Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)
1949-10-09 / nr. 1501
GOSPODĂRIA AGRICOLĂ DE STAT DIN GRABAU JUD. TIMIŞ, FRUNTAŞE IN PRODUCŢIE ŞI IN SPORT Xîaerii ţărani muncitori I in cinstea zîiei Competiţiile de masă au constituit tm puternic stimulent In desvoltarea sportului la Site. Succesele Înregistrate In Cupa Tineretului Muncitor sunt reontinuate şi astăzi prin organizarea a cât mal m■ • 11e cercuri sportive săteşti, puternic sprijinite Inctivitatea lor de staţiunile de Maşini şi Tractoare şi de Gospodăriile Agricole de Stat. Un exemplu concret de rodnică activitate sportivă la sate II oferă cercul sportiv TRACTORUL de la Gospodăria Agricolă de Stat din comuna Grabaţi Judeţul Timiş. Sprijiniţi şi îndrumaţi de Partid, mobilizaţi In frumoasele acţiuni ,pe care le-au Intreprins de organizaţia de tineret, tinerii muncitori au reuşit să organizeze un puternic cerc sportiv, care are până In prezent cinci secţii. Antrenând in activitatea sportivă peste opt sute de ţărani muncitori, clubul TRACTORUL din comuna Grabaţi- Jud. Timiş a repurtat o serie de succese demne de evidenţiat. IN FRUNTEA ECHIPELOR RURALE DE FOTBAL la campionatul rural de fotbal din judeţul Timiş, echipa clubului sportiv aTRACTORUL. îomnata din elemente tinere, recoltate din rândurile muncitorilor agricoli, a obţinut o serie de victorii care au dus-o pe primul loc din clasament. In acelaşi timp jucătorii au dovedit o corectă atitudine sportivă, rod al unei intense activităţi educative. Dar tinerii ţărani muncitori au îndrăgit cu aceeaşi însufleţire şi celelalte discipline sportive. Şi nu este intâmplâtor faptul ca secţia de atletism este cea mai puternică a clubului. Deasemeni ei nu au neglijat nici tenisul de masă şi şahul. In cadrul clubului au fost organizate numeroase competiţii cu care "wile »"au evidenţiat multe elemente talentate. şi-aşi luat angajamente de 7 Noembrie FRUNTAŞII ÎNTRECERILOR SOCIALISTE DINTRE GOSPODARIILE AGRICOLE DE STAT Sportul l-a oţelit şi mai mult pe tinerii muncitori agricoli din com. Grabaţi. Le-a dat forţe noi de muncă. In cadrul întrecerilor socialiste dintre toate Gospodările Agricole de Stat din ţarâ, ei au depăşit cu mult planul de lucru reuşind astfel să cucerească în două campanii agricole consecutive Drapelul Muncii. Exemplul tractoriştilor sportiv! Neu Johr Nicolae, Schip Petru, Katela Gheorghe şi Schip Iosif care depăşesc consimt norma cu 75 la sută, a fost urmat cu însufăţire de ceilalţi tineri muncitori. In fruntea lor se află tot Kadar Iosif, responsabilul clubul I, care a fost evidenţiat în muncă şi decorat cu Medalia Muncii clasa l-a. ÎNTRECERI IN MUNCA SI IN SPORT IN CINSTEA LUI 7 NOEMBRIE In cinstea zilei de 7 Noembrie muncitorii agricoli de la G.A.S. Grabaţi au iniţiat noi întreceri pentru îndeplinirea la timp a planului de Insămânţări, pentru angrenarea în activitatea sportivă a unui cât mai mare număr de tineri, care să obţină până In această zi standardurile Insignei de Polisportiv. Aici trebue să amintim şi de angajamentele pe care şi le-au luat sportivii din Gospodăria de la Grabaţi, In întâmpinarea măreţei zile de 7 Noembrie Astfel, fotbalistul Brâncoveanu Constantin se va strădui să depăşească norma cu 110 la sută, iar tinerii care activează în secţia de atletism cu 90 la sută. Însufleţiţi de faimoasele lor realizări de până acum tinerii muncitori agricoli din Grabaţi vor munci cu şi mai multă râvnă pentru a face din clubul lor un club sportiv de frunte. ' D, TARAN corespondent Dimineaţa, In Dudesti, cuplaj la handbal C.S.O.A. Autosport, ssmT.nala Cupai R.P.R., si C.S.U.R.Ceruhan, in camion jîul national Capitala a găzduit In ultimul timp num roase partide de handbal dar nîeiuna nu s’a ridicat la o treaptă superioară din punct de vedere al specia roiului. Astăzi, Insă un cuplaj de valoare de ocazie a bucureştenilor să asiste la două întâlniri care — prin faptul ca aduc pe teren formaţii de frunte in mişcarea noastră handbalistă — prezintă din p* 1 2‘n perspectivele unor spectacole de cantare. O semifinală masculină din cadrul „CUPEI RPR”. Intre CSCA şi AUTO SPORT, şi Întâlnirea femenică restanţă a Campionatului Naţional, CSU B - DERUBAU, alcătuise programul care se va desfăşura In cursul dimineţii pe terenul din DUDEŞTI, program care trebue să recunoaştem este cel mai Interesant dintre toate care «au desfășurat In arest sezon In Capitală. CSU B Șl A FORMAT EChIPA Jocul cu DERUBAU a preocupat îndeaproape pe studente, care după Intoarcerea dela Dumbrăveni s’au pregâtit o săptămână întreagă numai pentru acdastă dispută Ceea ce au urmărit In special, in antrenamentele lor, a fost In primul rând remedierea jocului inanntaşilor. Şi au reuşit să Înlăture tactica greşită, acum cele cinci atacante combină mai puţin şi trag mai mult la poartă. După ultimul antrenament CFU B .c,a format astfel echipa: Adami Mariana, Pacha Ana, Giulilan Maria, Ştefănescu Ecaterina, Niţoiu Georgeta Iacoboş Maria, Hoffer Jutta, Munteanu Hijga, Radu Ilona, Şerban Mioara şi Ionescu Maria. După cum se poate vedea din această formaţie lipseşte Marga Munteanu care a bolnavă şi nu poate juca. DERUBAU A SOSIT ASEARA Adversarele studentelor, tinereţe Inunctoare ale întreprinderilor DERU La Arad finala feminină iar la Timişoara şi Bucureşti semifinalele masculine ale „Cupei R.P.R.« Astăzi va lua sfârşit competiţia termenlui dotată cu „CUPA RPR” disputându se la Arad finala dintre formaţiile TRACTORUL (Braşov) şi SPARTA (Mediaş). In acelaş timp la Timişoara şi Bucureşti se vor desfăşura semifinalele masculine din cadrul „CUPFI RPR", CSUT—ZEFIRUL şi respectiv CSCA— AUTOSPORT. Totodată în Capitală se va disputa şi o restanţă din Campionatul Naţional Jemenin care va opune formaţiile CSUB şi DERUBAU. BAU din Sibiu, câştigătoarele CTM la handbal, au sosit aseară în Capitală deplasând următorul lot de jucătoare: Koeng Marianne, Roth Ane-Marie, Pricop Angela, Clement Herta, Schuller Ani, Sil Maria, Schneider Brigitte, Wagner Ani, Draser Magda, Theil Ane-Marie, Herder lugrit şi Hoffman lize. Este aceeaşi formaţie care a jucat în cadrul finalelor CTM in August LBucureşti aşa Încât siblem-îe sunt cunoscute şi prezenţa lor din nou în Capitală este privită cu mult Interes. CANTONA MENTÜL DELA PREDEAL AL MILITARILOR Ca şi CSU, CSCA nu şi-a sube-stimat adversarul care dispune de o garnitură foarte bună După victoria asupra DINAMGUIUI CSCA şi a trimes din nou jucătorii un cantonament la Predeal unde timp ddouă săptămâni s’au pregătit cu multă atenţie în vederea semifinalei „CUPERPR” joc in care vor să adeverească forma bună din partida cu Dinamo. Compartimetele au fost puse la puni şi ele funcţionează azi mai bine ca în ultima ieşire publică a militarilor, lu cru care dă disputei o notă şi mai atractivă. CSCA a sosit de Vineri seară în Capitală, totuşi formaţia în care va juca nu este cunoscută pentru el va fi alcătuită pe teren înaintea începerii jocului. Rezultata din Campionatul Districtual de baschet In cadrul Campionatului Districtual de baschet au fost Înregistrate ori după amiază următoarele rezultate tehnice: Banca RPR—CSCA (m. rez.): 0-2 (reprezentare); Postăv. Română—CSU II (m. H): 0-2 (neprezentare); PMB - CAM II (m. HI): 17-16; GPM1 — Petrolul (m. II): 2-0 (neprezentare). Rezultatele de baschet de aseară Pe terenul C.S.U. au fost Înregistrate aseară, în nocturnă, următoarele rezulte: C.S.C.A.—E.F.A. (m. I): 63—23 (24—4) Banca R.P.R.—C.S.U. (m. I) 33—32 (15-16). Lista oficialilor de atletism pentru concursurile Insignei de Polisportiv Comitetul Judeţean Ilfov pentru Cultură Fizică şi Sport aduce la cunoştinţă oficialilor de atletism din Capitală, că «‘au făcut următoaree programări pentru concursurile Insignei de Polisportiv, care vor avea loc In cursul acestei săptămâni. LUNI 10 OCTOMBRIE, ORELE 15 STADIONUL TINERETULUI: Amorţîtu, Gavrili V., lonescu Emil, Şerbănescu MC Enache St., Diamandescu STADIONUL P. T. T.: Radu Ion, Slădescu, Pârligras, Cenuşioiu Aurel, Cojocaru Cenuşioiu Anastasia, Naum. STADIONUL CIULEŞTI- Paiu, Calciu V., Paraschivescu I., Osiac, Dvarsak, Rahiu. MARŢII OCTOMBRIE. ORELE 15 STADIONUL TINERETULUI: Amor, Situ, Ungur Leo, Podhha, Gavrilă V. Tendorescu Marv, Grancea . STADIONUL P.T T.: Radu Ion, Cojocaru, Prejbeanu, Lonescu Emil, Cenusiniu Anastasia Naum. STADIONUL GIUIEŞTI: Panu, Pârligras, Enache St., Diamandescu. Cai. du V MERCUR! 12 OCTOMBRIE. ORELE 15 STADIONUI TINERETULUI: Amor,ţitu, Orăşanu, Şerbărtesm, Cenuşioiu Anastasia, Diamandescu Gavrilă V., Teodo msscU M irv, Petrîcă Nata ia. STADIONUL P. T. T.: Naum Radu Ion, F.nache St., Cojocaru, Prejbeanu, Cenusioiu Aurel. GHIIESTI: Anton Ionescu, Paleu, Paraschivescu I., Osiac. Canu V., Gracea, Popescu P., Baruch, Petrica Icritalta. JOI 13 OCTOMBRIE, ORELE 18 STADIONUL TINERETULUI: Amor, Titu, Prejbeanu, Pârligras, Teodoriscu M’„ Moise, Gavrilă, Petrici N., Antonies Cornel, Alexandrescu. P. T. T. Ivan Costică, Voiculescu, Radu Ion, Naum, Cojocaru, Cenuşioiu Aur I. STADIONUL GIULEŞTI: Calciu V., Paraschivescu I., Osiac, Cenuşioiu Anastasia, Paleu, Raicîu, Haruch VINERI 14 OCTOMBRIE, ORELE 15 STADIONUL TINERETULUI: Amintiiu, Ivan Costică, Ungur Leo, Diamandescu, Gavril, Moise, Teodorescu M, Petrică Natalia. STADIONUL P.T.T.: Paleu, Slădescu Radu Ion, Naum, Cojocaru, Raiciu, Cenuşioiu GIUIEŞTI: Pârligras, Calcius , Osiac, Paraschivescu, Antonies, Cenuşioiu A., Alexandrescu. SAMBATA 15 OCTOMBRIE, ORELE 15 STADIONUL TINERETULUI: Amorţitu, Moise, Orăşeanu, Grancea, Bmuchiodlcha, Gavrilă, Şerbănescu, Teodorescu, Petică Natalia. STADIONUL P.T.T.: Radu Ion, Naum, Cojocaru, Ivan Costică, Voiculescu, Enache Strateu, STADIONUL CJIUJEŞTI: Parasemvescu L. Osiac, Calciu V Raiciu, Anton lonescu, Gomsloiu Adost., Parigras. Acestora 11 se vor adăuga şi studenţii de la I. E. F. ’ * ’ * DRUMUL CARE TREBUE URMAT In iarna acestui an, a apărut !n ziarul nostru o analiză critica a muncii sportive ce se desfăşoară tn uzinele metalurrg’ce din Hunedoara. Se arată Iîi articol că In cicua succeselor obţinute în muncă de oţetarii hunedoreni, ei au rămas mai în urmă în domeniul sportului. Intr’adevăr, muncitorimea de la ISS nu se bucura din plin de binefacerile culturii fizice a! sportului, deoarece acolo se pusese accentul doar pe fotbal. Mai domina încă acea concepţie greşită, rămăşiţă a mentalităţii burgheze In sport că principalul şi unicul sport ce poate şi trebuie să existe, este doar fibluL sport făceau la ISS Hunedoara apar cei 11 fotbalişti in jurul lor concentrănduse toată activitatea sportivă a uneia dintre cele mai importante uzine metalurgice din RJPR. Hunedorenii au fost însă ajutaţi de către „SPORTUL POPULAR” să-şi îndrepte lipsurile şi având sprijinul organizaţiei de Partid şi al comitetului sindical ei se pot mândri astăzi cu frumoase succese realizate în sport. Clubul muncitoresc al uzinei a devenit centrul şahist al oraşului în cele două săli special amenajate vin după terminarea lucrului muncitorii să joace şah, să analizeze şi să discute probleme şi teoriile şahiste. In afara muncitorilor de la uzină, vin la Clubul de şah activişti, ucenici, muncitori şi funcţonari din oraş, aşa încât in toate după amiezile, sălile sunt pline de lume şi foarte mulţi sunt aceia care urmăresc la o tabelă de demonstraţie, expliziţiie şahiştilor mai avansaţi. Amenajarea clubului, mesele şi chiar unele piese de şah, lozincile care împodobesc clubul, totul a fost realizat prin muncă voluntară şi este rada dorinţei de sport a maselor de muncitori. Dar nu numai în şah s’au înregistrat sucese la întreprinderile Siderurgice de Stat Hunedoara. Şi atletismul a început să pătrundă în rândurile muncitorilor dein I.S.S. Doinţa lor de a face sport a început să se transforme in fapt. Acum numai poate fi vorba ca tinerii de la ISS să se plângă Că nu pot practica atletismul, aşa cum a făcut un ucenic de la aceste uzine, care anul trecut a venit pe jos până . Deva ca să-l reclame pe antrenorul de fotbal, care-i încuiase pantofi cu cuie, împiedeicâmtu-i astfel să participe la triatlonul popular. De așa ceva nu mai poate fi vorba acuma. La I.S.S. a început o vie activitate atletică. Un instructor a fost angajat şi din numărul mare de muncitori care au început să îndrăgească f!_ să practice atletismul s’au ridicat câteva elemente talentate care au participat chiar la Campionatele Naţionale de atletism şi la cele de cros. Zilnic, mereu mai mulţi muncitori se îndreaptă spre atletism, dintre ei numeroşi sunt cei cari vădesc reale talente. De ce am scris despre succesele în sport pe care le-au recoltat muncitorii de la ISS? In primul răni, să arătăm că au ştiut să foloseaescă ajutorul ce l-au primit sub forma criticii făcute prin presă. Dar mai ales trebuie arătat un alt mare merit al oţetarilor de la Hunedora. Ei au început să se preocupe in mod temeinic de sporturi de bază, ca atletism şi şah, fără să neglijeze nici preocuparea pentru fotbal. Dimpotrivă, organizând un campionat intre ateiere, la care au participat ÎS echipe formate din nelegitimaţi au atras elemente noui in fotbal si sî-au întărit cadrele primei echipe. Urmarea nu a inârziat să apară: echipa I.S.S. Hunedoara a învins in cadrul Cupei R.P.R. puternica formaţie divizionară Jiul. Felul cum s’a lucrat In Hunedoara trebuie dat ca exemplu, deoarece campania pentru răspândirea sporturilor de bază NU TREBUIE ÎNŢELEASA CA O LUPTA ÎMPOTRIVA FOTBALULUI, ci ca o campanie prin care sporturile de bază să fie aduse CEL PUŢIN la acelaş nivel CU fotbalul. Chestiunea trebuie să fie foarte limpede. Şi of ciarii de la Hunedoara au dat un strălucit exemplu pentru toată lumea de felul cum trebuie înţeleasă problema, popularizând deocamidată atletismul şi şahul. Desigur că vor urma gimnastica tirul, nataţia, voleiul, schiul, turismul şi aviaţia sportivă. Atunci exemplul lor va fi plin, dar şi până atunci ei au meritul de a fi arătat drumul care trebue urmat. 1 O. FLORIAN 1 Campionatul Districtual Eri după amiază au continuat î ntâlnîrile de volei din cadrul Campionatului Districtual. De remarcat rezultatul echipei feminine „Banca R. P. R“, care jucând îtl cadrul turneulu! final a! categoriei l-a a dispus de „Finințe‘\ In această partidă s’a arătat încă odată necesitatea unui antrenor. „Banca R. P. R." a fost bine condusă şi a trecut peste echipa căreia în lipseşte un conducător şî din această cauză — deşi posedă jucătoare bune — a pierdut La Distincţie bâeţi, „Godeanu" a avut un plasament mai bun pe teren şi a învins „CfR’’ care a avut în permanenţă fundul descoperit de vol:i a continuat e i Rezultatele tehnice sunt: Godeanu—CFR (m. D.): 15—12 7—15 12—15 15—4 15—13. Godeanu — CFR (m. rez.): 16—14 15—13. CS Armata—Dâmboviţa (f. III): 15—4 16—14. MCA—S. Imbrăcăminte (f III): 2—0 Finanțe-Benca RPR. (f. I): 10—15 14— 16. CSU — S. Sanitar (m.): 15—4 15— 13 9—15 15—11. CSU—S. Sanitar (m. rez.): 15—13 15—2. CSU—CFR (f. D.): 15—9 15—8 11—15 16—14. CSU—CFR (f. rez.): 15—11 15—11. CSCA—Petrolul (m. D.): 15—6 15—13 15 4 Ultima cursă motociclistă şi automobilistă de regularitate din acest sezon se va desfăşura în zilele de 14, 15 şi 16 octombrie pe traseul Bucureşti — Piteşti — R. Vâlcea — Făgăraş— Braşov — Ploeşti — Bucureşti. Cursa este deschisă tuturor alergatorilor licenţiaţi şi nelicenţiaţi, posesori de carnete de conducere. Competiţiunea este organizată de CSCA şi este întitulată „Curierul Phil". Traseul măsoară 565 km, care vor fi parcurşi în trei etape: L Bucureşti — R. Vâlcea, N. R. Vâlcea—Braşov şi 111, Braşov—Bucureşti. Pentru distanţarea echipelor sau individualilor, alergătorii, după terminarea cursei de regularitate, vor concura în trei probe, suplimentare: o probă de fir şi două de atletism. înscrierile se primesc în fiecare zi la Comisia Centrală Auto Moto din Bd. 1 Mai nr 5 până Marţ! 11 Octombrie, «cele 20. La 14, 15 şi 16 Oeiamferi© Cursa de regulartate «Currul Păcii» SFORTUL POPOLAP* Sfaturi pentru concurenţii crossului «Să întâmpinăm 7 Nsemarie“ Cum se aleargă la cros Alergarea cursei de cros se aseamână în mare măsură cu o alergare de fond; stilul întrebuinţat va avea deci scop principal :economisirea forţelor Economisirea aceasta se face alergând cu Un pas nu prea mare, intr’un tempo moderat. Prin antrenamente metodice se vor căuta obţinerea unei regularităţi a paşilor. Piciorul va călca pe toată talpa, mai mult pe marginea exterioară, va rula talpa şi va părăsi solul prin vârful degetelor; coapsa se ridică Puţin, apoi se întinde piciorul înainte, călcând din nou pe toată talpa. Corpul este drept, picioarele se vor mişcă numai înainte. Iar braţele înainte şi înapoi — deschise în unghiu drept — vom căuta să le coordonăm mişcarea cu paşti, adică braţ cu piciorul opus. Toate celelalte mişcări de legănare laterală a corpului, ridicarea cotitelor, ducerea braţelor spre umărul opus, fiind inutile, este necesar să se renunţe la ele. Alte greşeli curente sunt aplecarea corpului înainte sau pe spate şi ridicarea Călcâielor înapoi. Respiraţia e Un factor important în proba aceasta. Ea trebue să fie bine reglată şi acest lucru se poate dobândi numai prin antrenamente In timpul Clinei se va respira odată la 3 sau 4 paşi, cu condiţia ca inspiraţia (trasul aerului în piept) să nu depăşească expiratia ca durată. - -Se va insista deci, ca expiraţia să fie prelungită şi să se facă prin gură, iar inspiraţia cât mai scurta şi numai pe nas (In felul acesta se încălzeşte şi aerul iar perii din nări pot opri anumite impurităţi servind astfel de filieră). După cursă e bine să nu ne oprim din mers, ci vom face câteva espiraţii forţate care elimină din corp bioxidul de carbon şi alte otrăvuri. O altă latură a problemei este să nu se exagereze distanţa de parcurs. In special la Cei tineri şi la fete distanţa rebuie să fie in iw.ru■ a 1 k n şi iuwtate Până la 2 km Distanţele lungi epuizează şi diStrug „nervul" (cum se spune de obicei) adică rheia, care este elementul ce trebue cultivat la cei tineri. Deasemeni la sfârșitul unui antrenament trebue să ai întotdeauna impresia câ ai putea da mai mut (la antrenament nu se aleargă decât cu maximum 3*4 din viteză) Un alt principiu: nu sprintezi la sfârșitul unei curse de antrenament. Ne antrenăm atât pentru regularea pasului, cât şi pentru a obişnui inimă şi plămânii cu un anumit ritm. Dacă accelerăm, ritmul e altul, şi nu le mai putem adapta. Tot în legătură cu acest lucru nu faceţi Concursuri dese mai ales în epoca de pregătire. Ele dau satisfacii momentane, dar țin în loc progresul, ... s&a MtrtrMmv. I. f Clubul de pionieri No. 1 din Cluj a organizat un reunit concurs atletic Pe stadionul „Gheorghe Gieorgiu. Dej’’ din Cluj, a avut loc un concurs atletic organizat de carul Nr. 1 al pionierilor din Idealitate. Acest concurs a reușit să adune pe stadion un însemnat număr de pionieri, care sub conducerea antrenorului districtual Sneider Emeric, au obţinut numeroase performanţe frumoase. Iată rezultatele tehnice obţinute: Băieţi categoria la detali la 14 ani. 60 m.; Ksogor 8 sec. 8; Săritura In lungime. Koning: 4,19 m.; Aruncarea greutăţi. Salomon: 6,75 m.; Săritura In Inălţime. Nemet- 1,20 m.; 500 m. plat. Koning: I min. 40 sec. 2; Categoria II-a copil până la 12 ani. 60 m. Kunn: 9 sec. 4; Săritura In lungime. Kunn: 3,69 m.; Aruncarea greutăţii. Nabaum: 6,53 m.; Satura In înălţime. Nabaum: 1,05 m.; 400 m. plat. Ursu: I min. 12 sec.; Probele femenine: 60 m. Tomoiaga: 10 sec. 3; Săritura In lungime. Lakatos: 3,25 m.; Aruncarea greutăţii. Lakatos: 6,10 m.; Săritura In înălţime. Tomoiga: 1 m. Concursul acesta a avut darul să stimuleze pe pioilerii din Cluj pentru practicarea atletismului. Săptămâna viitoare sunt anunţate ate encursuri ale cluburilor de pionieri din Cluj. Sătenii din Bumbeşti In Bumbeşti, o comună de pe valea Jiului, sătenii duc pe tărâm sportiv o intensă activitate. El s’au deplasat recent în colonia muncitoreaci Sada, unde au susţinut un joc de şah sătem turneu cu echipa uzinei. Echipa sătenilor a Învins cu 1897 având In componenţa ei elemente talentate ca: Vulpescu ■ Gorj practică jocuri Dumitru şî Crivăţean. Jocul s’a disputat în sala cotanică, fiind urmărit ce numerişî ucenici şi muncitori. Din echipa uzine! au făcut parte muncitorii Costa şi Cernătescu, fruntaş în produţie. Continuând seria întâlnirilor sportive, ei au susţinut la Curtişoara o întâlnire de fotbal şi una de vrlei cu echipele respective. Rezultatul a de şah, volei şi fotbal fost de 0—0. La volei, sătenii din Bumbeşti fiind net superiori, au reuşit să învingă cu 3—0. Alergând pe acest drum, activitatea sportivă din Bumbeşti va cuceri un loc de frunte cu viaţă sportivă din judeţul Gorj. V. TOMULEANU corespondent Numeroşi muncitori sportivi din Mediaş evidenţiaţi în producţie în trecerile socialiste în muncă organizate în Jnia Septembrie s-au desfăşurat sub semnul Zilei Internaţionale a Luptei p.nr.1 Pace. Printre evidenţiaţii fabricilor din Media, se găsesc numeroşi muncitori sportivi. Astîel, Întreprinderea „Zorile Roşi’’, numărul psortivî or fruntaş) în muncă reprezintă 34% din totalul senior de echipe care au depăşit programul îunar cu procente Intre 35—120%. Cei mai buni s’au dov dit: popicarul laros Victor, şahist*] Iosi‘ Morawcsek. Ferdinand Feidt Şî Ludovic Magyara, voleibalist,l loan Tomp, din secţia Hala de cartioare, popicarii Ludovic Timar I şi Ştefan Nagy, fotbaistul Ludovic Timar II, şahiştii Boca Hugh, Arpad Korosy şi Constantin Banciu, din atelierul mecanic, popicarul Eugen Nemeth şi fotbalistul Dumitru Haina! de la Uzina de energie, handibaistu! Francisc Tomany II, d.la Ş motărie şi antenorul de boxuriu Dsnst, din echipa fulger de reparat cuptoare. Evidenţiaţii din Uzina Textilă „Vaera Vasilescu”, care la cinstea zilei de 7 Noembrie au chemt la Întrecere toate filaturile de bumbac din ţară, au dieasemenea în rândurile lor un important lot de sportivi, printre care notăm pe popicarul Ion Brătilă — inovator — 6 handbalte ale echipei „Sefir”: Ana Deneş, Clara Torpay, Elisabeth Sehencker, Rozalia Dobay, Jolan Pop-Csiser şi Mari, Cosiea, tehnicianul Wilhelm Lapka, din echipa campioană naţională de Ilandba' „Zefir’’ şi mecanicul Ioan, unul dintre cei mai buni jucători de tenis din Med’aş, jucător şi in echpa de totba la fabrice! De la uzina metalurgică „Drum Nou’’ s’au remarcat prin realiziri deosebite! sasistul Vitel Lungu, popicarul Ion Moldovan şi fotbalistul Gheza Fina. Ucenicii picari Sotaciu, Hudusan, Piştea, Stoian, Cioara şi Schw..b — din echipa de handbal „Record”, care pare Aripă la criteriul de calificare In Div. Naţ. A — au fost evidenţiaţi pentru organizarea cercuilor de studii din şcoală şi pentru silinţă la învăţătură. Ei constituesc un demn exemplu neurmat pentru ctitat: elevi. La „Uzinile Roşii” — fabrică de modelat şi emailat — sportivii Luca, Vameşcu, Pişcă, Larisch, Roşnik, Cistean. Şi-au fnscos numele «IStuit de fruntaşii din producție cu depășiri de normi între 15—40 la sută. SEVER ADRIAN CIUBARARU Corespondent ., C. S. Armata Tg.-Jiu, factor de popularizare şi difuzări a sporturilor în rândurile ostaşilor Rodnica activitate sportivă pe care o desfăşoară Clubul Sportiv Armata din Tg..Jiu, face ca această grupare să se situeze printre cluburile fruntaşe din oraş. Dară în trecut, accentul se punea numai pe fotbal, celelalte sporturi trăind număr prin manifestaţii sporadice, azi această greşeal a fost remediată şi clubul activează cu toate secţiile sale. Concursurile aUtice, disputate in ultimul timp la Tg.-Jiu, au confirmat existenţa unor reale talente in rândurile ostaşilor. Astfel, Tătari a trecut ori uşurinţă la lungime 5,50 m. iar Cernăianu a alergat 800 m. plat, in 7 min. 18 sec. Secţia de handbal, cu o activitate mai rstrânsâ până acum două linii, cunoaşte pe i) ce trece mai mulţi aderenţi, iar torurile susţinute de ostaşi, in compania echipelor din judeţ, au contribuit la popularoaree a celui sport In mediul sătesc. In echipă sau remarcat: Weiss, Palfy şi Alexandrescu. O atenţie deosebită o acordă C. S. Armata Tg.C.Jiu desvoltării voley-ului, sport care a fost neglijat până astăzi. Echipa militarilor au participat la toate concursurile organizate de district, având o comportare meritoasă. Un mare număr de ostaşi activează in cadrul secţiilor de şah şi tenis de masă, iar la Campionatul popular de Şah in care au luat parte mulţi sportivi din club, s’a remarcat slt. Gancea. C. s. Armata Tg.-Jiu a participat la toate competiţiile populare cu numeroşi sportivi, realizând frumoase succese. Clubul ostaşilor din Tg.-Jil posedă Şi o sală de şah, cu numeroase jocuri toarta frecventată de ostaşi. De asemeni, milliard au mititrult p*la muncă voluntară un teren de volei, gropi de sărituri fi fac ca regularitate antrenamentele Frumoasele realizări ale Clubului C. I. Armata Tg.-Jiu, trebue ti fi nou stimti, lent şi un îndreptat pentru Celelalte cluburi sportive din toealitate, care au datoria de a desvolta toate aporturile la aceeași măsură. T. TOMITaAtral corespondent Concursuri sporive intre Sindicatele Dinamo-Cotroceni şi Ministerul de Finanţe Intre sportivii Sindicatelor DINAMO-COTROCENI, şi Ministerul Finanţelor va avea loc o serie de concursuri sportive in întâmpinarea zilei de 7 Noembrie. Concursurile care vor angrena un mare număr de sportivi din mai multe ramuri, în ep Luni 10 Octombrie a. c. pe terenul Sind. Ministerului de Finanţe, după următorul program: ATLETISM: 103 m, grenadă şi 800 m-GIMNASTICA: la aparate bălţi şi fete. VOLEI: bărţi şi fete. Ştrandul Ministerului de Finanţe (Herăstrău); CANOTAJ, pe bărci universale (echipe de 3). Conursurile sportive continuă Joi 13 Octombrie a. c. pe terenul Dinamo. Coroceni, cu probe de atletism şi o întâlnire de fotbal. Cltimîle probe de şa’’, haVere şî tsnis de masă, au io® Dum’nîcă 16 ort. pe terenul Sind. Ministerului de Finanţe. Joi 27 Octombrie, în cadrul unui festival sportiv-cultural, va avea loc pe terenul Dinamo-Cotroceni, împărţirea premiilor, sportivilor cari s’au evidenţiat in cadrul acestei întreceri. Concursul va fi urmărit de o comisie tehnică compusă din reprezentanţii celor două Sindicate. Din partea Sind. Dinamo-Cotroreni parterră tov. Tompea Nicolae, responsabil sportiv, iar din partea Sind. M. F., tov. M.Ian Constantin. Rezultatul concursului de Ir rezervat categoriilor SI şi HI dspuUî eri la poligonul:F Eri după amiază, la poligonul IEF, s’a disputat un concurs de armiserie, 20 de focuri, proziţia culcat nerezemat, rezervat trăgătorilor din categoriile a 11-a şi a IH-a. Au participat 35 de concurenţi — Sete şî baeţi. Concursul a fost câştigat de V Iliescu (CSU) care a totlizat 176 puncte, ceea ce constitue o performanţă bună La sfârşitul concursului, s’a făcut un clasament pe echipe, al pfmnilor trei clasaţi din fiecare grupare. Locul întâi, a reverst grupării CSU, care a totalizat 513 pu de lată clasamentele concursului: CLASAMENT INDIVIDUAL 1. V. Iliescu 176 puncte, 2. N. Sandu 172 puncte, 3. Ch Novac 170 puncte. 4. Matei Popescu 169 puncte. 5. I. Maneatide 169 puncte. CLASAMENT PE ECHIPI 1. CSU 513 puncte. 2. CSAMAN 494 puncte. 3. Banca RPR 476 puncte, 4. SFIPIA 457 puncte, 8. Electrica 367 puncte. Ah TrENORI (Urmare din pag. I) decizii (cum a fost cazul suspendării jucătorilor Maria și Răduscu), asupra cărora tot el a intervenit pentru anulare. A neglijat complet una «in sarcinile principale: formarea r r.trelor, astfel că la un moment dat CSUT s’a văzut In imposibilitate de a face faţă indisponibilităţilor, din sfârşit, a căzut în grava greşeală de a racola jucatori, întâi pentru CSUT (cazul juniorului urcau) şi apoi de la CSUT pentru alta grupare, la care intenţiona să se angajeze. Toate aceste acte au dus la decizia luată de Comisia Centrală de Fotbal. Abaterile lui Lăpuşneanu arată tuturor antrenorilor că în munca lor -sportiva din care trebue să fie şi educatori *— rtu trebue să lipsească niciun moment preocuparea faţă de riditarea permanentă a nivelului ’lor politic. Cu cât ei vor creşte pe linia sănătoasă a DE FOTBAL sportului de tip nou, cu atât îşi vor îndeplini mai bine sarcinile şi munca lor va duce la rezultate pozitive, exprimata de Însăşi comportarea pe teren a jucătorilor echipelor antrenate de el. Hotărlrea Biroului Politic al C. C. al PAIR asupra problemei stimulării şi desvoltării confnue a culturii fizice şi sportului spune: „Cultura fizică şi sportul trebue să devină unul din factorii importanţi de întărire fizică şi morală a oamenilor muncii, de întărire a patriei noastră Republica Populară Română’. Şi antrenorii, instructorii sportivi, sunt elemente active care printr’un nivel ideologic ridicat, printr’o justa înţelegere a rolului lor şi printrio disciplină în munca lor pot contribui efectiv la traducerea ir fapte a cuvintelor Hotărlrii: „Formarea unui om rea, luptător hotărî! şi activ pentru c.struîrea socialismului’ In patria noastră. PAGINA L-A Sindicatul Textil nu a reuşit să mobilizeze tinerele muncitoare in sport (Urmare din pag. T) felul in care i si duce munca responsabilul sportiv de la Sindicatul Textil se pot desprinde o serie de concluzii — menite să folosească de Îndreptarul altor colective sportive unde există o situaţi asemănătoare. 1. Faptul că Ia competiţiile sportive de masă se observă o serioasă deficienţă în cela ce priveşte mobilizarea fetelor din întreprinderile textle, aceasta se datoreşte In primul rând delăsării In muncă a colectivului sportiv dela sindicat. 2. Co I ctivul sportiv dela sindicatul Textil în loc să înîeprindă o puternică acţiune de lămurire şl organizare pe teren, în fabrici şirbe, s‘a limitat la o activitate birocrică — care s‘a soldat cu neindepli nirea sarcinelor. 3. Tov. Moldoveanu trebuia sl MS ducă In fabrici, să stea de vorbi cu fiecare responsabil sportiv, să cerceteze cauzele pentru care nu vine la şedinţă şi să cunoască toate problemale de pe teren. 4. Responsabilul sportiv nu a cerut niciodată sprijinul organizaţiilor da Partid şi tinet din întreprinderi la vederea lichidării lipsurilor şi a înlăturării greutăţilor. De acela revine ca una din cele mai importante sarcini ale colectivului sportiv de la Sindicatul Textil de a analiza în mod serios toate aceste aspecte ale muncii — de a se preocupa ia mod permanent de lichidarea defbbaţelor. Numai in felul acesta munca va da roade, va chezășui frumoase realizări in viitor. ll îmbunătăţim dânsa sso iîor î£hn ce ab eleate fizică (i rmitz din pag. 1) aspectele şi să permanentizeze legă- aspectele şi să permanentizeze legăturile cu celelalte şcoli tehnice de educaţie fizica. Ele trebuie să-şi ridice necontenit niv tul pol tic şi ideologic, considerând aceasta ca un factor esenţial în reuşita îndrumării social politice a culturii fizice şi a sportului. Munca de predare a tutuor materiilor în raport cu specificul de specializare al şcoli trebuie dusă în aşa fel ca să nu recite nici o clipă câ elevii trebuie că devină la rândul lor educatori şî fact’ri in munca de Îndrumare pedagogică. Corn! 108 judeţene ale Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport trebuie să considere şcole tehnice de educaţie f’.zică drept obiective principale in preocupă ile lor, dându-îe un C’nîmnuu srijia politic şî material, să le considere și pe adevâ ate suse ale viitoarelor cadre ale Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport. Elevilor le revine sarcina de a rîspunde ri jelei încrederii pe care le-o arată Partidul şi Guvernul prin o mereu mai serioasă muncă, învăţând temeinic şi patetivizându-se de rolul pe car. ei vor trebui să-l albi) în Opera de conţin « desvoîlarea culturii ibrice şl spcriulul In Repn. bîica Populară Română. Uzări cu cari şcolile au păşit în noul an de muncă. S’au realizat desigur multe lucruri bune mai s. ni lasă multe l'.ps r. Pentru eliminarea lor., şcolile tehnice trebuie să desfăşoare oontinua lupă şi pentru aceasta sarcini precise revin in egală măsură conducerii şcolilor, judeţenelor şi elevilor-Conducerea şcolilor are datoria să respete programele analitice, să le aplice în lumina cururilor de rol-n- 5 respetare a cunoştinţelor — cursuri ţinute în Augu t — Septembrie la Bucureşti — să.ş! însuşească bara coni’ep’tll'îr sovietice despre cultură fizică şi sport şi să lichideze înfluenfe'c manualelor veri şi a celor fere lte de Invăfâmă tul putred al ţărilor califsliste. Când cerca şcolilor trebue să dețină toate eforturile pentru a-şi însuşi moda sovietică de predare, să treacă de îndată la înfiirarea cerurilor de studii pentru profesori. In cari să se desfată problemele de pedagogie şî medologie, pentru a se putea ajuge ca la sfârşitul anului să putem avea o programă analitică superioară. Școlile trebuie să păstreze un permanent contact cu U.T.M., stabilind o colaborare sub toate