Sportul Popular, noiembrie 1950 (Anul 6, nr. 1764-1779)

1950-11-02 / nr. 1764

CHEM­AREA adresată tinerilor din lumea întreagă de către secretariatul Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat, prilejul celei de a V-a aniversare Tineri din lum­e şi în­treagă! La 10 Noembrie 1945, tinere­­tul lumii a înfiinţat Federaţia Mondială a Tineretului Demo­crat, nucleu al unităţii tineretu­lui, care s’a făurit pe câmpu­rile de bătaie împotriva agre­sorilor fascişti. Cu prilejul conferinţei de constituire dela Londra, dele­gaţii au jurat că: „Mâinile harnice, minţile de elită şi entuziasmul ti­neretului nu se vor mai irosi niciodată într’un răz­boi”. Timp de cinci ani, F.M.T.D. a stat în fruntea tinerilor din lu­mea întreagă, care, credincioşi jurământului făcut la Conferin­ţa de la Londra, luptă împreu­nă cu popoarele, pentru pace, pentru prietenie şi colaborare internaţională. Dragostea şi respectul arătate Federaţiei, răspunsul entuziast la chemărie sale, sunt rodul activităţii din ce în ce mai in­tense a F.M.T.D. pentru apăra­rea păcii şi a drepturilor vitale ale tineretului. 70.000.000 de tineri şi tinere din 74 de ţări sunt uniţi astăzi în rândurile F.M.T.D. şi parti­cipă cu toate forţele lor la lupta sfântă pentru pace, împotriva pericolului războiului pregătit de cercurile imperialiste. Trecând de la pregătirile de război la acte de război caracte­rizate, imperialiştii americani duc un război sălbatec în Co­reea împotriva unui popor care îşi revendică libertatea şi inde­pendenţa naţională, asasinând cu cruzime copii, femei şi bă­trâni. Dedându-se la provocări agre­sive, intensificând peste măsură înarmările, reprimând în chip odios drepturile elementare de­­mocratice, supunând popoarele şi tineretul la o militarizare crescândă, azvârlindu-i în ghiarele mizeriei, şomajului, supraexploatării, cercurile im­perialiste îşi demască irevoca­bil planurile lor criminale care urmăresc să arunce lumea în­tr’un nou război, cel mai sân­geros război al istoriei. Tineri din lumea­­ întreagă! In momentul când în lumea întreagă se ridică oamenii de bună credinţă, iubitori de pace, F.M.T.D. vă cheamă să vă pu­neţi tot curajul vostru, tot en­tuziasmul vostru, pentru a aju­ta la zădărnicirea războiului. La 10 Noembrie, Ziua Mon­dială a Tineretului, prin nenu­mărate manifestaţii, veţi expri­ma ataşamentul vostru faţă de FJV1.T.D., veţi contribui activ la succesul celui de al doilea Con­gres Mondial al Partizanilor Păcii, căruia îi veţi adresa, cu miile, mesaje şi moţiuni de sa­lut, cerând: 1. interzicerea armelor a­­tomice; 2. reducerea generală şi controlată a armamentelor de orice natură; 3. Demascarea agresiunii oriunde s’a­r produce ca şi condamnarea Intervenţiei armate în afacerile interne ale popoarelor; 4. Reglementarea paşni­că a conflictului coreean după o procedură conformă cu Charta Naţiunilor Uni­te; 5. Interzicerea oricărei propagande războinice, în orice ţară. Tineri iubitori de pace! Războiul loveşte, indiferent diată a Tineretului Democrat! de credinţă sau opinie, înainte, pentru pace trainică. In faţa pericolului uniţi-vă, democraţie, independenţă na-Tineri !­ţională a popoarelor şi o viaţă Uniţi-vă în Federaţia Mon-­ mai bună ! Despre tinerii scrimeuri Concursurile de scrimă dela Arad — rezervate juniorilor și junioarelor — au demonstrat că în acest sport s’au înfăptuit realizări importante. Pe primul plan se situează — prin rezultatele înregistrate — centrul de antrenament din Arad condus de maestrul L. Pel­legrini, ai cărui elevi au obţinut succese deosebite. Astfel, tână­rul strungar Gh. Tomka, dând dovadă de o dârzenie şi o com­bativitate neobişnuiţii, a câşti­gat două titluri de campion. Tot din acest centru, tânărul muncitor Nan, al doilea clasat la sabie, are aptitudini deo­sebite. Dealtfel ca şi elevul Wiesel în vârstă de numai 14 ani, care s’a calificat în finală. Şi la fete, Aradul s’a prezentat cu elemente valoroase. Delia Munteanu deşi face scrimă de numai un an, totuşi s’a calificat a doua junioară din ţară, după Marieta Nagy (Ştiinţa Tg. Mu­reş) campioana de anul acesta. O notă specială d­e asemenea, pentru colectivul Spartac Banca E.P.U., care a avut patru fina­­lişti la sabie şi patru la floretă, toţi cu o pregătire tehnică ex­celentă, fiind şi în mare pro­gres faţă de anul trecut. Dintre ceilalţi, un talent r­marcabil este floretistul Fuck­ (Ştiinţa Tiro.). 31 Programul Diviziei de scrimă din săptămâna aceasta: SATU MARE: Tim­o-C.C.A.; ORADEA: Oradea—Ştiinţa Cluj; BUCU­REŞTI: BRPE—Ştiinţa Tisa. Comunicat asupra vizitei medi­cale OBLIGATORII la „Crosul 7 Noem­brie“ (etapa ll-a regională) Toţi participanţii la etapa lll-a (regională) sunt obligaţi a trece vizita medicală la po­liclinicile raionale respective, (serviciul medico-sportiv) zil­­nic între orele 15.18. Pentru aceasta, responsabi­lii colectivelor sporti­te vor lua imediat legătura cu CCFS raional în vederea întocmirii tabelelor nominale care vor trebui prezentate în ziua con­cursului la start, vizate de medic. Fără aceste tabele nu vor putea lua parte la concurs.­­ SPORTUl: popular I r pag. 3-a Direcţiunea Li­ceului de Băeţi Călăraşi refuză să pună la dispo­ziţia comisiei de pregătire şi exa­minare un sert­ar pentru a-şi ţine carnetele şi registrele de evi­denţă. F­ără o evidenţă clară, nicio muncă nu poate merge bine, de aceea comisiile de pregă­tire şi examinare G.M.A. trebue să aibă o evidenţă a activităţii lor. Iată însă că după cum ne re­latează corespondentul nostru Trăsniţă Ion, la Liceul de Băeţi din Călăraşi, Trică Anton, mem­­bru in comisia de pregătire şi examinare trebue să poarte cu el întreaga evidenţă a colec­tivu­lui sportiv, şi, în plus, carnetele de aspirant, foile de concurs, etc., pentru că... direcţiunea refu­ză să-i acorde un dulap sau un sertar în acest scop. Atitudini ca acelea ale direc­ţiunii Liceului de Băieţi din Că­­lăraşi dovedesc o lipsă de înţe­legere condamnabilă faţă de bu­na desfăşurare a complexului C. M.A., ele provocând comisiilor de pregătire şi examinare greutăţi care cu puţină bunăvoinţă ar pu­­tea fi lichidate. Tov. TRICA ANTON: Un sin­gur buzunar să mai fi avut... „Sunt fericit­­ că-mi voi face datoria către ţară“ In sala de zeţărie a „Bule­tinului Oficial“ l-am găsit pe utemistul Cateras Năs­­tase muncind cu râvnă alături de tovarăşii săi de muncă pen­tru aducerea la îndeplinire a angajamentelor luate în cin­stea măreţei zile de 7 Noem­­brie. El este unul dintre tine­rii, care acum câteva zile a participat cu drag la crosul „Să întâmpinăm 7 Noembrie“­­Practică atletismul de mai multă vreme şi a fost nespus de mulţumit că şi pe terenul de sport şi-a putut manifesta­­ dragostea şi ataşamentul faţă­­ de aniversarea Revoluţiei din ? Octombrie. 1 Peste câtva timp el va face­­ parte din Armata Republicii­­ Populare Române. Gândul a­­­cesta îi umple sufletul de­­ bucurie. 2 „Sunt, fericit, tovarăşe, ne spu- ? ne el, că în curând voi pleca­­ să-mi fac datoria faţă de scum-­­ pa noastră Republică Populară. Ştiu că acolo voi găsi multă înţelegere din partea tovarăşi- ? lor mei de arme. Sportul pe­­ care l-am îndrăgit aici, în pro-­­ duc­ţie, voi putea să-l practic­e mai departe în armată. Un­­ bun sportiv este şi un desă­vârşit soldat. Şi eu vreau ca să fiu un desăvârşit ostaş demn de marea cinste ce mi-o face Patria şi Partidul când mă trimete în rândurile arma­tei sale, atât de iubită de oa­menii muncii. Eu ştiu că Ar­mata Populară nu mai este armata de pe vremuri, armata­­ bătăii, armata mizeriei. Ar­ ' mata noastră populară, din­­ care voi face, în curând, şi eu parte, este o armată nouă. Lipsuri care trebuie să fie lichidate înaintea ultimei etape a crosului „Să întâmpinăm 7 Noembrie 1950" Constatări pe marginea etapei de Duminică D­uminecă s-a desfășurat cea de a doua etapă a crosului „Să întâmpinăm 7 Noem­brie 1950“ — etapa întrecerilor pe raioane. Crosurile din această etapă au constituit — indiscuta­bil — un frumos succes, un pro­gres însemnat faţă de organizarea întrecerilor din prima etapă. Sub acest aspect — organizatoric — întrecerile de Duminecă au de­păşit aşteptările în multe regiuni ale ţării. La Focşani, Ploeşti, Constanţa, Craiova, Buzău, Iaşi, Comitetele pentru Cultură Fizică şi Sport orăşeneşti şi raionale s-au preocupat temeinic de organiza­re, angrenând din timp corpul de oficiali şi făcând alegerea tra­seului conform indicaţiunilor da­te de regulament. Un frumos e­­xemplu îl oferă, în această, pri­vinţă şi regionala Bucureşti. Toate aceste comitete au dat dovadă, prin realizările lor, că au folosit experienţa din prima etapă şi s’au străduit să lichideze lipsurile sesizate atunci. Dar nu pretutindeni s’a obser­vat acelaşi lucru. Astfel, la Cluj organizarea a fost foarte slabă, pregătirile s’au făcut în pripă şi nu au fost res­pectate prevederile regulamentu­lui. În raionul Sinaia, preşedin­tele Comitetului raional pentru Cultură Fizică şi Sport, tov. Tu­dor, a muncit sectar, neplanifi­cat, neglijând problema oficiali­lor şi a alegerii juste a trasee­lor. Trecând la un alt aspect al des­făşurării crosului de Duminecă — şi anume aspectul mobilizato­­ric — trebuie să subliniem că au existat multe şi grave deficienţe care se datoresc, în cea mai largă măsură, colectivelor sportive. La Piteşti şi-au prezentat concurenţii numai trei colective sindicale. Dintre acestea Spartac a venit cu... trei concurenţi, care nici nu participaseră în prima etapă. La Constanţa colectivul Locomotiva P.C.A. nu a prezentat nici un concurent, la Focşani nu a par­ticipat nici un colectiv sportiv sindical, iar la Buzău din 12 co­lective sportive, şi-a prezentat concurenţii numai unul. Lucr­urile acestea sunt inadmisibile şi ele dovedesc superficialitatea cu care a fost înţeleasă importanţa ace­stei competiţii. La Ploeşti organizaţiile U.T.M. subapreciind importanţa crosului au mobilizat pe tinerii care s-au calificat pentru etapa a doua, în alte acţiuni. In legătură cu popularizarea trebuie să arătăm că aceasta a fost cu totul insuficientă. Aci au existat şi alte cauze pe care le-am sesizat şi în revenirile critice fă­cute după prima etapă. Este vor­ba din primul rând de întârzierea trimiterii materialului. La Cons­tanţa, de exemplu, au sosit 3.990 de borderouri de înscriere şi sute de afişe, Luni 30 Octombrie, după desfăşurarea etapei. Asistenţa medicală a fost slabă, majoritatea concurenţilor ne­­având vizita medicală. La Piteşti, medicul a venit fără trusa respectivă, la Cluj, o con­curentă a leşinat în timpul cursei şi s’a constatat­ că ea nu s’a pre­zentat la vizita medicală, care ar fi împiedicat-o, desigur, să aler­ge. la Poarta Albă, Focşani, Plo­eşti, o bună parte dintre concu­renţi nu făcuseră vizita medicală. Din cele de mai sus se pot tra­ge învăţăminte preţioase de care Comitetele regionale pentru Cul­tură Fizică şi Sport trebuie să ţină seama în organizarea ulti­mei etape a crosului. Florin Şerbean formată din fiii oamenilor muncii, care apără cuceririle­­ democratice ale oamenilor , muncii".­­ In cinstea zilei ele 7 Noembrie și a Congresului Mondial al Partizanilor Păcii Muncitorii sportivi de la „Metalul­ Electromotor“-Timişoara lucrează în contul anului 1951 Se apropie ziua de 7 Noembrie, aniversarea a 33 ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octom­­brie. Tot aproape este şi 13 Noi­embrie, ziua deschiderii Congre­sului Mondial al Partizanilor Păcii. Cele două zile de măreaţă săr­bătoare, constitue pentru munci­torii sportivi um prilej fericit de a-şi încorda puterile pentru a obţine noi succese în muncă, do­­vedindu-şi dragostea înflăcărată faţă de Marea Ţară a Socialis­mului biruitor şi dorinţa fierbinte de pace trainică, pentru o viaţă fericită şi plină de bucurii. La fabrica „Electromotor"­ din Timişoara, încă de la 11 octom­brie a.c. muncitorii lucrează în contul primului nostru plan cinci, nai. In rândul muncitorilor frun­­taşi din întreprindere sunt mulţi sportivi. Astfel, strungarul Voros Tiberiu, footballist în echipa co­lectivului sportiv „Metalu­­ Elac­­tromotor", a realizat in ultimul timp o depăşire medie a normei de lucru cu 200 la sută. Utilizănd metoda stahanovistului Bortkevici de tăiere rapidă a metalelor el a atins depăşiri de normă de 80­0 la sută. Footballistul Voros Tiberiu ,este cunoscut intre muncitorii din fa­brică si ca unul din inovatorii da frunte. Nu de mult el a in­trodus un dispozitiv nou pentru fi'­etarea piuliţelor d­e alamă re­ducând timpul de lucru cu 75 la sută. — In cinstea zilelor de 7 şi 13 Noembrie — ne-a spus tovară­şul Voros Tiberiu — Uni iau an­­gajamentul să depăşesc zilnic norma cu 80—100 la sută şi să lămuresc încă patru tovarăşi asu­­pra binefacerilor sportului pre­­gătindu-ne împreună pentru tre­cerea normelor GMA". In aceest hală lucrează şi mon­­tatorul Ştefan Dobrovolscky, unul din atleţii colectivului sportiv. Şi el este fruntaş in producţie, in lu­na octombrie a realizat o depăşi­­re generală a normei ele lucru de peste 200 la sută. La secţia sudură lucrează ute­­mistul Ioan Tines. — Am îndrăgit sportul de cu­rând — ne-a întâmpinat tov. Ti­nes — şi mă atrag în mod deo­sebit atletismul, boxul şi foot, baliul. Practicarea sportului mă ajută enorm d­e mult ori produc­­ţie. Cea mai bună dovadă o con­stitue faptul că in luna aceasta am­ depăşit norma cu 125 la sută. In cinstea măreţelor sărbători ale clasei muncitoare voiu depăşi nor­ma cu peste 60 la sută. Deaseme­­nea îmi iau angajamentul să lă­muresc şi­ pe tovarăşii mei de e­­chipă Hajas Iosif şi Muller Fran, else să facă sport şi să participe alături de mine la G.M.A.". La fel ca aceşti vrednici mun­citori sportivi sunt şi ceilalţi mun­citori din fabrica „Electromo­tor". Angrenaţi în întrecerea so­cialistă ei obţin noi şi noi suc­cese grăbind paşii spre primul nostru plan cincinal, garanţie a unei vieţi îmbelşugate pentru toţi oamenii muncii din Repub­lca noa­­stră. MIHAIL DUMITREŞCU corespondent

Next