Sportul Popular, iulie 1956 (Anul 11, nr. 2842-2860)

1956-07-22 / nr. 2854

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UN­ITI-VAT ORGAN AL COM­ITETULUI PENTRU CULTURA FIZICA ȘI SPORT DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI ȘI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL XII Nr. 2854 Duminică 22 iulie 1958 4 pagini 25 bani A XV-a ediţie a Jocurilor Balcanice de atletism 20.000 SPECTATORI AU VĂZUT: 400 M. GARDURI FINALA In momentul in care starterul concursului a invitat la locurile de plecare pe cei şase finalişti ai acestei probe, pentru cei mai­­­nulti dintre spectatori a apărat limpede că favorit al probei este reprezentantul ţării noastre, ma­estrul sportului Ilie Savel. Aceeaşi impresie certă o aveau toţi ziariştii prezenţi la masa pre­sei, care îşi puneau numai pro­blema rezultatului pe care Savel l-ar fi putut obţine. Judectndu-l prin prisma ultimei sale perfor­manţe obţinută săptămîna trecu­tă la Londra, foarte mulţi au anticipat un rezultat de sub 52 secunde. Martor la discuţiile lor mi-am însuşit ceva din optimis­mul părerilor confraţilor mei şi mi s-a înfiripat în minte, pentru o clipă, perspectiva obţinerii unui nou record naţional. Cei şase concurenţi şi-au luat locurile de Secare. Am căutat cu privirile pe reprezentanţii noş­tri. Este bine să subliniez încă odată că am fost singura ţară care reuşise să-şi califice în fi­nală pe ambii reprezentanţi. Sor­ţii deciseseră: Stănel culoarul 3 şi Savel culoarul 4. Cîteva clipe de linişte în care comenzile star­­terului se aud perfect, apoi... Chiar de la plecare Save! ţîşneşte pu­ternic din gropi şi trece înaintea celorlalţi peste primul gard. Pînă la urmă fiecare din celelalte 9 garduri au fost trecute mai întîi de reprezentantul nostru. In fe­lul acesta, chiar pe prima parte a cursei, Ilie şi-a asigurat un apreciabil avantaj pe care şi l-a mărit cu trecerea fiecărui obsta­col. Mare a fost bucuria noas­tră cînd am văzut că linia de sosire fusese trecută în ordine de Savel şi de Stănel. Prevederile celor mai mulţi se confirmaseră: Savel, favoritul cert al cursei, cîştigase cu uşurinţă. Rămînea de văzut rezultatul său. Acesta nu a întîrzîat să ni se facă cu­noscut : 51,6 secunde! Un triplu succes: nou record al R.P. Ro­míno, nou record balcanic şi, bineînţeles, titlu­ de campion bal­canic. In acelaşi timp trebuie să subliniez frumoasa comportare a lui Gheorghe Stănel, care a reu­șit cu acest prilej cel mai bun rezultat al său. Iată acum rezul­tatele tehnice înregistrate: 1. SAVEL (ROMÎNIA) 51.6 campion balcanic — record republican 2. Stănel (România) 52.7 3. Ozgüden (Turcia) 53.4 record turc. 4 Kambaden­s (Grecia) 54.2 5. Puc (Iugoslavia) 54,9 6 Csenger (Bulgaria) 55,6 1500 METRI De la plecare, în frunte s-au instalat iugoslavii Murat şi Mu­­gosa. La 300 de metri, Bîrdău se apropie de grupul fruntaş şi se menţine o bună parte a cursei pe locul 2, după Mugosa. La In­trarea în ultimul tur recordma­nul iugoslav Mugosa forţează rit­mul şi se distanţează de Bîrdău, care pierde teren şi este depă­şit curînd de Murat şi Konstan­­tinidis. Ultima sută de metri se face remarcată prin extraordi­narul sprint al lui Murat, dar care se dovedeşte ineficace, de­oarece Mugosa nu mai poate fi întrecut. Rezultate tehnice: 1. MUGOSA (IUGOSLAVIA) 3:47,0, campion balcanic, record balcanic 2. Murat (Iugoslavia) 3:47,6, 3. Konstantinidis (Grecia) 3:48,0 record grec 4. Depastas (Grecia) 3:48,4 5. Bîrdău (Romînia) 3:50,0, record republican 6. Pop (Romînia) 3:51,0 7. Kocak (Turcia) 3:52,4; 8. I­a­m­ailov (Bulgaria) 3:54,8; 9. Onel (Turcia) 3:55,8. 3.000 M. OBSTACOLE După rezultatele anterioare fa­voriţii cursei erau: iugoslavul Szegedin şi reprezentanţii noştri Strzelbischi şi Bădici. Chiar de la plecare se poate observa că fiecare dintre aceştia se studiază şi răspund cu promptitudine a­­tacuril­r iniţiate. Dar după pri­mele ture apare limpede că un al patrulea atlet va conta şi el nu lupta pentru victorie, este vorba de concurentul grec Papai­­vasiliu. După parcurgerea a paru ture, caracterizate printr-o tato­nare a forţelor, Szegedin trece în frunte, încurajat frenetic de spectatori. Bădici, îl urmează în­deaproape, şi duce greul luptei, atacîndu-1 puternic. In turul ur­mător, Szegedin se împiedică la un obstacol şi cade. De acest lucru profită imediat Bădici, Strzelbischi şi Papavasiliu, al cărui stil de alergare anunţă de pe acum surpriza. Căzătura lui Szegedin poate fi considerată ho­­tărîtoare, deoarece în ciuda lău­dabilelor sale eforturi el nu a mai putut reveni pînă la sfîrși­­tul cursei pe primul plan al între­cerii. După numai cîteva sute de metri Papavasiliu trece în frun­te, talonat îndeaproape de Bă­dici, care face eforturi serioase pentru a se putea menţine ală­turi de el. Atletul grec se dove­deşte a fi pe deplin conştient de posibilităţile sale şi este foar­te atent la încercările urmărito­rilor săi. La intrarea în ultimul tur atletul grec sprintează cu u­­şurinţă şi cîştigă cursa, într-un timp excelent care reprezintă un nou record balcanic. Ion Bădici a ocupat locul 2 cu un rezultat foarte bun, nou record republi­can care răsplăteşte din plin mun­ca temeinică de pregătire desfă­şurată de acest tînăr atlet în ul­timul an. Și Tadeusz Strzelbiscki a realizat un nou record perso­nal. Rezultate tehnice: 1. PAPAVASILIU (GRECIA) 8:56,0, campion balcanic. 2. Bădici (România) 8:56,6. 3. Strzelbiscki (România) 8:59,0 4. Szegedin (Iugoslavia) 9:09,4 5. Stritof (Iugoslavia) 9:11.0 6. Soloviev (Bulgaria) 9:20.6 7. Kiotis (Grecia) 9:27,8; 8. Spa­­sov (Bulgaria) 9:34,2; 9. Ozean (Turcia) 10:08.0. 110 M. GARDURI. SERII. Dacă în seria întîi prezenţa record ra anului iugoslav Lorger a rezolvat fără nici un fel de discuţie problema locului întîi, în schimb pentru locurile următoare și deci pentru dreptul de a con­cura in finală s-a dat o luptă foarte strînsă, la care a luat par­te cu succes tînărul nostru repre­zentant Paul Păunescu. Rezulta­tele seriei l-a sunt: 1. Lorger (Iugoslavia) 14,9; 2. Păunescu (Romînia) 15,6; 3. Csenger (Bul­garia) 15,7; 4. Hatianu (Grecia) 16,0; 5. Batman (Turcia) 16,1. După două starturi greşite, con­curenţii participanţi în sena a doua s-au avîntat într-o între­cere mult mai echilibrată ca cea din seria anterioară. Rezultatele: 1. Kaburov (Bulgaria) 15,2; 2. Stănel (România) 15,5; 3. Kam­badeu­s (Grecia) 15,5; 4. Petru­­sici (Iugoslavia) 15,8. 200 METRI. SERII Amnete serii au furnizat doi învingători aşteptaţi, pe Anghel Kolev şi pe reprezentantul nostru Wiesenmayer. Ambii au alergat destul de reţinut şi nu au forţat decît numai atît cît a fost ne­voie pentru obţinerea victoriei. Rezultatele tehnice: seria l-a: 1. Kolev (Bulgaria) 21,8; 2. Be­ni­ak (Iugoslavia) 22,2; 3. Geor­­geopulos (Grecia) 22,3; 4. Marks (România) 23,0. Reprezentantul nostru s-a comportat foarte slab şi nu a contat nici un moment în desfăşurarea cureei. Seria a ll-a: 1. Wiesenmayer (România) 22,2; 2. Bacivarov (Bulgaria) 22,6; 3. Pecelj (Iugo­slavia) 22,6; 4. Patrakis (Grecia) 23,3. Primii trei clasaţi din fie­care serie s-au calificat pentru finală 400 METRI PLATI SERII „ Reprezentantul nostru Traian Sudrigeanu ia startul în prima se­ne, pe culoarul 5. Fără să for­ţeze, ei se află pînă aproape de sfîrşit pe o poziţie inferioară. In ultima sută de metri, însă, Sudrigean forţează, îşi ajunge şi întrece pe rînd adversarii, ter­­minînd puternic, în imediata a­­propiere a cîştigitorului seriei. Rezultatele înregistrate în a­­ceastă serie sunt: 1. Silis (Gre­cia) 48,7; 2. Sudrigean (Romî­nia) 48,8; 3. Muleskov (Bulgaria) 49,0; 4. Iordanidis (Turcia) 49,9; 5. Radisici (Iugoslavia) 50,2. Spectatorii au ocazia să vadă la startul seriei a II-a pe proas­pătul campion și recordman bal­canic Ilie Savel. Acesta, nu se arată deloc obosit după efortu­rile depuse în finala probei de 400 m. garduri şi porneşte pu­ternic de la început, cîştigînd cu un mare avantaj. Mai mult decit atît, el stabileşte un nou record balcanic, întrecîndu-l pe cel care fusese obţinut — cu cîteva mi­nute înainte­­ de către câștigă­torul primei serii, concurentul grec Silis. Noul record balcanic stabilit de Ilie Savel este de 48 secunde, mai bun cu 7 zecimi de secundă decît recordul ca­re fusese cronometrat lui Silis. Cu mult interes este așteptată între­cerea din finală, în care lupta pentru primul loc se va da, de­sigur, între aceşti doi atleţi. Rezultatele înregistrate în cea de a II-a serie a cursei de 400 m. plat sunt: 1. Savel (Rom­ânia) 48,0; 2. Osgaden (Turcia) 49,4; 3. Kormalis (Grecia) 49,6; 4. A­­limpievici (Iugoslavia) 50,1; 5. Dincev (Bulgaria) 50,8. ARUNCAREA CIOCANULUI A fost una din probele aştep­tate cu cel mai mare interes, de­oarece reunea la acelaşi cerc o serie de concurenţi pe ale căror „cărţi de vizită“ erau înscrise excelente rezultate. Şi totuşi, dacă întrecerea în sine a fost înt­r-ade­­văr interesantă prin lupta foarte strîmsă, pe care a oferit-o, in schimb rezultatele înregistrate au deziluzionat. In general, aproape fiecare dintre concurenţi a fost nervos şi nu a găsit resursele psihice necesare să se poată con­centra cît mai bine şi să poată obţine rezultatele la care speram cu toţii. Iată clasamentul acestei probe : 1. BEZJAC (IUGOSLAVIA) 56,58 m. campion balcanic 2 Krumov (Bulgaria) 56,54 m. 3. Răşcănescu (România) 54,95 m. 4. Popov (Bulgaria) 54,91 m. 5. Dumitru (Romînia) 54,67 m. 6 Manolias (Grecia) 46,68 m. SĂRITURĂ IN LUNGIME Se aştepta ca învingătorul pro­bei să fie desemnat de duelul dintre atletul iugoslav Radovano­­vici și atletul bulgar Zlatarski. In ultimele sărituri, atletul grec Spiropulos și mai apoi iugosla­vul Savici au obținut performan­te din ce în ce mai bune. Ul­timul a stabilit cu acest prilej ,un nou record balcanic la săritura în lungime. Primul dintre repre­zentanţii noştri, Dumitru Petres­([continuare art pag- 2-a) Constantin Grecescu şi Ion Bădici (primul şi al treilea in fotografia _ noastră) au obţinut la Belgrad noi recorduri republicane. La Belgrad» O zi a recordurilor, 9 Ilie Savel, Ion Bădici şi D. Bîrsan­ au­ stabilit noi recorduri ale R. P. Româno* 9 Savel (România), Papavasiliu (Grecia Magosa şi Savici (Iugoslavia) şi echipa­ de ştafeta a Bulgariei au îmbunătăţit recordurile balcanice Noi recorduri ale ţărilor participante încă o zecime de secoadi_~ O zecime de secundă... Atît a­ reușit Ilie Savel să smulgă vechiu­lui său record republican pe 400' m. garduri. Pufin, poate gîndî cineva care­ nu privește decît cifra seacă. In­tr-adevăr, o zecime de secundă fa­mine oricum o zecimală oarecare,, dar numai atunci cînd nu este vor­ba despre eforturile sportivului care încearcă s-o cucerească. Pen­tru cei de pe stadion, fie că sînt în tribune sau în arena propriu­­zisă a întrecerilor, cifrele au cu­ totul o altă greutate a lor, spe­­­cifică. Puțin și sumare calcule-i» pot dovedi aceasta. Uneori pentru a putea fi cucerită o zecime de se­cundă au fost necesari mulţi ani de pregătire, concursuri numeroa­se, eforturi fizice şi nervoase fără seamăn. Iată de pildă, pe 100 de metri. De 20 de ani cele 10,2 sec. rămin în picioare ca un măreţ zid pe care anii şi încercările oamenilor nu l-au putut doborî. Unii au rea­lizat timpuri egale cu trainicul re­cord al negrului Owens, dar ni­meni nu i-a smuls încă acea ze­cime de secundă, care stă ca un nimb imaculat pe o frunte pură, de neatins.­­ Pînă acolo s-a ajuns, dar dincolo­­ nu s-a trecut. Și este vorba doar­­ de o singură zecime de secundă... ■ Iată de ce ne bucură­m fiecare­­ centimetru adăugat unui record, fiecare zecime de secundă smul­să altuia. Pe lingă aceasta, lupta sportivilor cu timpul şi spaţiul este cu atît mai interesantă, cu cît în vreme ce proba în sine rămîne aceeaşi, ca o redută zidită peste veacuri, asaltatorii săi sunt mereu alţii. Cucerind această fortăreaţă ei se depăşesc de fiecare dată pe sine şi departe de a fi mulţumiţi, capătă gustul reînoit de a merge­­şi mai departe spre învingerea al­tor şi altor bariere. Ilie Save­, ne-a prilejuit astăzi după-amiază (N. R. ieri) pe sta­dionul Armatei Populare din Bel­grad aceste gînduri, care par a nu­­ se potrivi cu agitaţia unei arene sportive populată de 20.000 oameni cuprinşi de o mare pasiune pen­tru atletism. Şi totuşi, campionul nostru ne-a pus pe gînduri. Cei care i-au urmărit ascensiunea spor­tivă ştiu că drumul lui Ilie Savel a fost plin de greutăţi şi că cu tot talentul său remarcabil, el a tre­buit să muncească enorm pentru a-şi apropia o tehnică îndeajuns de pretenţioasă şi pentru a putea învinge vîrsta înaintată la care a păşit pe stadion. Atunci când el a devenit un atlet de valoare şi cînd s-a apropiat de 1­52 secunde pe 400 m. garduri, am sperat la rezultate şi mai bune, la noi recorduri. Savel­ se luptă de o bună bucată de timp cu fiecare zecime. Şi nu de mult, anul trecut, el a coborît la 51,7 sec. Din acest moment lupta a devenit şi mai grea. Astăzi, Savel a mai smuls o ze­­i crme de secundă vechiului său re-­­ cord îndreptăţind încrederea tutu-­­­ror şi făgăduind iarăşi — poate­­ pe curînd — o reeditare a acestei I Isprăvi şi chiar a celui mult visat­­ 51.0 secunde. Dar, iată că Ilie Savel a coborît de pe podiumul campionilor bal­(continuare In pag. 2-a)

Next