Sportul Popular, februarie 1955 (Anul 10, nr. 2563-2574)
1955-02-01 / nr. 2563
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAI GROAN AI COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ $1 SPORT DE PE UNGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI $1 AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL XI Nr. 2563 Marți 1 februarie 1955 Spartachiada de iarnă a satelor — factor de întărire a activităţii sportive la sate SPARTACHIADA de iarnă a satelor este în plină desfăşurare. Pe întreg cuprinsul ţării, mii şi mii de ţărani muncitori, tineri şi vîrstnici, îşi încordează forţele întrecîndu-se în această mare competiţie sportivă sătească. Chiar şi în cele mai îndepărtate comune, Spartachiada de iarnă a satelor a reuşit să stîrnească un interes deosebit, numeroşi ţărani muncitori fâcînd cu acest prilej primii paşi în activitatea sportivă. Organizarea întrecerilor Spartachiadei de iarnă a satelor nu se limitează însă şi nu trebuie să se limiteze numai la aspectul competiţional. Intr-adevăr, pe lingă desfăşurarea întrecerilor de schi, şah şi săniuţe, această competiţie are şi rolul de a contribui în cea mai largă măsură la dezvoltarea activităţii sportive din satele patriei noastre. Comisiile de organizare care funcţionează actualmente în regiuni, raioane şi comune sunt deci nu numai organe care se îngrijesc de buna pregătire şi desfăşurare a întrecerilor Spartachiadei dar, în acelaşi timp, şi un element motor în viitoarea activitate sportivă de la sate. De pe acum, din veştile care ne sosesc, se poate desprinde în mod clar un fapt important : Spartachiada de iarnă a satelor contribuie din plin la îndrumarea pe un făgaş corespunzător a muncii sportive din satele şi comunele noastre. De pildă, în numeroase sate din raioanele Gheorghieni şi Găeşti, precum şi în comuna Dîbia din raionul Petroşani, au fost înfiinţate de curînd colective sportive Recolta. De asemenea, în comuna Mîtnicul Mare din raionul Caransebeş, unde nu exista mai înainte activitate sportivă organizată, comisia comunală de organizare a întrecerilor Spartachiadei a reuşit să înfiinţeze un colectiv sportiv Recolta care, din primele zile ale activităţii sale, a angrenat 60 de ţărani muncitori în concursul de şah şi 75 de ţărani muncitori în întrecerile de schi şi săniuţe. Multe colective sportive de la oraşe au venit în sprijinul colectivelor sportive din mediul sătesc. Astfel merită a fi subliniată în mod deosebit iniţiativa colectivului Constructorul din Sibiu, care a donat colectivului sportiv Recolta Gura Rîului materiale şi echipament pentru schi şi tenis de masă. Tot astfel, unele comitete raionale C.F.S. au luat hotărîrea lăudabilă de a trimite la sate echipe sportive model, alcătuite din şahişti fruntaşi, care au dat numeroase simultane în tovărăşia participanţilor la întrecerile Spartachiadei. In această direcţie, s-au evidenţiat comitetele raionale C.F.S. Brăila, Reşiţa şi Lugoj. Remarcabilă este şi acţiunea unor colective sportive săteşti care, datorită emulaţiei stârnite de Spartachiada de iarnă a satelor, au trecut la înfiinţarea unor noi secţii pe ramură de sport. Aşa s-a întâmplat, de pildă, la colectivul sportiv Recolta (I.A.C. Mirăslău din raionul Aiud unde, pe lîngă secţiile existente, au mai fost înfiinţate şi secţii de şah şi schi. In comuna Uivar, din raionul Timişoara, 11 tinere, printre care tractorista .Floarea Podlovski, gestionara de cooperativă Gizela Wagner, educatoarea de la grădiniţa de copii Aurelia Călin şi altele, care nu ştiau să joace şah, s-au înscris totuşi la întrecerile Spartachiadei şi, îndrăgind activitatea sportivă, muncesc acum cu însufleţire în cadrul colectivului sportiv Recolta Uivar. Sînt desigur şi multe locuri unde Spartachiada de iarnă a satelor n-a izbutit să dea roadele aşteptate din cauza dezinteresului manifestat de unele colective sportive, organizaţii U.T.M., directori de cămine culturale etc. Astfel, în comuna Răşinari, raionul Sibiu, în comuna Odobeşti, raionul Focşani, în comuna Cristeşti, raionul Paşcani, precum şi în alte comune, munca de organizare a Spartachiadei a lăsat de dorit. Nu-i deci de mirare că în aceste locuri nu există nici activitate sportivă, iar condiţiile de practicare a sportului pe care le au la dispoziţie ţăranii muncitori din aceste locuri rămîn cu totul nefolosite. Comisiile de organizare a întrecerilor Spartachiadei de iarnă a satelor au datoria de a contribui în mod activ la consolidarea organizatorică a colectivelor sportive săteşti. Consiliile acestor colective trebuie angrenate într-o activitate permanentă, lăsîndu-se la o parte obiceiul nesănătos al muncii „în asalt“. La această acţiune, comisiile de organizare a Spartachiadei trebuie să-şi aducă partea lor importantă de contribuţie, în sensul de a stimula organizarea unei activităţi sportive regulate în viitor. Colectivele sportive săteşti trebuie îndrumate cu atenţie spre înfiinţarea de noi secţii pe ramură de sport, spre folosirea cadrelor de instructori sportivi obşteşti care, în foarte multe locuri, nu sunt utilizate aşa cum trebuie, spre atragerea unui cît mai mare număr de oameni ai muncii de la sate în activitatea sportivă, ca și spre crearea de baze materiale temeinice, prin folosirea pe scară largă a resurselor locale. Foarte just a procedat comisia pentru organizarea Spartachiadei de iarnă din regiunea Constanţa care, în aşteptarea zăpezii, a hotărit introducerea pe plan regional, în programul Spartachiadei, a concursurilor de trîntă, gimnastică tip G.M.A., cros şi aruncarea grenadei. Tinerii sportivi din regiunea Constanţa au primit cu bucurie această iniţiativă care merită să fie extinsă şi în celelalte regiuni. Să depunem toate străduinţele pentru a îndruma activitatea sportivă din satele patriei noastre spre noi succese, spre angrenarea unui număr cît mai mare de ţărani muncitori în practicarea diferitelor discipline sportive! Campionatele europene de patinaj artistic BUDAPESTA 31 (Agerpres).— MTI transmite: La Budapesta au continuat întrecerile din cadrul campionatelor europene de patiinaj artistic. In cea dea doua zi a concursului, s-a desfășurat proba masculină, figuri liber alese, în care primire cel mai buni s-au remarcat tîrcărul patinator francez Alain Ghetti, în vîrstă de 15 ani și englezul Booker. După terminarea probei, titlul de campion al Europei a revenit patinato-I rului francez Alain Ghetti cu 179,75 puncte. Pe locurile următoare s-au clasat: 2. Booker (Anglia) 174,70 puncte; 3. Divin (R. Cehoslovacă) 173,14 puncte; 4. Felsinger (Germania occntentală) 169,57 purrete; 5. Calmat (Franța) 165,81 puncte; 6. István Szenes (R.P. Ungarră) 162,25 puncte. Proba feminină s-a terminat cu victoria sportivei austriace Hanna Eigel. In numărul de azi: 9 Spartachiada de iarnă a satelor (pag 2-a) • După Turul Egiptului (p3g 3^) © Activitatea la handbal în sală (pag. 4-a) © Pregătirile echipelor de fotbal pentru viitorul campionat al categoriilor A şi B (pag. 5-a) © Fotbalul peste hotare (pag. 7-a) • Ultima zi a concursului internaţional de schi de la Moscova (pag. 7-a) • S-a încheiat turul campionatului categoria A la hochei (pag. 8-a) • Noi victorii ale sportivilor sovietici (pag. 8-a) NE RIDICĂM ÎMPOTRIVA ACELORA CARE PREGĂTESC RĂZBOIUL ATOMIC! Chemarea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Cetăţeni ai Republicii Populare Române ! Răspunzînd voinţei de pace a tuturor popoarelor şi pentru a feri omenirea de grozăviile unui război atomic, Consiliul Mondial al Păcii a adresat popoarelor lumii următorul Apel : „IN PREZENT, ANUMITE GUVERNE SE PREGĂTESC SA DEZLĂNŢUIE UN RĂZBOI ATOMIC. ELE VOR SA CONVINGĂ POPOARELE DE INEVITABILITATEA ACESTUIA. FOLOSIREA ARMEI ATOMICE AR DUCE LA UN RĂZBOI DE EXTERMINARE. DECLARĂM CA GUVERNUL CARE VA DF.ZI.ANTUI RĂZBOIUL ATOMIC VA PIERDE ÎNCREDEREA POPORULUI SĂU ŞI VA FI CONDAMNAT DE TOATE POPOARELE. NE RIDICAM ÎMPOTRIVA ACELORA CARE PREGĂTESC RĂZBOIUL ATOMIC. CEREM DISTRUGEREA IN TOATE TARILE A STOCURILOR DE ARME ATOMICE ŞI ÎNCETAREA IMEDIATA A PRODUCŢIEI ACESTORA“. Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii de R.P.R. vă cheamă să semnaţi acest Apel! Lupta popoarelor poate împiedica dezlănţuirea războiului atomic. Cele 500 milioane semnături strînse pe Apelul de la Stockholm au împiedicat facerea bombelor atomice în Coreea şi Indochina. Prin strîngerea de noi sute de milioane de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii, vom făuri o puternică stavilă în calea organizatorilor războiului atomic. Cetăţeni ai Republicii Populare Române, bărbaţi şi femei, tineri şi tinere, toţi acei cărora vă este scumpă pacea şi iubiţi patria, pe care vreţi s-o vedeţi mai frumoasâ şi mai prosperă ! Pentru a zădărnici planurile criminale ale cercurilor agresive care pregătesc războiul atomic, pentru a face ca energia atomică — această uriaşă descoperire a minţi om ■''eşti — să slujească nu distrugerii vieţii, ci înfloririi ei şi progresului omenirii, participaţi cu fermitate alături de sute'e de milioane de oameni din toate cantin'“"te'e "'ohului pămîntesc la lupta împotriva pregătirii războiului atomic, semnînd palul Consilului Mondial al Păcii. Milioanele de semnături, pe care le vom pune pe Apelul împotriva pregătirii războiului atomic, vor demonstra voinţa neclintită a întregului nostru popor de a apăra pacea între popoare şi civilzaţia umană ! Să apărăm activ cauza păcii, întărind semnăturile pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii prin sporirea eforturilor în munca pentru înflorirea scumpei noastre patrii! Pacea poate fi salvată ! Pacea trebuie să fie salvată ! COMITETUL PERMANENT PENTRU APARAREA PĂCII DIN R.P.R. Semnind Apel de la Bioaia imi voi fudepiint o datorie de cinst« Simt unul dintre studenţii Institutului de Cultură Fizică din Bucureşti care se pregătesc să devină profesori. Pe terenul de sport, unde apăr culorile asociaţiei Locomotiva, nu-mi satisfac numai una din plăcerile tinereţii, ci culeg roadele unei experienţe care-mi va folosi în viitoarea mea profesie de îndrumător al elevilor pe drumul minunat al activităţii de cultură fizică şi sport. Mă gîndesc ce s-ar alege dinplanurile mele, asupra cărora am reflectat de atîtea ori, în cazul în care provocatorii la războaie ar reuşi să-şi pună în aplicare nebuneştile lor intenţii. Mă plec cu grijă deasupra pătuţului în care doarme micuţul meu fiu şi mă infior la gîndul că viaţaîui ar putea fi primejduită de declanşarea unui măcel mondial. Mă bucur de succesele muncitorilor atelierelor Griviţa Roşie, pe care-i reprezint pe teren, ştiu cît li-e de dragă munca pe care o închină poporului nostru aflat în drum spre socialism şi sînt conştient că această înălţătoare muncă ar fi împiedicată în cazul unui conflict armat . Pentru împiedicarea dezlănţuirii unui nou război luptă astăzi mase uriaşe de oameni cinstiţi de pretutindeni. Frontul partizanilor păcii se consolidează pe zi ce trece, iar în politica consecventă de pace a Uniunii Sovietice şi a ţărilor, de democraţie populară omenirea întreagă vede chezăşia respectării celei mai vii dorinţe a milioanelor de oameni de pretutindeni, pacea. Personal, mă consider înrolat în frontul luptătorilor ipenim pace şi mă alătur tuturor acţiunilor întreprinse in vederea apărării ei. De aceea, recentul Apel către popoarele lumii al Biroului Consiliului Mondial al Păcii mi-a arătat din nou nu numai forţa impresionantă a apărătorilor păcii, ci şi calea pe care trebuie s-o urmeze aceştia pentru impunerea unei păci durabile. Voi semna printre cei dinţii Apelul şi voi căuta să-i lămuresc pe toţi colegii mei de învăţătură şi sport asupra importanţei deosebite a Apelului, popularizîndu-i cît îmi va fi posibil, aşa fel ca să contribuişi eu la strîngerea unui număr cît mai mare de semnături, care să fie sprijin apărării păcii. GH. DUNGU din echipa de fotbal „Locomotiva" 8 pagini 25 bani Atletul sovietic Evghenii Bulancik a fost distins cu premiul „t în Thornton“ LONDRA (Agerpres). TASS transmite: La 28 ianuarie, lordul Burghley, preşedintele Federaţiei engleze de atletism a îmmînat însărcinatului cu afaceri al U.R.S.S. în Marea Britanie, N. D. Belohvostikov, premiul transmisibil „John Thornton“, cucerit de atletul sovietic Evghenii Bulancik in luna octombrie 1954, cu prilejul intîlnirii de atletism între echipele oraşelor Moscova şi Londra- Lordul Burghley a arătat că acest premiu instituit în amintirea cunoscutului atlet englez John Thomnton, căzut în trupul celui de al doiilea război mondial, a fost atribuit lui Evghenii Bulancik un semn de recunoaştere a excelentelor performanţe realizate de atleţii sovietici. Lordul Burghley a subliniat însemnătatea întâlnirilor sportive internaţionale pentru întărirea legăturilor de prietenie şi a cunoaşterii reciproce între poipoare. In cuvîntul de răspuns, N. D. Belohvostikov s-a ocupat la rândul lui de însemnătatea întăririi şi dezvoltării legăturilor sportive internaţionale BOXERII ROMAI CONTINUĂ SERIA SUCCESELOR IN SUEDIA HALMSTADT, 31 (prin telefon).. Boxerii români care se află în turneu în Suedia, au susţinut cea de a doua întîlnire. Reuniunea s-a desfăşurat în sala sporturilor din Halmstadt, în prezenţa a peste 2.500 de spectatori, care au ovaţionat pe reprezentanţii noştri. Primul meci s-a disputat în limitele categoriei muscă, între maestrul sportului Mircea Dobrescu şi boxerul suedez Werner Wassen. Intîlnirea a decurs în nota de evidentă superioritate a lui Mircea Dobrescu, însă juriul i-a acordat în mod cu totul nejust decizia la puncte lui Werner Wassen. Publicul a protestat îndelung la anunţarea acestui rezultat, care îl nedreptăţeşte profund pe Mircea Dobrescu, iar ziarele din localitate critică vehement această decizia categoria pană, Eustaţiu Mărgărit a întrecut detaşat la puncte pe Lenart Einberg. Foarte disputat a fost meciul din cadrul categoriei semi-ușoară. Gh. Fiat a trebuit să facă apel la toate resursele pentru a-l întrece pe puternicul pugilist Roland Weissbrot, campionul Suediei. Cea mai spectaculoasă întîlnire a serii a fost aceea care a opus pe Titi Dumitrescu lui Erbert Hogberg. Reprezentantul nostru a pornit decis la atac și loviturile sale rapide și precise l-au nimerit de nenumărate ori în plin pe boxerul suedez. Victoria la puncte i-a revenit lui Titi Dumitrescu. In limitele categoriei semi-mijlocie, Nicolae Linca a dispus la puncte de Kurt Johansson. Suedezul a fost trimis de două ori la podea. Tînărul nostru reprezentant Gh. Negrea a izbutit — în cadrul categoriei mijlocie — o nouă performanță excelentă. El l-a învins intr-un stil entuziasmant pe redutabilul boxer suedez Bertil Larsson, de mai multe ori internaţional. Larsson a fost trimis în repriza a treia la podea, în urma unui puternic croşeu la figură. In limitele categoriei semi-grea, Gheţu Velicu, resimţindu-se încă de pe urma accidentului suferit la Stockholm, a cedat la puncte lui Vig Johansson, un boxer dur şi favorizat de alonje. Reprezentanţii noştri, Toma Constantin, Petre Popescu şi Dumitru Ciobotaru nu au avut adversar. Marţi, 1 februarie, boxerii români vor părăsi oraşul Halmstadt, îndreptîndu-se spre Göteborg, unde vor susţine, la 4 februarie, ultima întîlnire cu pugiliștii suedezi.