Sportul Popular, iulie 1959 (Anul 14, nr. 3435-3451)

1959-07-02 / nr. 3435

In cinstea zilei de 2 iulie ! Pe întreg cuprinsul ţării tineretul nostru ia parte cu entuziasm la acţiuni manifestaţii sportive prin care săr­bătoreşte doi ani de la apariţia Hotă­­­rîrii din 2 iulie 1957, cu privire la re­organ­zarea mişcării de cultură fizică şi sport din R.P.R. la Ploeşti, o interesantă gală de filme sportive şi un reuşit concurs de atletism ! în marele oraş petrolifer a fost pre­­feentat săptămîna trecută un ciclu de filme cu subiecte sportive. Mii de­­spectatori au vizionat aceste filme în­­­grădina Teatrului de vară, înainte de iînceperea fiecărui film, sportivii frum­­­btaşi din localitate au împărtăşit spec­tatorilor din activitatea lor de pe sta­dioane. Aşa de pildă, au luat cuvîntul :maeştrii sportului Paul Diaconescu­­(şah), Gh. Pahonţu (fotbal), Al. Con­­­stantinescu şi Marin Marcel din echi­­­pa campioană de fotbal Petrolul Plo­deşti, atleţi fruntaşi ca Ştefan Tănăses­­■fcu, Ioan Dăndărău, Vasile Gh­iţă, mem­brii echipei de fotbal Victoria Buzău ,din categoria C, aflată in Ploeşti pen­tru turneul de calificare în categoria B, etc. Tot la Ploeşti s-a desfăşurat săptă­­m­îna trecută un concurs festiv de atle­tism organizat de secţia de atletism la C.S. Petrolul, care a strîns la start Sportivi de la Uzinele „1 Mai“, Loco­motiva, Şcoala sportivă U.C.F.S. şi Petrolul Ploeşti. De remarcat că deşi­­a împlinit numai cinci luni de la în­fiinţare, secţia de atletism a clubului sportiv Petrolul Ploeşti aduce o con­­ttribuţie însemnată la dezvoltarea acti­vităţii atletice din localitate. Albu Florian-coresp. In Regiunea Autonomă Maghiară, numeroase întreceri dotate cu „Cupa 2 Iulie" Cu prilejul aniversării apariţiei Ho­­­tărîrii, sportivii romîni şi maghiari din­­regiune participă la numeroase între­­­ceri festive. Astfel, în comuna Văr­gata (raionul Tg. Mureş) a fost or­ganizată o „duminică sportivă“ în ca­drul căreia au avut loc demonstraţii la tir cu arcul, o reuniune de box în­­tre boxeri din Tg. Mureş şi Reghin,­­terminată cu victoria primilor, un meci de fotbal între reprezentativele comu­nelor Vărgata şi iobăgeni, concursuri de călărie, lupte etc. După terminarea demonstraţiei de tir cu arcul, 60 de ţă­rani muncitori şi-au încercat îndemî­­narea trăgînd cite 3 săgeţi cu arcurile demonstranţilor, întrecerea lor a stîr­­nit un viu interes pentru acest sport în rîndul celor peste 500 de spectatori. Totodată, la Tg. Mureş a început dis-3­­­intarea competiţiei de fotbal „Cupa 2 i­ulie“ organizată de asociaţia sportivă Ilelor, pentru echipele de juniori (la care participă 6 formaţii) şi pentru pitici, la care s-au înscris 8 formaţii şi anume I.R.A. Nr. 2, Dinamo, Rapid, Harghita, Fabrica de zahăr, Voinţa, Ilefor şi C.S. Tg. Mureş. Primele re­zultate înregistrate la juniori sunt: Ilefor—Ciocanul 6—0, Voinţa—Gloria 3—1. Dintre manifestaţiile sportive săr­bătoreşti care vor avea loc zilele aces­tea în regiune semnalăm concursul de canotaj iniţiat de U.C.F.S. oraş Tg. Mureş, întrecerile, hipice, cu­­participa­rea călăreţilor şcolii de tineret şi a C.S.A. Tg. Mureş precum şi seria de competiţii organizate pentru sportivii S.M.T.-urilor din regiune, la fotbal, po­pice, tenis de masă şi şah, de către conducerea asociaţiei sportive S.M.T. I Sf. Gheorghe, Ioan Păuş-coresp. Finalele campionatelor şcolilor profesionale de ucenici, de meserii şi agricole In zilele de 3—4—5 iulie vor avea loc în Capitală finalele campionatelor şcolilor profesionale de ucenici, de me­serii şi agricole. Se vor desfăşura în­treceri la 5 ramuri sportive: atletism, gimnastică, volei, fotbal şi trîntă. La finale participă sute de elevi şi eleve din toate colţurile ţării. Etapele anterioare ale campionatului au dovedit că tinerii sportivi s-au pre­gătit foarte bine­­pentru aceste între­ceri, obţinînd rezultate remarcabile. Pe baza acestor rezultate avem încrederea că şi finalele se vor desfăşura la un nivel superior. Un singur exemplu : la finala de atletism au dreptul de par­ticipare numai sportivii care au înde­plinit normele „Insignei de atlet şco­lar“ gradul bronz. Iată acum şi programul celor 3 zile de întreceri: ATLETISM — Stadionul Tineretului, 4 iulie ora 16; 5 iulie ora 8. GIMNASTICA — Sala Dinamo, 3 iulie ora 9; 4 iulie ora 9. VOLEI — Stadionul Tineretului, 3 iulie ora 9 şi 16; 4 iulie ora 9 şi 16; 5 iulie ora 8. FOTBAL — Stadionul Dinamo (te­ren 2), 3 iulie ora 9 şi 16; 4 iulie ora 9; 5 iulie ora 8. Finala va avea loc la Stadionul Tineretului la ora 10,30. TRINTA — Baza sportivă nr. 1 , M.I.C. (str. Roma nr. 64), 3 și 4 iulie ora 9 și 16. 54 victorii... In cronicile de box apare de la un timp cu tot mai multă regularitate nu­mele unui pugilist tinăr din Cimpina, Mihai Nicolau. Evoluţia acestui boxer pe ringurile din Capitală ca şi pe cele din ţară este aşteptată cu un interes din ce in ce mai mare de amator­ii sportului cu mănuşi. Aceasta, p­etru că Mihai Nicolau, la cei 19 ani ai săi, a reuşit să demonstreze calităţi deose­bite, care l-au impus in ochii specia­liştilor. Dar cine este tinărul căruia îi con­sacram aceste rinduri ? ...In anul 1959, un tinăr înalt (178 m) păşea pentru prima oară intr-o sală de box. Mihai Nicolau, tinăr muncitor la Uzina mecanică din Cimpina, a fost primit in sala de antrenamente cu ea-Incă o victorie şi... o cupă ! Mihai Nicolau, pe faţa căruia se mai văd urmele efortului, n-a avut timp să zîm­bească obiectivului fotografic. A facut-o însă (fiţi siguri) după meci... fecare neîncredere. Era prea slab, am avea nimic care să aducă a...­­boxer. Şi el parcă a simţit acest lucru. Cu toate acestea, Nicolau a început să se pregătească cu pasiune pentru box, sport pe care l-a îndrăgit încă de co­pil. Zi de zi el a urmat cu perseveren­ţă obişnuitele antrenamente, s-a aple­cat cu grijă asupra sfaturilor date­ de antrenor. Iar seara, despărţindu-se de antrenorul său Traian Marinescu, pă­şea intr-o nouă sală, lipsită ce-i drept de pucinguri sau aparate de gimnas­tică, dar cărora, de data aceasta le luau locul băncile­ şcolăreşti. Elevul Mihai Nicolau de la şcoala medie din Cimpina se pregătea pentru viaţă. Dar, să revenim la Mihai Nicolau ca boxer. Chiar de la primele apariţii pe ring, pugilistul din Cimpina a făcut o bună impresie prin stilul său de box curat, bazat pe o tehnică destul de bună. De la finalele campionatelor de calificare desfăşurate în 1957 la Ora­dea şi pină acum, boxerul cimpi­an a progresat neîncetat şi a obţinut vic­torii in fata unor pugilişti de valoare. Amatorii de box din Capitală işi amin­tesc desigur cu plăcere de meciul Al. Nicolau—I. Monea, în care tinărul din Cimpina a entuziasmat, cucerind cupa acordată celui mai tehnic boxer al reuniunii. De curind, Mihai Nicolau a repurtat la etapa de zonă de la Con­stanţa încă un succes, calificindu-se pentru turneul final. 60 meciuri in 3 ani, 54 victorii şi doar 6 înfringeri t­oată palmaresul bo­xerului din Cimpina pe care îl vom re­vedea cu plăcere. In curind, la fina­lele campionatelor republicane de la Bucureşti. R. CALARASANU Sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român se dezvoltă necontenit cultura fizică şi sportul în ţara noastră (Urmare din pag. 1) lor forme organizatorice în formarea organizaţiilor proletariatului care să corespundă cerinţelor unei etape date în desfăşurarea revoluţiei. Făcind bi­lanţul activităţii desfăşurate in a­­ceastă perioadă pe linie sportivă, Ho­­tărîrea Biroului Politic al C.C. al P.­.R. asupra problemei stimulării şi dezvoltării continue a culturii fizice şi sportului, din 26 iunie 1949, arăta că: „Îndrumată de partid şi sprijinită pe sindicate şi pe organizaţiile demo­­­cratice de tineret. Organizaţia Spor­tului ■ Popular a combătut mentalita­tea burgheză în sport, şovinismul, ra­sismul şi huliganismul de pe terenu­rile de joc. Ea a luptat pentru el­­minarea elementelor reacţionare fas­ciste din sport şi pentru educarea sportivilor în spiritul moralei prole­tare şi­­al ataşamentului faţă de re­gimul de democraţie populară, obţi­nând o seamă de succese“. Această hotărire a marcat o nouă ‘etapă în dezvoltarea culturii fizice şi ■Sportului ■ şi a izvorit din necesitatea adoptării unei­ forme organizatorice care să corespundă noilor condiţii ce au fost create in urma trecerii­ ţării noastre la rezolvarea sarcinilor celei de a doua etape a revoluţiei — etapa revoluţiei socialiste. Hotărârea din 26 iunie 1949 a sta­bilit crearea Comitetului pentru Cul­tură Fizică şi Sport de pe lingă Con­siliul de Miniştri, căruia i s-a încre­dinţat sarcina de a înlătura lipsurile ce au apărut în vechea formă de or­ganizare şi de a asigura luarea mă­surilor necesare dezvoltării pe mai de­parte a culturii fizice şi sportului. Atragerea directă a organelor puterii de stat în munca de organizare şi sprijinire a mişcării sportive a avut un «W» însemnat în realizarea politicii partidului şi guvernului cu privire la acest domeniu de activitate. Sub con­ducerea organelor şi organizaţiilor de partid, sfaturile populare, pe Ungă care funcţionau comitetele de cultură fizică şi sport, au asigurat cu spri­jinul activ al sindicatelor şi al or­ganizaţiilor U.T.M., dezvoltarea plani­ficată a bazei materiale a activităţii sportive, creşterea numărului de cadre sportive cu calificare medie şi supe­rioară. In felul acesta au fost create noi condiţii pentru atragerea unui nu­măr de mai mare de oameni ai mun­cii in practicarea sportului şi pentru ridicarea prestigiului internaţional al patriei noastre pe tărâm sportiv, prin cucerirea de noi titluri în ierarhia miş­cării sportive mondiale şi europene. Trecerea activităţii de cultură fizică şi sport în grija directă a sfaturilor populare a constituit o necesitate iz­­vorîtă din cerinţele evoluţiei istorice concrete a ţării noastre pe drumul construirii socialismului, care arăta că vechea formă de organizare a mişcării sportive j»u­ mai corespundea pos­bili­­tăţilor dezvoltării acestei activităţi in ţara noastră. Adoptarea acestei forme organiza­torice, pe baza flotărîrii Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R. din 26 iunie 1949, a dus la obţinerea, unor noi succese pe drumul dezvoltării miş­cării de cultură fizică şi sport in anii care au, urmat. Referindu-se la această problemă, Hotărârea C.C. al P.M.R. şi a Con­siliului de Miniştri al R.P.R. cu pri­vire la reorganizarea mişcării de cul­tură fizică şi sport din R.P.R., din 2 iulie 1957, arăta că „...faţă de 400.000 de membri în 1950, la sfîrşitul anului 1956 mişcarea de cultură fizică şi sport număra peste 990.000 de mem­bri, dintre care peste 250.000 de fe­mei. Peste 900.000 de insigne „Gala pentru muncă şî apărare" au fost cu­cerite de cetăţenii patriei noastre. Nu­mai în 1955 marile acţiuni sportive de masă, ca: spartachiada sindicală, spartachiada de iarnă a satelor, con­cursurile sportive de vară ale tine­retului, campionatele şcolilor medii şi universitare au cuprins peste 2.000.000 de participanţi“. Documentele de importanţă istorică elaborate de cel de al ll-lea Congres al P.M.R., din decembrie 1955, au stabilit — pe baza cunoaşterii cerin­ţelor logice ale dezvoltării — linia de urmat in construcţia pe mai de­parte a socialismului în ţara noastră. Aplicarea in viaţă a sarcinilor trasate de cel de al ll-lea Congres al P.M.R. a dat un nou impuls activităţii crea­toare a maselor în toate domeniile construcţiei economice, politice şi cul­turale. Dezvoltarea neîntreruptă a econo­miei ţării, intr-un ritm încă necunos­cut în istoria poporului român, con­tinua ridicare a nivelului de viaţă material şi cultural al celor ce mun­cesc, măsurile partidului­ şi guver­nului in domeniul ocrotirii­­sănătăţii, au creat condiţii multilaterale şi pen­tru dezvoltarea pe bază de mase a culturii fizice şi sportului. Succesele obţinute în îndeplinirea sarcinilor trasate de Hotărirea Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R. din iunie 1949 au dus la consolidarea con­ţinutului nou, socialist al mişcării sportive. Această dezvoltare continuă a făcut însă în acelaşi timp ca forma organizatorică adoptată pe baza Ho­­tărîrii din iunie 1949 să rămînă, la un moment dat, în urma ritmului de creştere a mişcării sportive. Sb­bl­­inind această problemă, Hotărirea din 2 iulie 1957 a partidului şi guver­nului arată că: „Lipsurile existente în mişcarea de cultură fizică şi sport se datoresc în primul rind sistemu­lui depăşit de organizare, în care se constată un paralelism de organe con­ducătoare de sus şi pînă jos, ceea ce a dus la o conducere birocratică şi greoaie şi a lipsit mişcarea sportivă de o conducere unitară“. Analizând multilateral stadiul dez­voltării mişcării sportive, Hotărirea a scos la iveală şi a criticat în acelaşi timp lipsurile ce continuau să existe în dezvoltarea bazei de mase a activi­tăţii sportive, im organizarea educa­ţiei fizice a copiilor, în privinţa atra­gerii femeilor în sport, în extinderea activităţii sportive în mediul sătesc, în formarea şi pregătirea cadrelor, în munca de educaţie a sportivilor şi activiştilor, în dezvoltarea bazei ma­teriale, în domeniul sportului de per­formanţă, în activitatea presei spor­tive, în domeniul cercetărilor ştiin­ţifice etc. Pe această bază s-a stabilit trece­rea la noua formă organizatorică, me­nită să asigure crearea condiţiilor necesare dezvoltării culturii fizice şi sportului în concordanţă cu dezvol­tarea economică şi politică a R.P.R. In felul acesta, in locul C.C.F.S. a fost creată Uniunea de Cultură Fi­zică şi Sport, pe principiul centralis­mului democratic, ca organ unic de conducere, îndrumare şi organizare a activităţii de cultură fizică şi sport, înfiinţarea U.C.F.S., care îşi desfă­şoară activitatea­ sub directa condu­cere a P.M.R., a deschis perspectiva dezvoltării succeselor obţinute în anii precedenţi­ şi a pus bazele organiza­torice ale unei largi mişcări sportive de mase, prin atragerea directă a maselor la organizarea şi conduce­rea acestei activităţi. Măsurile luate de către partid şi guvern au stimulat interesul oamenilor muncii pentru ac­tivitatea sportivă, creîndu-se astfel condiţii optime pentru lărgirea bazei sale de mase Uniunea de Cultură Fizică şi Sport numără în prezent peste 2.100.009 membri din care peste 417.000 sunt femei, organizaţi în 8051 asociaţii, ceea ce reprezintă o creştere în proporţie de peste 200% faţă de­­numărul total de membri existenţi înainte de apariţia Hotăririi din 2 iu­lie 1957. Faptul că intr-um răstimp scurt de numai doi ani numărul membrilor U.C.F.S. a crescut de peste două ori, oglindeşte justeţea măsuri­lor organizatorice luate de partid prin crearea U.C.F.S. ca o largă organiza­ţie de masă. Traducînd în viaţă sarcinile trasate de Hotărirea din 24 iulie 1957, orga­­nizaţiile U.C.F.S. conduse şi îndru­mate de organizaţiile de partid şi spri­jinite de organizaţiile sindicale şi de tineret, au acordat mai multă atenţie dezvoltării sportului în mediul să­tesc. Organizaţiile sportive săteşti nu­mără astăzi peste 850.000 membri. Această cifră în continuă creştere este încă o dovadă a faptului că satul nos­tru se trezeşte la o viaţă nouă o dată cu transformarea socialistă a agriculturii. Activitatea sportivă de masă a crescut in amploare. Spartachiadele tineretului, crosurile tradiţionale, ac­tivitatea G M.A. şi numeroasele com­petiţii locale mobilizează an de an milioane de muncitori, ţărani munci­tori, elevi şi studenţi în practicarea organizată şi continuă a sportului. În răstimpul care s-a scurs de la Hotărirea din 2 iulie 1957, gimnas­tica de producţie s-a introdus într-un număr de peste 130 întreprinderi şi ea îşi aduce o importantă contri­buţie la întărirea sănătăţii celor ce muncesc şi la mărirea productivităţii muncii. Apariţia Proiectului de statut al Uniunii de Cultură Fizică şi Sport a constituit de asemenea un eveniment important în mişcarea noastră spor­tivă. La dezbaterea sa au participat mase din cele mai largi care au făcut propuneri şi sugestii preţioase. Dis­cuţiile purtate pe marginea Proiectu­lui de statut al U.C.F.S. au constituit în acelaşi timp şi un bun prilej de analiză a activităţii asociaţiilor şi cluburilor sportive, în urma căreia munca s-a îmbunătăţit simţitor. Şi activitatea sportivă de performanţă a înregistrat succese remarcabile. In rîn­­dul membrilor U.C.F.S. există astăzi peste 320.500 de sportivi clasificaţi. Sportivii noştri fruntaşi au obţinut nu­meroase victorii şi titluri mondiale şi europene în întrecerile sportive inter- Proba de urmărire individuală — desfăşurată marţi şi miercuri pe ve­lodromul Dinamo — a adus satis­facţii Spectatorilor prezenţi la a­­ceste reuniuni. Ei au asistat la du­bla corectare a recordului naţional de juniori pe 2000 m de către tînărul Mircea Ionescu (Dinamo — antrenor Mircea Mihăilescu). In serii el a ob­ţinut 2:45,2 (vechiul record aparţi­nea lui D. Rotaru şi era de 2:45,5),­­iar în semifinale a realizat un nou record republican cu rezultatul de 2:45,1. Fiind cel mai în formă dintre juniori, el a cîştigat sigur finala în faţa colegului său de club Eugen Sima. Proba senioarelor — care a întru­nit un număr redus de concurente — s-a încheiat cu victoria maestrei spor­tului Hermina Popescu (Dinamo). Timpul realizat de învingătoare: 3:00,4. Cea de a doua clasată, maes­tra sportului Silvia Stănescu (Victo­ria), a realizat 3:09,8. Un numeros grup de fondişti au încercat să obţină titlul de campion al Capitalei în proba de urmărire in­dividuală seniori (4000 m). Avînd în vedere că această probă figurează în programul Jocurilor Olimpice, e­­voluţia participanţilor a fost urmărită cu deosebit interes. Revelaţia între­cerilor — ca de altfel şi a acestui îr­ceput de sezon la pistă — este tî­nărul V. Voroşin (C.C.A.). El a ocu­pat locul II, după C. Dumitrescu (5:18,2), reauizînd în finală 5:23,3. Locurile 3 şi 4 au fost ocupate de­­3. Moiceanu (Dinamo) şi respectiv Gh. Radulescu (C.C.A.). Campionatele de ciclism pe pistă ale Capitalei continuă astăzi cu pro­­ba de urmărire pe echipe și se în­cheie vineri cu semifondul. — h. n. —: Ciclism Juniorul Mircea Ionescu (Dinamo) a corectat de două ori recordul R. P. R. la urmărire individuală Dinamo Bucureşti a trecut în fruntea clasamentului la polo Marţi după-amiază, în bazinul de la ştrandul Tineretului, s-a desfăşurat la fîlnirea restantă dintre Dinamo Bucu­-­ reşti şi Industria Lunii-Timişoara, în cadrul campionatului categoriei A la polo. Jocul a fost tot timpul la discre­ţia dinamoviştilor, care — beneficiind de un Zăhan în mare formă de şut —■ au realizat cel mai mare scor al cam­­pionatului: 13—0 (7—0). Punctele ăi a fost marcate de Zăhan (6), Cociuban (4), Bădiţă (2) şi Kroner. In urma acestui rezultat, Dinam­oi Bucureşti a trecut pe primul loc îrn clasamentul turului, care arată astfel: 1. Dinamo Buc. 6 5 0 1 47:16 1­3 2. CS. Oradea 6 4 1 1 33:12 9 3. CC.A. 6 4 0 2 39:16 8 4. GS. Tg. Mureş 6 2 1 3 18:34 5 5. Ştiinţa Cluj 5 2 0 3 16:18 4 6. Ştiinţa Buc. 5 2 0 3 9:25 4 7. Ind. Linii Tim. 6 0 0 6 7*47 Q

Next