Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)
1959-01-26 / nr. 3346
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al uniunii de cultura fizica si opon am ru r. nomina ANUL XIV—Nr. 3346 ★ Luni 26 ianuarie 1959 * 4 pagini 25 bani’ Plecarea delegaţiei Partidului Muncitoresc Romín] la cel de al XXI-lea Congres al Partidului Comunist] al Uniunii Sovietice • La 24 ianuarie a plecat spre Moscova delegaţia Partidului Muncitoresc Romín care va participa la lucrările celui de al XXI-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Din delegaţie fac parte tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu şi Leonte Răutu. împreună cu membrii delegaţiei a plecat la Moscova şi ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, A. A. Episev. La plecare, în gara Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, general-colonel Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Ion Gh. Maurer, Janos Fazekaş, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Bîrlădeanu, Atanase Joja, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti, activişti de partid şi de stat. Au fost de faţă membrii ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. (Agerpres) Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica in momentul plecării trenului din gara Băneasa . Foto AGERPRES Printre zecile de mii de bucureşteni, LA SOSIREA ŞTAFETEI CENTENARULUI UNIRII... Spre fosta piaţă „28 Martie“, o mare de oameni tălăzuieşte mereu... Din megafoane răsună calda şi melodioasa Horă a Unirii... O vrajă plăcută pluteşte în aer... Ora 17. Pentru cîteva clipe se aşterne tăcerea. La tribuna capitonată cu pluş roşu se urcă tov. Dumitru Diaconescu, preşedintele Sfatului Popular al Capitalei şi citeşte decizia Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei care, pe baza Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiiliului de Miniştri, cu privire la sărbătorirea Centenarului Unirii Ţărilor Române a dat fostei pieţe „28 Martie“ numele de „Piaţa Unirii“. Aclamaţii nesfîrşite răsună în imensa piaţă. Ele sunt urmate de un torent şi mai furtunos de aplauze, în momentul în care preşedintele Sfatului Popular al Capitalei fixează placa cu noua denumire a pieţii... Dar abia se consumă acest solemn episod şi prin masa de oameni îşi croieşte călare un grup de sportivi călări, îmbrăcaţi în costume pitoreşti, încinşi cu panglici tricolore cu inscripţia : CENTENARUL UNIRII. Distingem printre aceştia pe călăreţii Al. Longo, Gh. Antohi, Oscar Reper, Gh. Vanga, Liliana Ionescu, Mihaela Rădulescu, Iolanda Lazăr, Mariana Munteanui. Ei deschid, de fapt, coloana sportivilor purtători ai ştafetei Centenarului Unirii, care a străbătut — cu ştafeta — caile de 400 km. de la Iaşi şi pînă în Capitala ţării. Cu emoţie, tov. Mihail Dumiitriu, preşedintele comitetului regional U.C.F.S. Iaşi, dă citire mesajului adus: »Astăzi, cînd se împlineşte un veac de la istoricul act al Unirii Ţărilor Române, oamenii muncii de pe plaiurile Moldovei, nepoţii liberi ai poştaşilor de la Dorohoi şi Iaşi, de la Roman şi Focşani, vă transmit prin noi un fierbinte salut frăţesc... Acum, la împlinirea a 100 de ani de la marele eveniment al unirii, oamenii muncii însufleţiţi de bucurie şi mîndrie pentru marile succese obţinute în construirea socialismului, luptă hotăriţi pentru traducerea în viaţă a Hotăririlor Plenarei C.C. al PJVVR, din noiembrie 1958, pentru făurirea unui viitor fericit, pentru construirea socialismului în patria noastră. Republica Populară Romină. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, păstrător fidel şi continuator al celor mai bune tradiţii de luptă şi muncă ale poporului nostru“. Aproape fiecare cuvînt conţinut în mesaj este acoperit cu puternice urale, cu aplauze furtunoase. Este răspunsul spontan al zecilor de mii de oameni ai muncii aflaţi în piaţa Unirii — muncitori şi ţărani, elevi şi studenţi, femei şi copii, ostaşi şi intelectuali legaţi de popor — la salutul cald all tovarăşilor lor din Moldova- este exprimarea recunoştinţei sincere adresate partidului, care s-a dovedit expo- TIBFRIU STAMA (Continuare in pag. 2) Numeroase adunări, manifestaţii populare, spectacole, serbări, vizite la muzee şi memoriale, manifestaţii sportive etc. au avut loc pe întreg cuprinsul ţării. Sute de mii de oameni ai muncii, de la oraşe şi sate, muncitori, ţărani muncitori, militari, intelectuali, studenţi, elevi, sportivi ai patriei noastre au cinstit amintirea luptătorilor pentru Unire. Ei şi-au manifestat dragostea pentru patria liberă. Republica Populară Română, pentru partidul clasei muncitoare, care continuă şi dezvoltă cele mai bune tradiţii progresiste ale poporului nostru, și-au manifestat hotărîrea de a întări necontenit unitatea clasei muncitoare, și a întregului popor în jurul partidului, în lupta pentru construirea socialismului. Centenarul Unirii Țârilor Romíne M iii i Hi Uniri IbbiÉ i L P. Uliii I Marea Adunare Națională s-a întrunit la 24 ianuarie in ședință ju- I biliară închinată Centenarului Unirii Ţărilor Române. Palatul Marii Adunări Naționale are un aspect sărbătoresc. In clă- 1 direa care exista pe locul acestei palat, cu un veac în urmă, adena- I rea electivă a hotărtt, sub preciu nea maselor populare, alegerea lui Alexandru loan Cuza, alesul Mol- I dovei şi ca domnitor al Ţării Romîneşti, consfinţind în felul acestaconstituirea statului naţional român. In marele hol de marmură al Pa- latului la loc de cinste sínt busturile luptătorilor de frunte pentru cauza Unirii —Alexandru loan Cuza și Mihail Kogălniceanu. I In incinta Marii Adunări Naţionale, sub stema Republicii Populare Romíne, străjuită de drapele, sínt înscrise datele festive: 1859—1959. Sunt de faţă deputaţii Marii Adunări Naţionale — reprezentanţiiclasei muncitoare, ai ţărănimii muncitoare, ai intelectualităţii legate de popor, militari — demni urmaşi , ai ţăranilor pontaşi, ai meseriaşilor şi ai cărturarilor luminaţi, care, acum un secol, prin lupta lor, au înfăptuit actul istoric al Unirii Ţării lor Române. Ei exprimă voinţa fermă a po- I porului de a apăra cu străşnicie marile sale cuceriri obţinute sub conducerea partidului, în lupta sa pentru eliberarea socială şi adevă- rata independenţă naţională a ţării, de a-şi consacra toate forţele lup- tei pentru victoria socialismului în scumpa noastră patrie In sală sunt prezenţi numeroşi I invitaţi : miniştri, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, delegaţi ai oamenilor muncii din fabrici şi uzine, ţă- răni muncitori, oameni de ştiinţă şi cultură, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor oamenilor muncii, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti romîni şi corespondenţi ai presei străine. In loja rezervată corpului diplomatic au luat loc şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. Ora 10. Primiţi cu puternice şi îndelungi aplauze în sala de şedinţe , sosesc conducătorii partidului şi statului nostru. ^ In loja din dreapta incintei iauloc tovarăşii: Gheorghe Gheor Igniu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, general de armată Emil Bodnăraş, Petre Borilă, NicolasCeauşescu, general colonel Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş,Dumitru Coliu, Leonte Răutu, general colonel Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Janos Fazekaş, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Bîrlădeanu. Atanase loja. In loja din stingă incintei au luat loc tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, Mihail Ralea, Anton Moisescu, Gheorghe Stoica şi membrii Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu, membru al Biroului Politic al CC al P.M.R., preşedintele Marii Adunări Naţionale, care a prezidat şedinţa jubiliară, a rostit cuvîntul de deschidere. Primit cu puternice aplauze, a luat apoi cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romina. Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica a fost subliniată în repetate rînduri de puternice aplauze. Deputaţii şi invitaţii au ovaţionat îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român şi Comitetui său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care păstrează şi duce mai departe cele mai bune tradiţii de luptă ale poporului şi conduce opera de construire a socialismului, pentru scumpa noastră patrie, Republica Populară Romină, întruchipare a visurilor şi năzuinţelor scumpe ale maselor populare. Au luat apoi cuvîntul deputaţii Florian Dănălache, circumscripţia electorală Rahova, oraşul Bucureşti, Constantin Nistor, circumscripţia electorală Negreşti, regiunea Iaşi, Elisabeta Popa, circumscripţia electorală Bujoru, regiunea Galaţi, acad. Andrei Oţetea, circumscripţia electorală Zăneşti, regiunea Bacău, Vasile Tălpălariu, circumscripţia electorală Baciu, regiunea Cluj, scriitorul Kovács György, circumscripţia electorală Cristurul Secuiesc, Regiunea Autonomă Maghiară, şi acad. P. Constantinescu-Iaşi, circumscripţia electorală Birlad, regiunea laşi. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu a rostit apoi cuvîntul de închidere a şedinţei jubiliare a Marii Adunări Naţionale închinată Centenarului Unirii Ţărilor Române. Prinos de recunoştinţă înaintaşilor patrioţi şi poporului care au pus bazele statului naţional român, şedinţa jubiliară a Marii Adunări Naţionale a constituit totodată o puternică manifestare a hotărîrii poporului nostru de a lupta strîns unit, sub conducerea partidului, pentru desăvîrşirea măreţei opere de construire a socialismului. (Agerpres) Prin cuvinte calde, pornite din inimă reprezentanţii sportivilor din Iaşi şi Bucureşti au adus un cald salut oamenilor muncii din aceste două oraşe cu prilejul sărbătoriri Centenarului Unirii Ţărilor Române. Două momente sugestive ale ştafetelor Centenarului Unirii Ţărilor Române. SUS: Ştafeta sportivilor bucureşteni, in drum spre Iaşi, a făcut un scurt popas la Focşani. Cu acest prilej maestrul sportului Constantin Aioanei a citit mesajul sportivilor munteni / 7DS, purtătorul ştafetei sportivilor ieşeni, tov. Mihai Dumitriu, preşedintele comitetului regional U.C.FS. Iași, la sosirea în Piaţa Unirii din Capitală, unde va da citire mesajului sportivilor moldoveni. (Foto T. Hoilxi)