Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)

1959-01-26 / nr. 3346

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al uniunii de cultura fizica si opon am ru r. nomina­­ ANUL XIV­—Nr. 3346 ★ Luni 26 ianuarie 1959 * 4 pagini 25 bani’ Plecarea delegaţiei Partidului Muncitoresc Romín] la cel de al XXI-lea Congres al Partidului Comunist] al Uniunii Sovietice • La 24 ianuarie a plecat spre Moscova delegaţia Partidului Muncitoresc Romín care va participa la lucrările celui de al XXI-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Din delegaţie fac parte tovarăşii Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu şi Leonte Răutu. împreună cu membrii delegaţiei a plecat la Mos­cova şi ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, A. A. Episev. La plecare, în gara Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, general-colonel Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Ion Gh. Maurer, Janos Fazekaş, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Bîrlădeanu, Atanase Joja, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti, activişti de partid şi de stat. Au fost de faţă membrii ambasadei Uniunii Sovie­tice la Bucureşti. (Agerpres) Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica in momentul plecării trenului din gara Băneasa . Foto AGERPRES Printre zecile de mii de bucureşteni, LA SOSIREA ŞTAFETEI CENTENARULUI UNIRII... Spre fosta piaţă „28 Martie“, o mare de oameni tălăzuieşte mereu... Din megafoane răsună calda şi melodioasa Horă a Unirii... O vrajă plăcută plu­teşte în aer... Ora 17. Pentru cîteva clipe se aş­terne tăcerea. La tribuna capitonată cu pluş roşu se urcă tov. Dumitru Diaconescu, preşedintele Sfatului Popu­lar al Capitalei şi citeşte decizia Comitetului Executiv al Sfatului Popu­lar al Capitalei care, pe baza Hotă­­rîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiiliu­lui de Miniştri, cu privire la sărbătorirea Centenarului Unirii Ţărilor Române a dat fostei pieţe „28 Martie“ numele de „Piaţa Unirii“. Aclamaţii nesfîrşite răsună în imensa piaţă. Ele sunt ur­mate de un torent şi mai furtunos de aplauze, în momentul în care preşe­dintele Sfatului Popular al Capitalei fixează placa cu noua denumire a pieţii... Dar abia se consumă acest solemn episod şi prin masa de oameni îşi croieşte călare un grup de sportivi călări, îmbrăcaţi în costume pitoreşti, încinşi cu panglici tricolore cu inscrip­ţia : CENTENARUL UNIRII. Distin­­gem printre aceştia pe călăreţii Al. Longo, Gh. Antohi, Oscar Reper, Gh. Vanga, Liliana Ionescu, Mihaela Ră­­du­lescu, Iolanda Lazăr, Mariana Mun­­teanui. Ei deschid, de fapt, coloana sportivilor purtători ai ştafetei Cen­tenaru­l­ui Unirii, care a străbătut — cu ştafeta — caile de 400 km. de la Iaşi şi pînă în Capitala ţării. Cu emo­ţie, tov. Mihail D­um­iitriu­, preşedintele comitetului regional U.C.F.S. Iaşi, dă citire mesajului adus: »Astăzi, cînd se împlineşte un veac de la istoricul act al Unirii Ţărilor Române, oamenii muncii de pe plaiu­rile Moldovei, nepoţii liberi ai poşta­şilor de la Dorohoi şi Iaşi, de la Ro­man şi Focşani, vă transmit prin noi un fierbinte salut frăţesc... Acum, la împlinirea a 100 de ani de la marele eveniment al unirii, oamenii muncii însufleţiţi de bucurie şi mîndrie pen­tru marile succese obţinute în cons­truirea socialismului, luptă hotăriţi pentru traducerea în viaţă a Hotăriri­­lor Plenarei C.C. al PJVVR, din no­iembrie 1958, pentru făurirea unui vi­itor fericit, pentru construirea socia­lismului în patria noastră. Republica Populară Romină. Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­mân, păstrător fidel şi continuator al celor mai bune tradiţii de luptă şi muncă ale poporului nostru“. Aproape fiecare cuvînt conţinut în mesaj este acoperit cu puternice ura­­le, cu aplauze furtunoase. Este răs­punsul spontan al zecilor de mii de oameni ai muncii aflaţi în piaţa Uni­rii — muncitori şi ţărani, elevi şi stu­denţi, femei şi copii, ostaşi şi intelec­tuali legaţi­ de popor — la salutul cald all tovarăşilor lor din Moldova- este exprimarea recunoştinţei sincere adre­sate partidului, care s-a dovedit expo-­ TIBF­RIU STAMA (Continuare in pag. 2) Numeroase adunări, manifestaţii populare, spectacole, serbări, vizite la muzee şi memoriale, manifestaţii sportive etc. au avut loc pe întreg cuprinsul ţării. Sute de mii de oameni ai muncii, de la oraşe şi sate, muncitori, ţărani muncitori, militari, intelectuali, stu­denţi, elevi, sportivi ai patriei noastre au cinstit amintirea luptăto­rilor pentru Unire. Ei şi-au manifestat dragostea pentru patria liberă. Republica Populară Română, pentru partidul clasei muncitoare, care continuă şi dezvoltă cele mai bune tradiţii progresiste ale poporului nostru, și-au manifestat hotărîrea de a întări necontenit unitatea clasei muncitoare, și a întregului popor în jurul partidului, în lupta pentru construirea socialismului. Centenarul Unirii Țârilor Romíne M iii i Hi Uniri IbbiÉ i L P. Uliii I Marea Adunare Națională s-a în­trunit la 24 ianuarie in ședință ju- I biliară închinată Centenarului Unirii Ţărilor Române. Palatul Marii Adunări Naționale are un aspect sărbătoresc. In clă- 1 direa care exista pe locul acestei palat, cu un veac în urmă, adena- I rea electivă a hotărtt, sub preciu­­­ nea maselor populare, alegerea lui Alexandru loan Cuza, alesul Mol- I dovei şi ca domnitor al Ţării Ro­­mîneşti, consfinţind în felul acesta­­constituirea statului naţional român. In marele hol de marmură al Pa-­­ latului la loc de cinste sínt bustu­­rile luptătorilor de frunte pentru­­ cauza Unirii —Alexandru loan Cuza și Mihail Kogălniceanu. I In incinta Marii Adunări Naţiona­le, sub stema Republicii Populare Romíne, străjuită de drapele, sínt înscrise datele festive: 1859—1959. Sunt de faţă deputaţii Marii Adu­nări Naţionale — reprezentanţii­­clasei muncitoare, ai ţărănimii mun­citoare, ai intelectualităţii legate de popor, militari — demni urmaşi , ai ţăranilor pontaşi, ai meseriaşilor şi ai cărturarilor luminaţi, care, a­­­cum un secol, prin lupta lor, au în­făptuit actul istoric al Unirii Ţări­­i lor Române. Ei exprimă voinţa fermă a po- I porului de a apăra cu străşnicie marile sale cuceriri obţinute sub conducerea partidului, în lupta sa pentru eliberarea socială şi adevă-­­ rata independenţă naţională a ţării, de a-şi consacra toate forţele lup-­­ tei pentru victoria socialismului în scumpa noastră patrie In sală sunt prezenţi numeroşi I invitaţi : miniştri, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organi­zaţiilor obşteşti, delegaţi ai oame­nilor muncii din fabrici şi uzine, ţă-­­ răni muncitori, oameni de ştiinţă şi cultură, activişti de partid, de stat­­ şi ai organizaţiilor oamenilor mun­cii, generali şi ofiţeri superiori, zia­­­rişti romîni şi corespondenţi ai­­ presei străine. In loja rezervată corpului diplo­­­­matic au luat loc şefii misiunilor di­­­­plomatice acreditaţi în R. P. Romînă.­­ Ora 10. Primiţi cu puternice şi în­delungi aplauze în sala de şedinţe , sosesc conducătorii partidului şi statului nostru. ^ In loja din dreapta incintei iau­­loc tovarăşii: Gheorghe Gheor­ Igniu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe­­ Apostol, general de armată Emil­­ Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolas­­Ceauşescu, general­ colonel Alexan­­­dru Drăghici, Alexandru Moghioroş,­­Dumitru Coliu, Leonte Răutu, gene­ral colonel Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Janos Fazekaş, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Bîrlădeanu. Atanase loja. In loja din stingă incintei au luat loc tovarăşii: Ion Gheorghe Mau­rer, Mihail Ralea, Anton Moisescu, Gheorghe Stoica şi membrii Prezi­diului Marii Adunări Naţionale. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu, membru al Biroului Politic al CC al P.M.R., preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, care a prezidat şe­dinţa jubiliară, a rostit cuvîntul de deschidere. Primit cu puternice aplauze, a luat apoi cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consi­liului de Miniştri al R. P. Romina. Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica a fost subliniată în repetate rînduri de puternice aplauze. Depu­­taţii şi invitaţii au ovaţionat înde­lung pentru Partidul Muncitoresc Român şi Comitetui său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care păstrează şi duce mai departe cele mai bune tradiţii de luptă ale poporului şi conduce opera de construire a so­cialismului, pentru scumpa noastră patrie, Republica Populară Romină, întruchipare a visurilor şi năzuinţe­lor scumpe ale maselor populare. Au luat apoi cuvîntul deputaţii Florian Dănălache, circumscripţia e­­lectorală Rahova, oraşul Bucureşti, Constantin Nistor, circumscripţia e­­lectorală Negreşti, regiunea Iaşi, Elisabeta Popa, circumscripţia elec­torală Bujoru, regiunea Galaţi, acad. Andrei Oţetea, circumscripţia elec­­torală Zăneşti, regiunea Bacău, Va­­sile Tălpălariu, circumscripţia elec­torală Baciu, regiunea Cluj, scriito­rul Kovács György, circumscripţia electorală Cristurul Secuiesc, Re­giunea Autonomă Maghiară, şi acad. P. Constantinescu-Iaşi, circum­scripţia electorală Birlad, regiunea laşi. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu a rostit apoi cuvîntul de închidere a şedinţei jubiliare a Marii Adunări Naţionale închinată Centenarului Unirii Ţărilor Române. Prinos de recunoştinţă înaintaşi­lor patrioţi şi poporului care au pus bazele statului naţional român, şe­dinţa jubiliară a Marii Adunări Na­ţionale a constituit totodată o pu­ternică manifestare a hotărîrii po­porului nostru de a lupta strîns unit, sub conducerea partidului, pentru desăvîrşirea măreţei opere de construire a socialismului. (Agerpres) Prin cuvinte calde, pornite din ini­mă reprezentanţii sportivilor din Iaşi şi Bucureşti au adus un cald salut oamenilor muncii din aceste două oraşe cu prilejul sărbătoriri Cente­narului Unirii Ţărilor Române. Două momente sugestive ale şta­fetelor Centenarului Unirii Ţărilor Române. SUS: Ştafeta sportivilor bucureşteni, in drum spre Iaşi, a fă­cut un scurt popas la Focşani. Cu acest prilej maestrul sportului Con­stantin Aioanei a citit mesajul spor­tivilor munteni / 7DS, purtătorul ştafetei sportivilor ieşeni, tov. Mihai Dumitriu, preşedintele comitetului re­gional U.C.FS. Iași, la sosirea în Piaţa Unirii din Capitală, unde va da citire mesajului sportivilor moldoveni. (Foto T. Hoilxi)

Next