de la Institutul Cantacuzino din Bucureşti, au privit cu alţi ochi terenul de tenis din curtea Institutului, teren pe care se aflau depozitate lăzi. Ei au dat la o parte lăzile, au curăţit terenul şi l-au redat activităţii. La Bacău, tinerii muncitori sportivi au construit dela 26 iunie până acum, prin muncă voluntara, 28 terenuri de volei, patru de baschet şi 15 gropi pentru sărituri. La Amefa — Flamura Roşie din Arad se construeşte o sală de sport. Insă nu pretutindeni s’a înţeles să se acorde sprijin activităţii sportive. Iată, de pildă, cum maestrul de box Dinu Dobre a fost înştiinţat de responsabilul unui atelier de auto-reparaţii să evacueze sala de box „Victoria” unde acesta antrenează în mod gratuit pe tinerii muncitori din carterul Griviţa, în sală urmează să se facă un birou al atelierului. Tot in Bucureşti, pe Şoseaua Floreasca, spre lac, pe un teren cu inscripţia: Teren sportiv al salariaţilor Creditului Naţional Agricol (?) cresc acum porumb şi zarzavaturi. Tot astfel la Piteşti, după ce Sind. Alimentar pregătise un teren de volei, s’au depozitat pe el numeroase lăzi. Din exemplele de mai sus, rezultă că in unele locuri realitatea corespunde mentalităţii noui care cuprinde noţiunea de cultură fizică şi sport, în altele o lipsă de înţelegere faţă de problemele legate de sport. Cultura fizică şi sportul sunt mijloace pentru educarea omului nou şi de aceea ele trebuie să se bucure de tot sprijinul colectivelor sportive. Partidul Muncitoresc Român a dat sarcini precise organizaţiilor sindicale şi de tineret, a arăta semnificaţia culturii fizice şi a sportului pentru formarea fizică a muncitorului de la oraşe şi sate. Este deci necesar, ca în afara marilor construcţiuni asigurate de Guvern în planurile anuale, colectivele sportive din întreprinderi, unităţi militare şi şcolare, din gospodăriile agricole şi de Staţiuni de maşini, să ducă o muncă de lămurire susţinută, spre a stimula elanul tineretului de a construi neîncetat terenuri pentru sport, bazine şi săli. O acţiune serioasă va face să răsară mii de terenuri pe locuri virane, să se amenajeze apele curgătoare şi lacurile. Deopotrivă, instalaţiile existente să fie folosite numai pentru sport. Schimbarea, destinaţiei sălilor şi terenurilor de sport înseamnă o lipsă de grije pentru bunurile poporului muncitor, şi situaţia aceasta trebue remediată cât mai curând. Acordând atenţia cuvenită terenurilor, sălilor şi piscinelor, sprijinind construcţia lor, redând pe cele ocupate sportului, aducem o contribuţie temeinică la asigurarea mijloacelor de răspândire a sportului, asigurând tineretului muncitor posibilităţi de întărire fizică şi morală, puteri noi pentru munca din producţie, pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat, pentru făurirea socialismului in Patria noastră. ANUL V —HI. 1434% PAGINI C. 5 LEI Redacţia: Str. Const. Miile 12 Centrala 5.30.38 5.30.37 Administraţia 6.14.08 Tipografia 3.84.39 Reclamaţii şi abonament 5.21.21. Abonamentele încep la 1 şi 15 ale fiecărei luni. Taxa poştală plătită In numerar 106.523.945. FINALELE C.T.M. INCEP VINERI Cu acest prilej se vor desfăşura demonstraţii de gimnastică ritmică făcute de 5500 tineri şi tinere Concurenţii sosesc mâine Tineretul muncitor aşteaptă cu vie emoţie şi cu o justificată nerăbdare zilele de 5, 6 şi 7 August, când vor avea loc în Capitală finalele grandioasei competiţi populare: Cupa Tineretului Muncitor. După aproape 4 luni de întreceri pornite de la cele mai mici unităţi, de la cele mai îndepărtate sate şi cătune, Cupa Tineretului Muncitor îşi încheie drumul ei triumfal, după ce a pus în mişcare 1 milion de tineri muncitori — băaţi şi fete — din fabrici, din uzine, din şcoli şi unităţi militare, de la oraşe şi sate. Finalele se desfăşoară sub semnul unui important eveniment. La Budapesta, 10.000 de tineri, reprezentând 70 naţiuni ale globului, vor veni intre 14 şi 28 August, pentru a-şi manifesta solidaritatea lor de neclintit in lupta pentru pace, în cadrul Congresului şi Festivalului Mondial al Tinertului şi Studenţilor. Alături de ei, tineretul muncitor al Republicii noastre, aduce mărturia încrederii sale de nesdruncinat în victoria forţelor progresiste, care luptă pentru pace şi progres, împotriva întunericului, împotriva aţâţătorilor la răzbi. Iarfinalele C. I. M. sunt o dovadă în plus a forţei şi însufleţirii de care sunt animate masele de tineret din ţara noastră, puternicele lor resurse fizice, admirabila lor unitate morală. Finalele Cupei Tineretului Muncitor vor cunoaşte o amploare fără precedent. Revărsarea de tinereţe pe care au prilejuit-o anul trecut finalele Cupei Unităţii Tineretului, va fi depăşită de uriaşa manifestaţie sportivă, al cărei măreţ epilog se va desfăşura în cadrul impunător al Stadionului Republicii. După concursurile care se vor ţine pe stadionul Tineretului, în zilele de 5 şi 6 August şi în dimineaţa de 7 August, în după amiaza acestei zile, Stadionul Republicii va adăposti închiderea solemnă a Cupei Tineretului Muncitor, la care îşi vor da concursul ansamblurile de gimnastică ale CGM, Pionierilor, Armatei, MAI, Elevilor şi Institutului de Educaţie Fizică. Aceste 6 ansambluri însumează impresionanta cifră de 5500 de tineri, ale căror evoluţii vor prilejui o adevărată desfătare. In acelaş timp, probe atletice şi alte concursuri sportive demonstrative, vor completa un program de o bogăţie fără precedent în istoria sportului nostru. Finalele C. U. T.-ului din anul trecut au arătat că tribuna de la Stadionul Tineretului nucorespunde prin capacitatea ei redusă numărului imens de spectatori dornici să asiste la actul final al unei competiţii de mase de o asemenea amploare. Comisia organizatorică C. T. M., a hotărît şi a realizat mărirea capacităţii Stadionului. Trei tribune metalice au fost înfiinţate şi ele vor oferi, împreună cu tribuna betonată, o capacitate de 5000 locuri. In acelaş timp au început lucrările de pavoazare, care nu se limitează numai pe stadioane, ci în întreg oraşul, cu deosebire in Gara de Nord şi în toate locurile pe unde vor merge şi se vor reuni reprezentativele provinciale. StadionulRepublicii cunoaşte şi el o grije specială pentru importantul eveniment de Duminică. Ca amenajări de prin ordin trebue semnalate lucrările de instalare a reţelei de megafoane, al căror rol în reuşita exerciţiilor de ansamblu este extrem de important. CÂND VIN FINALIŞTII începând de Miercuri dimineaţa vor sosi în Gara de Nord reprezentativ"Tee provinciale: Braşovul cu 96 concurenţi, Iaşul cu 110, Timişoara (Continuare în pag. 3 col. 4-5) Un 5-3 pe care trrebue să-l preţuim ECHIPA DE LUPTE A R. P. BULGARIA ÎNFRUNTA AZI LA GALITI I MS Acel 5-3 obţinut de echipa naţională de lupte Duminică la Iaşi, în întâlnirea cu R.P. Bulgaria, constitue un rezultat deosebit de valoros, el indicând un cert progres tehnic şi o bună pregătire fizică a reprezentanţilor noştri. Să nu se uite că, nu mai departe decât acum două luni, întreprinzând un turneu la Sofia, Dinamo, echipa câştigătoare a campionatului R.P.R. Pe echipe, nu a putut realiza decât două victorii în întâlnirea susţinută cu o selecţionată locală. De asemenea, trebuie să avem în vedere locul de frunte pe care îl ocupă luptele în evoluţia sportului din R.P. Bulgaria. Sport eminamente muncitoresc, luptele —Şi odată cu ele şi halterele — cunosc o mare popularitate la vecinii şi prietenii noştri de peste Dunăre, fiind practicate de contingente din ce în ce mai numeroase de tineri oportivi. In ce priveşte pe Forai Ovidiu, el a pierdut la puncte in faţa lui Atanasoff, ca urmare a două avertismente pe care le-a primit în cursul disputei. Note au fost victoriile prin tuş obţinute — din partea noastră — de ConcomCent cu această dezvoltare cantitativă, luptele au făcut în R.P. Bulgaria şi un mare salt calitativ, ceea ce nu poate decât să arunce o lumină specială asupra rezultatului de la Iaşi. LUPTE FOARTE STRÂNSE Fiecare partidă, în parte, a prilejuit o luptă strânsă şi este semnificativ, în această privinţă, faptui că patru din ele — la pană, uşoara, semi-mijlocie şi semi grea — au mers până la capăt, punând arbitrilor probleme extrem de deficile la socotirea punctelor şi pronunţarea deciziilor. Intr’adevăr, dacă Popovici Niculae a reuşit să-şi asigure un avantaj evident asupra lui Zvetco Mescoff, Krăsnic n’a dispus decât de justețe de Atanase Arghirov, iar decizia din întâlnirea Dumitru Cuc-Stoian Boicev putea tot atât de bine să fie dată în favoarea reprezentantului nostru, într’atât de greu de separat erau cei doi luptători, pe foile de punctaj, la finele partidei: Tâlciu, Toder şi Bujor şi din partea R.P. Bulgariei, de Marinov. Totuşi şi la aceste categorii — excepţie făcând doar întâlnirea Marinov-Hoţea — lupta a fost dârză, iar fazele emoţionante n’au lipsit. AZI LA GALAŢI IAŞI, 1 (Prin telefon). — Echipa R.P. Bulgarie) a părăsit astăzi Iaşul, plecând la Galaţi, unde va susţine Marţi (N.R.: azi), o întâlnire demonstrativă cu echipa muncitorească gălăţeană I.M.S. Desigur, victoria va reveni naţionalei bulgare, dar sportul luptelor nu va avea decât de câştigat prin propaganda ce o va prilejui în rândurile tineretului muncitor din Galaţi. Echipa de lupte a R.P.R., care a învins reprezentativa R.P. Bulgaria cu 5—3 Tinerii sovietici construiesc aeromodele de tipuri deosebite Mai multe modele au obţinut recorduri mondiale.-Inovaţiile unor copii sovietici In August 1948 a avut loc în împrejurimile Moscovei, al 17-lea concurs de aero-modele. 116 tineri constructori, — cei mai buni din U.R.S.S., — au adus din toate unghiurile Uniunii12 aeromodele, din cele mai variate, realizând 172c decolaje. Sborurile de mai multe ore pe distanţe de sute de km, sunt realizări obişnuite pentru aero-modeliştii sovietici. In ceea ce priveşte altitudinile atinse, a fost depăşită limita de 4000 de metri. Este mai uşor însă, sa stabileşti un record decât să-l înregistrezi cu exactitate. Controlul performanţelor realizate de aero-modele este o operaţie complicată, care cere o tehnică perfecţionată. Ca să ne familiarizăm cu modul de funcţionare a unui concurs de aero-modele, sa asistăm la cele cinci competiţii care au constituit programul celui de al 17-lea ca concurs al Uniunii Sovietice. COMPETIŢIA DE SBOR PLANAT Pilotul unui planor de dimensiuni normal trebue să ştie cum să utilizeze mai binne curenţii de aer, ascendenţi, termici sau dinamici. Lucrul este mai complicat atunci când e vorba de un aero-model, pentru că acesta nu poate fi nici pilotat nici dirijat de pe sol. Totuşi, tinerii constructori sovietici au rezolvat probleme înzestrând planoarele cu instrumente automate în miniatură, care conduc zborul, controlează direcţia şi folosesc curenţii ascendenţi. Aceşti „auto-piloţi”, în miniatură, care constitue o inovaţie importantă în domeniul aero-modelelor, au dovedit calităţi excepţionale, cu ocazia concursului. Datorită lor, planorul tânărului lituanian P. Mateikatis a rămas în aer 1 ore şi 1 minute, iar aero-modelul estonianului K. Melak a stabilit un nou record mondial, urcând la 1895 metri altitudine. Durata zborului a fost înregistrată de avioane de însoţire cu radio şi de puternice aparate optice, instalate pe sol. Pentru a înregistra recordurile de altitudine, constructorii au pus la punct mici barografe, care cântăresc până la 25 de grame şi pot fi montate într’o cutie de chibrituri. Aceste barografe permit cu aproximaţie de 1 metru, să se stabilească altitudinea atinsă de aero-model. COMPETIŢIA DE VITEZA întrecerea prevede două categorii: viteză „pe bază” mai grea și viteza „circulară". (Continuare in pag. 3 col. 6-7) MARTI 2 AUGUS^11 ABONAMENTE Abonament individual lunar .. 120 lei Instituții ................................. 5.000 TINERETUL LUPTĂ PENTRU PACE Congresul şi Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor n CADRUL SĂPTĂMÂNII MONDIALE UNIVERSITARE, HEINO LIPINCE ARCA DOBORÂREA RECORDULUI MONDIAL LA DECATLON Unul dintre cele mai importante evenimente pe care l-a găzduit vreodată Budapesta este Congresul şi Festivalul Mondial al Tineretului, care se desfăşoară în capitala Republicei prietene între 14 şi 28 August. Amploarea rar întâlnită a manifestaţiilor ce se vor desfăşura cu acest prilej, a făcut ca organizarea Congresului şi Festivalului să înceapă de luni de zile, lucrările urmănduse in tot acest timp intrun ritm viu. Tineretul ungar primeşte vizita celor 10.000 delegaţi reprezentanţi ai tineretului din 70 de ţări şi el o face cu toată dragostea. Budapesta şi-a schimbat complfit faţa în ultimele luni. Cu un elan nesfârşit zeci de mii de tineri au lucrat pentru a prezenta oaspeţilor lor un oraş cât mai frumos. S-au construit: un uriaş cinematograf în aer liber, o estradă enormă de beton pentru echipele de dansuri. Castelul Medieval care a suferit radicale reamenajă, va găzdui o expoziţie a publicaţiilor de tineret din lumea întreagă. In parcul de alături se nu deschide Expoziţia Mondială a Tineretului, înfăţişând scene din viaţa de muncă a tineretului din lumea întreagă. „Ştafete ale păcii” venite din toate colţurile globului vor aduce un turt de 14 August pe stadionul Újpest, unde va avea loc solemniatea deschiderii Festivalului, salutul tinerilor de pretutindeni adresat Congresului şi Festivalului. Delegaţii străini sosesc in capitala Ungariei începând de săptămâna viitoare. CONCURENŢII CAMPIONATELOR MONDIALE UNIVERSITARE VOR AVEA CELE MAI OPTIME CONDIŢII DE ÎNTRECERE Am arătat într’un număr trecut amenajările efectuate la terenurile de fotbal, baschet, volei, precum și bazinului de vinot. Astăzi suntem în măsură să dăm (Continuare în pag. 3 col. 6-7) O VIZITA LA SINAIA Cum fac sport la Casele de Odihna, muncitorii aflaţi în concediu La Sinaia, vilele sunt aceleaşi, îngrijite, lucind în soie, parcă zâmbesc coastelor însorite, brazii şi fagii ţin aceiaşi umbră deasa aleilor; goana nourilor printre crestele ivunţilor întunecă şi limpezeşte cerul, pe drum acelaş refren : „cumpără maică fragi...” Numai că vilele pe frontispiciul cărora înainte se putea citi — mai uşor de către unii, mai greu de către cei mai mulţi — „Odette”, „Jaqueline” sau „Simonne”, poartă acum alte placarde. Pe ele scrie mai prietenos şi mai la 'ndemâna oricui. „Casa de odihnă a Sindicatului Textil'’ „Casa de odihnă a Salariaţilor M. A. I” Clubul muncitoresc Numărul 1” şi aşa mai departe... Pe fostele restaurante scrie cu roşu : „CANTINA” şi pe mese circulă bonuri de cartelă, în locul notelor de consumaţie şi bancnotelor. Cazinoul „european”, cosmopolit, al altor vremuri, este azi cămin de copii, iar în gura potecilor care urca munţii se văd scrutând înălţimile pe care le vor cuceri, muncitori şi muncitoare, mulţi în salopete, cu săculeţe şi cu ghiozdane cu merinde, nu cu rock-sack-uri „made în Suisse”, înţesate mai mult de jumătate cu obiecte de toaletă. _ Nein această nouă atmosferă a Siriaiei, sute de oameni ai muncii îşi petrec concediile binemeritate după eforturile depuse în producţie, pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat. Se odihnesc * ■* Intr’o confortabilă casă de odihnă de pe marginea şoselii, care străbate Sinaia, găsim alături de muncitori şi funcţionari, un grup de artişti din Capitală. Stămde vorbă despre posibilităţile lor de a face sport în timpul concediului. Turismul îi-a cucerit pe toţi, dar mai ales pe Alexandru Vlaiculescu şi pe Felicia Predoiu de la Teatrul Armatei, care de-abia aşteaptă, Sa plece din nou pe munte. Craiovenii Nelu Grosu şi Marioara Stănescu din Sindicatul Sanitar, ar vrea să joace pingpong, volei, să înoate. Posibilităţile sunt însă minime pentru ... că în, toată Sinaia mese de pingrpong,, sunt numai , două , și acestea inutilizabile, frenurile de volei n’au plase iar... Prahova e mult prea mici (Continuare în pag. 3 col. 1-2) PUNCTUALITATE... Responsabilul sportiv Focșa, de la U. S. P. T. T. a invitat special redactorii noştri PENTRU ORA 10, spre a asista la desfăşurarea concursurilor pentru campionatul popilar de natate. Concursurile au început însă in jurul orei 12.30. — „V‘am invitat eu la ora 10, dar n‘am crezut să fiți atât de punctuali.. .p. *