Sportul Popular, februarie 1955 (Anul 10, nr. 2563-2574)
1955-02-01 / nr. 2563
Sculptorul G. Pleşa redă în operele sale frumuseţea sportului Sportul numără mulţi spectatori pasionaţi în rîndul artiştilor din Cluj. Nu odată îi puteţi întîlni la un meci de fotbal, la o dispută de baschet, la o întîlnire de scrimă. Ei nu se mulţumesc, însă, cu rolul de spectatori, mulţi fac sport, iar dacă sunt scriitori sau artişti plastici ţi redau în operele lor. Sculptorul Carol Pleşa este unul dintre oamenii de artă din Cluj, care s-a consacrat în ultima vreme lucrărilor cu subiecte inspirate din bogata activitate sportivă a tineretului patriei noastre. Intrînd în micul său atelier din str. Bethlem ai să vezi aproape numai sculpturi cu temă sportivă. Intr-un colţ doi boxeri angajaţi în luptă, ceva mai încolo doi luptători care-şi dispută întîietatea, apoi un aruncător de disc, un alergător, un trăgător cu spada, un fotbalist, doi jucători de volei, luptînd pentru minge ,în apropierea plasei, un gimnast executînd un exerciţiu. Ultima lucrare a sculptorului Carol Pleşa este un bust al schiorului Gh. Cristoloveanu, campion al ţării la slalom uriaş şi coborîre pe 1954. Majoritatea acestor lucrări vor împodobi, peste puţin timp, noua sală de gimnastică a uzinelor Ianos Herbak. Strădania sculptorului de a reda în opere de artă frumuseţile sportului va fi admirată de toţi sportivii şi iubitorii de sport care vor veni în această sală. (de la subredacţia noastră din Cluj) Bustul campionului de schi al R.P.R., Gh. Cristoloveanu, lucrat de C. Pleşa --------------------„Mezinul” echipei Mulţi din Sibiu îl cunosc pe tînărul Mihai Albu, deşi el nu are decit 16 ani. Pe terenul de volei, pe pîrtia de schi, la bazinul de nataţie şi la jocurile de baschet, Albu s-a făcut întotdeauna remarcat. O contribuţie însemnată în îndrumarea tînărului sportiv a avut-o atît colectivul sportiv Constructorul Sibiu din care face parte, cît şi antrenorul de stat Sigismund Ferenczi. După cîştigarea campionatului orăşenesc, echipa Constructorul a început pregătirile pentru jocurile din faza de regiune. Mihai Albu a fost introdus în lot şi pregătit cu atenţie pentru a putea face faţă grelei competiţii. In lot, Albu a continuat să-şi dezvolte calităţile tehnice, devenind un element din ce în ce mai preţios pentru echipă. La jocurile disputate de Constructorul Sibiu, în compania echipelor bucureştene Locomotiva P.T.T. şi Ştiinţa I.C.F. mai mulţi antrenori au remarcat şi ei pe tînărul baschetbalist, socotirrdu-1 un element de mare viitor. Intr-adevar, tînărul sibian are precizie la coş, viteză şi şi-a însuşit multe noţiuni de tehnică şi tactică, necunoscute chiar de baschetbalişti mai vîrstnici ca el. După un an de activitate, echipa de baschet Constructorul Sibiu a promovat în categoria A. Ea posedă un lot format din elemente tinere, fără nume consacrate. Dar, aceşti tineri luptă cu multă însufleţire şi credem că şi în anul viitor ei vor apăra cu toată hotărîrea culorile colectivului din care fac parte. Alături de ceilalţi echipieri, Mihai Albu, „mezinul echipei“, are toate posibilităţile să recolteze noi şi frumoase succese pe terenul de baschet. M. VLADOIANU (de la subredacţia noastră din Siiu) ----------- Campionatul republican de scrimă categoria B In cadrul etapei a doua a campionatului republican de scrimă pe echipe — categoria B — s-au înregistrat duminică următoarele rezultate: Flacăra Ploeşti-Constructorul Tg. Mureş 8-8 la floretă bărbaţi, 7-9 la sabie şi 12-4 la floretă fete; Flamura roşie Sibiu-Rezervele de muncă Arad 16-0 (floretă fete), 13-3 (floretă bărbaţi) şi 10-6 (sabie); Progresul Tg. Mureş-Progresul Oradea 11-5 (floretă bărbaţi), 11-5 (floretă fete) şi 12-4 (sabie). Cea mai echilibrată întîlnire şi ca atare cea mai disputată a avut loc la Ploeşti între Flacăra şi Constructorul. Cu excepţia meciului de floretă fete, în care Flacăra şi-a impus superioritatea, cîştigînd detaşat cu 12-4, calelalte două meciuri au oferit o luptă strînsă, scorul alternînd în decursul luptei. De altfel meciul de floretă bărbaţi nu a avut până la urmă un cîştigător, rezultatul de egalitate ilustrînd valoarea apropiată a celor două echipe. Dar elementul principal al acestei întîlniri a fost prezenţa pe planşă a trăgătorilor tineri. Cu excepţia trăgătorilor Paip şi Petrovici de la Flacăra, toţi ceilalţi au fost juniori. In mod deosebit s-au remarcat: Horvath (Constructorul Tg. Mureş) şi Isopescu (Flacăra Ploeşti). La Tg. Mureş, cunoscuta rivalitate dintre cele două echipe Progresul (Tg. Mureş şi Oradea) s-a rezolvat de această dată în favoarea Progresului I.M.F. Tg. Mureş, în toate cele trei meciuri. Cei mai buni trăgători ai învingătorilor au fost: Gazdovics I şi Dieneş (floretă bărbaţi), Szentkirally (floretă fete) şi Nagy şi Péterfi (sabie). Pentru arădeni, cele mai bune rezultate le-au obţinut: László (floretă bărbaţi), Setean (floretă fete) şi Gyurefalvy (sabie). Organizarea întîlnirii a lăsat mult de dorit, mai cu seamă în privinţa arbitrajului. In lipsa arbitrului principal delegat, care nu s-a prezentat (Ladislau Orban- Gluj), au condus pe rind asalturile arbitri din cadrul echipelor participante, aceștia judecind însă subiectiv. FILATELIE înfăţişăm cititorilor noştri filatelist timbre ce ilustrează hocheiul pe gheaţă. Această disciplină sportivă a fost ilustrată pe cîte un timbru în U.R.S.S. (1949), R. Cehoslovacă (1952) şi R. P. Polonă (1954). Valoarea de 20 lei din emisiunea ocazionată de cea de a IX-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de iarnă de la Poiana Stalin din 1951 — apărută în ţara noastră, înfăţişează de asemenea hocheiul pe gheaţă. DUPĂ TURUI EGIPTULUI A doua ediţie a Turului ciclist al Egiptului a depăşit caracterul de cursă oarecum „exotică“, pe care l-a avut anul trecut această competiţie. Lupta sportivă, deosebit de îndîrjită, determinatăde prezenţa la start a numeroase echipe redutabile — ca şi mediile orare surprinzătoare — au atras atenţia întregii lumi sportive şi, mai ales, a specialiştilor. Astfel, cercurile cicliste din diferite ţări comentează pe larg excepţionalele medii orare realizate în numeroase etape. însuşi preşedintele Uniunii Internaţionale de Ciclism, Achille Joinard (Franţa) — care s-a deplasat special în Egipt pentru a urmări ultimele etape — a rămas impresionat. Intr-o declaraţie făcută într-un cerc de gazetari, Achille Joinard a recunoscut că primii zece clasaţi in acest Tur, posedă o clasă superioară multor ciclişti profesionişti, obişnuiţi ai tururilor Franţei şi Italiei, şi că mediile orare înregistrate pe şoselele egiptene constituie un mare progres în ciclismul rutier. El a remarcat în deosebi pe bulgarul Koţev, pe Constantin Dumitrescu şi pe libianul Singhaita. Iată acum o serie de date şi cifre comparative, cu privire la cele două ediţii ale probei. Anul trecut belgianul Van Meenen a îmbrăcat tricoul galben după prima etapă (pe care o cîştigase) şi l-a purtat pînă la sfirşitul probei în care a totalizat un număr de 5 victorii în etape. Anul acesta belgianul Schaepens, cîștigînd prima etapă, a îmbrăcat tricoul galben, pe care l-a cedat apoi lui Muradian(Liban), după terminarea celei de a treia etape. Acesta, la rîndu-i, a cedat tricoul la capătul etapei a 5-a lui C. Dumitrescu. Reprezentantul nostru l-a purtat pînă în etapa 8-a, cînd bulgarul Koţev a preluat conducerea în clasamentul general individual. Koţev a deţinut tricoul galben două etape. După etapa a 10-a danezul Andersen trecuse în fruntea clasamentului, joc pe care l-a păstrat pînă la Cairo, punctul terminus al competiţiei. Anul trecut, traseul a măsurat 1.569 de km. parcurși în 44 h. 58’36”, media orară. 34,850 km. Anul acesta cei 1.722 km. ai probei au fost parcurși în 47 h. 18’57”, media orară fiind 36,700 km. In 1954, cea mai mare medie orară a fost de 42,600 km., în etapa IX-a, Port-Said-Ismailia. 77 de km., iar anul acesta 45.402 km., în etapa 7-a, El Ghizel-Suez, pe o distanţă aproape dublă (140 de km.). In 1954, de la Luxor la El Ghizeh, porţiune cu şosele fără asfalt, cei 697 km., au fost parcurşi in 20 h. 50’16”, media orară 33,420 km. In 1955, de la Luxor la El Ghizeh, însă pe 726 de km., s-a realizat timpul de 21 h. 34’51”, media orară 33,600 km. De la El Ghizeh la Tanta, pe şosele asfaltate, cei 528 km. au fost parcurşi in 1954 şi 14 Îl 25T0’, meata orară 36,600 km. Anul acesta, pe aceeaşi porţiune asfaltată 592 km., au fost acoperiţi în 14 h. 31T0”, media orară 40,776 km. In ultimele două etape, anul trecut de la Tanta la Cairo (344 km.), au fost parcurşi în 9 h. 43T0”, meda orară 35,400 km. Anul acesta, dela Tanta la Cairo, însă pe 404 km., s-a obţinut timpul de 10 h. 53’28", media orară 37,116 km. In ultima etapă, anul trecut, cei 219 km., care despart Alexandria de Cairo, au fost străbătuţi în 5 h 40'02”, media orară 38,600 km., iar anul acesta, pe aceeaşi distanţă de 219 km. s-a realizat media orară de 41,520 km (timp: 5 h. 16*21 ”). Kilometrajul dintre diferite puncte de traseu, amintite mai sus în cele două ediţii, diferătv trucît, de data aceasta, au fost Eh cute unele ocoluri. Reiese, deci, clar că a doua ediţie a turului ciclist al Egiptului s-a si tuat la un nivel tehnic deosebit — depăşind uneori cele mai bune re* zultate obţinute pînă acum m rile întreceri cicliste internaţion®* le. Ţinînd seama de toate acestea se poate afirma cu deplină satisfacţie că reprezentativa noastră, una din animatoarele permanente ale cursei, a avut o comportare valoroasă, aducînd o contribuţie importantă la afirmarea cicrismului nostru dincolo de hotare. I. EMILIAN Un bun prilej de a cunoaşte sportul maghiar Rinduri despre expoziţia „Sportul in R. P. Ungară Puskás... Tumpek... Csermák... Cine n-a întîlnit în ziare, cine n-a auzit la radio aceste nume care sînt mîndria sportului maghiar şi care au făcut de nenumărate ori ocolul lumii ? Pe aceşti trei sportivi de frunte ai R.P. Ungare, ca şi pe mulţi alţii care au adus patriei lor medalii de campioni olimpici, titluri de campioni mondiali sau recorduri mondiale îi puteţi vedea la expoziţia „Sportul în R.P. Ungară“. Expoziţia, recent deschisă sub auspiciile Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea, în sala din Bd. Magheru, dă vizitatorului ocazia ca, prin fotografii şi grafice sugestive, să cunoască o bună parte din realizările mişcării sportive din ţara vecină şi prietenă. Iată, în primul rind, cîteva aspecte din activitatea de masă în colectivele sportive din fabrici, uzine, cooperative, şcoli şi de la sate, acolo unde cresc generaţiile de sportivi care vin să împrospăteze mereu rîndurile campionilor şi să înalţe tot mai sus prestigiul sportului maghiar. Cum te-ar mai putea mira faptul că R.P. Ungara are scrimeri neîntrecuţi, cînd vezi cîtă sîrguinţă depun muncitoarele de la uzina Ganz în antrenamentul de floretă ? Cum te-ar putea mira strălucitele performanţe ale înotătorilor cînd vezi bazinele pline de copii ? Şi nici clasa înaltă a fotbalului maghiar n-o să mai pară de neînţeles cînd vezi că pregătirile fotbaliştilor încep de timpuriu — din anii copilăriei — şi că tucaton ca Puskaş vin în mijlocul celor care îi vor înlocui, ca să le îm- I părtăşească din vasta lor experienţă. Imaginile din activitatea Institutului de Cultură Fizică redau nu numai bunele condiţii în care se studiază aici, dar şi preocuparea de a asigura o temeinică bază ştiinţifică pregătirii viitorilor tehnicieni ai sportului maghiar. Cea mai mare parte a expoziţiei este consacrată sportului de performanţă. Pot fi văzute, de exemplu, aspecte de la campionatele mondiale de pentatlon modern (una din fotografii înfăţişează echipa ţării noastre), fotografii care înfăţişează pe Csermák executînd aruncarea care i-a adus titlul de campion olimpic la aruncarea ciocanului, pe László Papp, campion olimpic de box (în diferite împrejurări: pe ring și în mijlocul pionierilor), pe campionii (olimpici sau mondiali) de scrimă Pal Kovács, A. Gerevich, Sakovics, pe înotătorii Tumpek, Nyéki, Szőke, Gyengye, faze din meciurile de fotal cu Anglia (la Londra și la Budapesta), cu echipa U.R.S.S., Uruguay, Iugoslavia, diferite baza sportive importante (marele Stadion Popular, bazinele de pe insula Margareta, ș. a ). Interesante sunt chmogramele de gimnastică, fotbal, atletism ca și graficele care, sub o formă atractivă, arată marea dezvoltare a sportului maghiar în anii puterii populare. Vitrinei, cu echipament sportiv, cu cărţi de sportcupe şi mai ales macheta Stadionului Popular, atrag de asemenea ,satenţia vizitatorilor, care pleacă din această expoziţie cu o imagine aproape completă a stadiului actual al sportului maghiar. S. BONIFACIU » Un grup de vizitatori privind macheta Stadionului Popular din Budapesta. Din activitatea Comisiei Centrale de alpinism ALPINISM Biroul Comisiei Centrale de alpinism a luat în discuţie, într-o recentă şedinţă, raportul prezentat de subcomisia de ture şi competiţii, cu privire la cele mai bune performanţe alpine realizate înn cursul anului 1954. Biroul a stabilit următoarea clasificare a turelor şi premierelor : TURE DE IARNA Locul 1. — Traversarea munţilor dintre Jiu şi Olt (gradul IV A) - echipa C.C.A. (Em. Cristea-A. Irimia). Locul II. — Traversarea munţilor Rodnei (gradul III B) — echipa Metalul Cluj (A. Bogomery-C. Zelenka). PREMIERE DE VARA Locul I — Traseul Lespezi din Peretele Văii Albe-Bucegi (gradul V A neomologat) echipa C.C.A. (A. Irimia-V. Măciucă-L. Caracsony). — Fisura din Cheile Tătarului — Bucegi (gradul V A reomologat) — echipa C.C.A.. (V. Măciucă-L. Caracsony). Locul II. — Traseul celor trei surplombe din Peretele Policandrului-Bucegi (gradul IV B) echipa Voința (P. Fozokos-I. Ionescu-Gh. Enache). — Traseul Metalul — Cheile Bicazului (gradul IV B neomologat) echipa Metalul (Gh. Udrea-I. Chiciorea-D. Alexe). Locul III. — Fisura Jderilor — Piatra Craiului (gradul IV A neomologat), echipa Avîntul (Tr. Flucus-I. Teleanu). — Fisura din Hornul Coamei Bucegi (gradul IV A neomologat) echipa Voința (1. lonescu- Gh. Enache). * — Traseul din Valea Iadului — Bucegi (gradul IV neomologat) echipa Progresul (1. Mihai-E. Csallner). — Muchea nordvestică din Pietrele Doamnei-Rarău (gradul IV A neomologat) echipa C.C.A. (Em. Cristea—V. Măciucă). TURE DE VARA - BARBATI Locul I — Fisura Albastră (gradul V B neomologat) echipele C.C.A. (A. Irimia-I. Caracsony) și Orașul Stalin Locul II — Traseul Eftimie Croitoru (gradul V B) echipele Voinţa (P. Fozokoş-A. Kerekeş), Metalul (I. Chiciorea-Gh. Udrea) şi FI. roşie (I. Boitoru- Florin Stan). TURE DE VARA — FEMEI Locul I — Surplomba din Peretele Gălbinelelor (gradul IV A) echipele Ştiinţa (V. Stoica- L. Mihailovici), Ştiinţa (M. Ertl-N. Vasiliu). — Traseul Furcilor din Peretele Gălbinelelor (gradul IV A)— echipele Ştiinţa (V. Stoica — V. Drăguş), FI. roşie (M. Picu- S. Roth), Ştiinţa (M. Ertl — O. Bădină). Locul II — Creasta Văii Albe — traseu Coman (gradul II B) — echipa Ştiinţa (V. Stoica- O. Bădină-N. Vasiliu). O C00900000000000C CCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 3<