Sportul Popular, iulie 1960 (Anul 15, nr. 3641-3657)

1960-07-02 / nr. 3641

Rămas bun, tovarăşa profesoară! Profesoara de educaţie fizică Ana Hie trăieşte în aceste zile emoţiile­­examenului de maturitate. Bineînţeles că nu pentru ea, fiindcă vremea unui asemenea examen fine de domeniul trecutului, ca şi anii studenţiei de altfel, atunci cînd şi-a ales „cate­dra şi catalogul“, profesiune grea, plină de răspundere, dar cu atît de mari satisfacţii. De aceea, pare cu totul firesc s-o auzim spunînd pe profesoară : — Astăzi am avut teză la limba pomină...­­ De fapt, aplecate pe bancă, cu frun­ţile îngîndurate, au stat Marioara şi Veronica, Ştefana şi Lenuţa, Ga­briela şi Rodica. . Apoi a sunat telefonul :­­ — Victorie, tovarăşă profesoară — s-a auzit în receptor vocea emoţio­nată a unei eleve, care terminase pri­ma lucrarea scrisă la examenul de maturitate — Victorie! Am­ scris şase pagini... Profesoara zâmbeşte fericită ca şi cum teza ar fi fost scrisă de moinde ei... linele bucurii au cîteodată şi un grăunte de tristeţe. Tristeţea despăr­ţirilor şi a plecării... In patru ani, pe­trecuţi zi de zi, împreună, ca într-o familie, s-au sudat puternice legături sufleteşti, s-a născut o caldă afecţiu­ne şi o mare prietenie. La începutul acestui drum profe-­ soara, iniţiatoarea ansamblului de gimnastică artistică, nici nu cunoştea pe fetiţele care păşeau timide pe par­chetul modestei săli a Şcolii medii nr. 16 „George Coşbu­c“ din Capitală. Ansamblul a crescut şi s-a maturizat o dată cu micile sale „artiste“. A luat amploare în cadrul Şcolii sportive de elevi nr. 2. A devenit cunoscut şi a­­preciat, solicitat la numeroase ser­bări şcolăreşti din Bucureşti şi din provincie. A evoluat în săli mari şi pe stadioane, sub lumina puternică a reflectoarelor. A cules ropote de a­­plauze... Atunci, profesoara şi-a şters oile o lacrimă fugară, gîndindu-se la orele de pregătire, la entuziasmul cu care lucrau „rochiţele“ albastre ca ce­rul şi cele roşii ca flamurile. Dar măiestria sportivă cîştigată în aceşti patru ani n-a fost singurul rod al muncii profesoarei. Ea a ştiut să se facă iubită şi ascultată. A insuflat elevelor sale dragostea de patrie, pa­siune pentru muncă, disciplină, spirit de iniţiativă şi atîtea alte flori ce îm­podobesc sufletul omului. La „vîrsta confidenţelor“ era de­seori solicitată cu zeci şi zeci de în­trebări care, toate, şi-au găsit răs­punsul. A şters ochi plînşi. S-a bucurat de bucuriile copiilor ei (cum îi place să le spună), a năzuit la­olaltă cu năzuinţele lor, le-a modelat caracterul şi personalitatea. Discuţii despre răspunderea pe care fiecare om o are în societatea noastră nouă, despre frumos, despre viaţă. Şi atîtea altele... Cînd o vezi pe profesoară e greu s-o deosebeşti de elevele sale. Te miri de unde izvorăşte atîta energie, atîta putere de muncă, atîta entu­ziasm şi pasiune. Ne răspunde cu modestie: — Este o datorie firească să mă ocup de cei care mi-au fost daţi nu grijă. Să-i ajut să devină oameni adevăraţi. Să prindă aripi... Aşa ne învaţă partidul. Puii au prins apoi aripi şi au zbu­rat... In faţa lor stau perspective mi­nunate. Marioara vrea să urmeze I.C.F.­­ul, ca şi profesoara. Veronica-arhitec­­tura, Lenuţa-Institutul de Ştiinţe E­­conomice, Ştefana-medicina... Şi toate aceste vise, toate aceste năzuinţe sunt posibile în patria noastră socialistă, care are nevoie de oameni tot mai luminaţi, tot mai bine pregătiţi pen­tru viaţă. Din prag, profesoara le face semn de drum bun în viaţa care le aşteap­tă, care îşi cere drepturile şi le dă­ruieşte toate bucuriile. — Eşti tristă, tovarăşă profesoară? —­ Nu, ne răspunde Ana I­lie. Mă aşteaptă alte rochiţe albastre şi roşii, alte margarete, alte flori... VALERIU CHIOSE NEAGOE MARDAN Seria rezultatelor submediocre continuă . Atunci cînd comisia orăşenească şi-a pus în planul competiţional pe 1960 organizarea campionatului pe echipe al Capitalei, intenţia sa a fost aceea de a asigura o activitate com­­­petiţională continuă atleţilor şi atletelor din Bucureşti. In a­­celaşi timp, prin organizarea acestei competiţii s-a urmărit să se acorde posibilitatea cluburilor şi asociaţiilor sportive bucureştene, de a angrena în întreceri un număr cit mai mare de atleţi, în special dintre cei tineri. Deci, iniţiativa pro­gramării acestui campionat pe echipe a fost mai umilt decit utilă. Iată însă că chiar de la prima etapă a întrecerilor de acum cîteva săptă­­mîni, au reapărut aceleaşi lipsuri grave care au fost serios criticate şi la ediţiile precedente ale acestei com­petiţii. Cluburile participante au pri­vit complet formal acest campionat, pentru care­ nu au făcut, de fapt, nici un fel de pregătire prealabila. Con­secinţa : foarte multe echipe descom­pletate, foarte multe „improvizaţii“ în înscrieri, un dezinteres aproape ge­neral pentru obţinerea unor rezultate mai bune. Singurul scop al competiţiei s-a redus, în cele din urmă, la o luptă pentru puncte, la o întrecere prea puţin interesantă între echipele parti­cipante, fără să se ţină cîtuşi de pu­ţin seamă şi de rezultatele tehnice. Se ştie prea bine că valoarea unei competiţii atletice pe echipe este de­terminata nu de victoria unei formaţii asupra alteia, ci de rezultatele care sunt obţinute la fiecare probă în par­te, căci atletismul a fost, este şi va fi totdeauna un sport indivi­dual. Dar, ce aprecieri se pot face pe marginea unor rezul­tate ca cele obţinute miercuri şi joi, ca : Georgeta Dumitrescu 2:33,6 la 800 m , Tadeus Strzelbiski 9:23,2 şi C-tin Aioanei 9:31,9 pe 3.000 m obstacole, I­lie Savei 50,3 pe 400 m, Gh. Stânei 58,3 sec pe 400 mg, Nico­­lae R­âşcănescu 56,63 m şi C-tin Dră­­gulescu 52,52 m la ciocan, Nicolae Ivanov şi C-tin Creţii cu puţin, foar­te puţin peste 15 metri la greutate ? Am citat numai cîteva din rezulta­tele înregistrate de atleţii fruntaşi adică de aceia care, nu­ peste multe luni, vor trebui să confirme la Atena succesul înregistrat în 1959 la Jocu­rile Balcanice de la Bucureşti. întrebăm încă o dată (pentru a cîta oară ?) : ce părere au despre aceste rezultate atleţii noştri fruntaşi ? Nu le este oare ruşine ca într-o aseme­nea competiţie — campionatul Capi­talei — sa realizeze rezultate atii de slabe ? Ce părere au antrenorii cluburilor bucureştene (şi sunt peste 20) despre actuala situaţie a acestui sport în cel mai important centru atletic al ţării? Ce părere au condu­cerile cluburilor respective despre toată această problemă ? După cit se pare, multe din conducerile clu­burilor se mulţumesc numai să con-­ state această stare de fapt, dar nu­­înţeleg să treacă la măsuri imediate şi mai ales concrete pentru remedie­rea ei. Este de datoria nu numai a fede­raţiei de atletism care de multă vre-Dintre puţinele rezultate bune, înregistrate în cadrul etapei a II-a a acestei competiţii vom remarca: recordul republican de juniori pe 1.500 m (3:55,3) realizat de St. Beregszászi; 1,53 m la înălţime- Mihaela Popescu ; 1,90 m la înălţi­­me-Viorel Păltineanu; 25,5 sec pe 200 m-Crisia Maksay; 4,20 m la prăjină-Zoltan Szabó. ine a scăpat din mîini problema re­dresării multor probe atletice şi în general a atletismului nostru, care bate, din păcate, pasul pe loc, dar şi a Consiliului U.C.F.S. oraş Bucureşti de a analiza situaţia acestui sport, de a trage la răspundere pe toţi cei care se ocupă de atletism, în special pe cei salarizaţi pentru această pro­blemă. Tocmai de aceea propunem organi­zarea unei şedinţe temeinice de lucru — poate chiar cu prilejul campiona­telor R.P.R. — în care să fie dez­bătută problema rămînerii în urmă a atletismului din țara noastră. ROMEO VIL­AR­A Mâine, un joc restanţă: Ştiinţa Petroşani întâlneşte pe C. F. R. Griviţa Roşie • Prima parte a campionatului de rugbi ia sfîrşit — în mod practic — mîine, o dată cu întâlnirea restanţă dintre Ştiinţa Petroşani şi C.F.R. Gri­viţa Roşie. Deşi la prima vedere s-ar părea că acest joc reprezintă o sim­plă formalitate pentru echipa noastră campioană, totuşi feroviarii privesc în­­îtîlnirea cu multă seriozitate. Aceasta cu atît mai mult cu cît în meciul de miercuri susţinut în compania tine­rei formaţii ieşene C.S.M.S., ferovia­rii au obţinut greu o victorie la li­mită. • Lotul de tineret al ţării şi-a con­tinuat pregătirile în vederea turneu­lui ce-l va întreprinde săptămîna vii­toare în R. P. Polonă. Astfel, ieri după-amiază pe stadionul Tineretului, „speranţele" rugbiului nostru au sus­ţinut un nou meci de verificare tot in compania formaţiei Rapid Bucu­reşti. Accentul a fost pus, ca şi în meciul de verificare disputat miercuri, pe omogenitate, lucru firesc deoarece din lot fac parte jucători care apar­ţin unui număr de 10 echipe. La Brăila, in faţa a 10.000 de spectatori Boxerii romini au cistigat cea de a doua intilnire cu reprezentativa R. S. S. Ucrainene BRĂILA (prin telefon de la trimisul nostru). Rezultatul egal realizat de puternica echipă a R.S.S. Ucrainene in faţa primei noastre garnituri a făcut ca interesul brăilenilor pentru a doua întâlnire să crească foarte mult­ Şi ceea ce nu a reuşit prima noastră echipă, au reuşit boxerii for­maţiei secunde, care în faţa a circa 10.000 spectatori şi-au adjudecat vic­toria cu scorul de 5-4.­­Meciul de ca­tegorie grea n-a avut loc, boxerul so­vietic Volodin fiind rănit). Boxerii sovietici au impresionat şi aici printr-o mare putere de luptă şi bogate cunoştinţe tehnice. Dintre toţi s-a remarcat în mod deosebit „pana“ Azizbaev, care s-a impus printr-un box variat, lovituri puternice şi ra­piditate în acţiune. Reprezentativa secundă a ţării noastre s-a dovedit a fi o echipă o­­mogenă, cu o mare putere de luptă, toţi boxerii care au urcat treptele ringului fiind animaţi de o puternică voinţă de a învinge. Ca şi la Bucu­reşti, primii care şi-au disputat în­­tîietatea au fost M. Dobrescu şi M. Muha. Reprezentantul nostru a reali­zat o nouă victorie, dar a trebuit să se întrebuinţeze mai serios pentru a termina învingător. Dobrescu nu a mai cîştigat atît de clar ca în prima partidă, tinărul său adversar reuşind să-i eschiveze „seriile“. în plus, între Dobrescu şi Muha a fost o diferenţă de greutate apreciabilă (51,500—55 kg), fapt care a influenţat compor­tarea boxerului nostru. La categoria cocoş, N. Puiu a reuşit de data acea­sta să-l depăşească pe Bendarovski. A fost un meci de uzură, cu obstruc­ţii de ambele părţi. Partida dintre Turcu şi Azizbaev­a(categ. pană) ne-a dovedit din nou marea clasă a boxerului sovietic, care a controlat tot timpul lupta şi a pla­sat lovituri variate, deosebit de pu­ternice. Turcu suferă de aceeaşi înceti­­neală în execuţii. Victoria realizată de Azizbaev a fost aplaudată de spectatorii brăileni. La categoria semi­­uşoară s-a dat singura decizie ero­nată a reuniunii. Cel nedreptăţit a fost Mihalic care şi de data aceasta a fost superior lui Pîsnîi. Mihalic a fost deosebit de mobil şi a plasat ca adresă cunoscutele sale directe de dreapta la figură care l-au prins de­seori pe Pîsnîi. Deşi meciul a fost mai strîns ca la Bucureşti, totuşi re­prezentantul nostru reuşise să acu­muleze punctele necesare victoriei. Marea surpriză a galei a furnizat a Gh. Eremia al cărui meci în compa­nia lui Weinstein nu a durat mai mult de 30 de secunde. O serie vio­lentă la stomac urmată de o directă de dreapta la bărbie l-au expediat pe Weinstein la podea pentru mai mult de zece secunde, consfinţind victoria prin k.p. a boxerului nostru. La categoria mijlocie uşoară V. Bo­goi şi-a înscris în palmares o fru­moasă victorie asupra lui Muhlin în. V. Bogoi îndeosebi în ultima repriză a fost foarte activ. U­n meci lipsit de istoric a fost cel dintre S. Bogoi şi Dehtearov. Arbitrii l-au preferat pe Dehtearov care în general a acţionat cu mai multă claritate. Din nou, „mijlociul“ Nalivaev a impresionat prin boxul combativ, prin puterea excepţională a loviturilor executate în plină viteză. Nicolau, care a boxat încă din prima repriză cu arcada deschisă, nu a reuşit să-i opună o re­zistenţă prea mare lui Nalivaev. El are totuşi meritul de a fi terminat meciul în picioare, lucru pe care nu l-a reuşit Monea la Bucureşti. Şi de data aceasta Gh. Negrea a obţinut o victorie clară în meciul cu Diomin. Evoluţia fostului campion european a fost superioară celei de la Bucureşti. In repriza a doua Dio­min a recepţionat un puternic creşou de stînga la bărbie în urma căruia a căzut la podea. După ce a fost nu­mărat, el a reluat lupta dar a atacat uneori cu capul, fapt care l-a deter­­minat pe arbitrul Epureanu să-i dea un avertisment. P. CALARASANU ,, --------- ------------| Emilia Panait este profesoară de educaţie fizică la Casa pionierilor din oraşul Sibiu. Studentă în anul IV la cursurile fără frecvenţă ale Institutului­­­»■ cultură fizică, candidata de partid Emilia Panait se­ pregăteşte intens pentru examenele actualei sesiuni (Foto : Gh. Dumitru) ALMA PIETRII CRAIULUI S-A BUCURAT DE UN FRUMOS SUCCES O vreme foarte frumoasă a facilitat celor 150 de alpinişti participanţi la concursul inaugural al sezonului de vară, parcurgerea cu succes a dificile­lor trasee din masivul Piatra Craiului. A fost o întrecere interesantă la care au luat parte, alături de alpinişti ex­perimentaţi, alpiniştii începători. Cele 70 de echipe au parcurs tot a­­tîtea trasee, de diferite grade de difi­cultate, multe dintre ele constituind premiere. Aşa, de pildă, alpiniştii de la Torpedo au făcut patru pre­miere printre care şi fisurile centrale din Padina închisă. Subliniem că unul din trasee (neomologat) , este de gradul 5 B, ceea ce constituie o per­formanţă remarcabilă. Echipele de la C. O. Oraşul Stalin au efec­tuat trei premiere, cel mai dificil (U­­mărul din Padina popii) fiind de gra­dul 5 A. In general, cluburile şi asociaţiile sportive au acordat importanţa cuveni­tă acestor întreceri, trimiţînd la con­curs alpinişti numeroşi şi bine pre­gătiţi. Se cuvine să remarcăm îndeo­sebi numărul impresionant al partici­panţilor din regiunea Stalin: aproape 70 de alpinişti. Aceasta este şi un me­rit al comisiei regionale de specialitate care acordă importanţa cuvenită dez­voltării alpinismului. Dintre echipele participante evidenţiem pentru buna lor comportare Dinamo Oraşul Stalin, Celuloza Zărneşti, Torpedo, Trac­torul Oraşul Stalin, Corvinul Hu­nedoara, iar dintre participanţi pe L. Karacsoni, Em. Cristea (C. O. Oraşul Stalin), N. Jitaru, I. Boros, N. Marian, Dan Focşeneanu, St. Matei, E. Şandru (Dinamo Oraşul Stalin), Abel Riţişan (Corvinul Hunedoara), Rozi Beer, V. Gutner, Sn. Rusu (Torpedo). Un capitol special revine alpiniştilor bucureşteni, prezenţi şi ei la alpiniada Pietrii Craiului. Exceptînd echipa aso­ciaţiei Locomotiva Griviţa Roşie (N. Frimu şi Ioana Lixandra), celelalte, printre care Metalosport şi Ametalul, i- au parcurs nici un traseu, aducînd pentru aceasta motive neserioase (de­zavantajul produs de tragerea la sorţi). Se cuvine ca federaţia de specialitate să analizeze situaţia şi să ia măsurile cuvenite. Mîine, o noua etapă in campionatul republican feminin Mîine se desfăşoară o nouă etapă a­­amploiatului feminin republican de laschet. In Capitală vor avea loc me­­nu­rile Rapid — Voinţa Buc. (sala Jiuleşti, ora 9,15) şi Progresul — Con­­tractorul Timişoara (teren Progresul, ora 9,15). Programul etapei este com­pletat cu jocurile Voinţa Tg. Mureş — C. S. Oradea, C. S. Tg. Mureş — Ba­natul Timişoara şi Voinţa Oraşul Stalin — Ştiinţa Bucureşti. Reuniune amicala Asociaţia sportivă Tehnica Atodernă organizează mîine dimineaţă, începind de la orele 10, în grădina „Combusti­bilul“ din str. Ion Vidu nr. 13, o în­­tîlnire amicală între boxerii colectivu­lui organizator şi cei de la clubul sportiv Rapid Bucureşti. Din cele 10 întâlniri desprindem meciurile : P. Co­­­ţoiană — Al. Ionescu, G. Stan — D. Davidescu, S. Havnal — I. Ailenii şi M. Băloiu — I. Pătruţ. V. DUMITRESCU-corespondent CONCURSUL ORGANIZAT DE CLUBUL CONSTRUCTORUL Continuă seria concursurilor de sor­turi nautice din Capitală. Azi şi mîine, în organizarea clubu­lui sportiv Constructorul, în colaborare cu ARLUS, se desfăşoară pe lacul He­răstrău un concurs de canotaj acade­mic şi caiac-canoe, la care vor partici­pa cei mai buni canotori bucureşteni. Azi după-amiază probele încep la or 17,30 iar mîine dimineaţă la 9,30. Mîine după-amiază. In ora 17, se ▼* desfăşura tot pe lacul Herăstrău o de­monstraţie de motonautică şi arhi­­m apă.

Next