Sportul Popular, februarie 1961 (Anul 17, nr. 3765-3780)
1961-02-02 / nr. 3765
In dimineaţa aceea Aurora era mai emoţionată ca oricind. Şi cit de mult ţinuse să ni fie. Ar fi dorit ca atunci cînd i se va da cuvintul în adunare, să vorbească rar, liniştit, aşa pe înţelesul tuturor. Emoţia, însă, pusese stăpînire pe intreaga-i fiinţă. In zadar căuta să o ascundă. O trădau obrajii îmbujoraţi. Fata aceasta calmă familiarizată cu miile de oameni ce o intîmpinau de fiecare dată pe stadion, lăsă pentru o clipă gîndurile să-i zboare spre trecut Timişoara, oraşul său natal, anii deşcoală, primii paşi in sport. 1955 — an important. A venit la Bucureşti, la Institutul de Cultură Fizică, îşi aduce aminte apoi de clipele acelea minunate, când împreună cu colegele de echipă (în 1956 la Franckfurt pe Main şi peste 4 ani în Olanda) cucerise titlurile de campioane ale lumii la handbal. Atunci emoţia făcuse să-i apară în ochi lacrimile bucuriei. Reprezentase cu cinste culorile patriei. Un an mai tîrziu, în 1957, a fost aleasă deputată în Sfatul popular orăşenesc. ...Şi iat-o acum în mijlocul celor ce o aleseseră, la o întîlnire deosebită. In sala şcolii elementare nr. 175 din raionul Griviţa Roşie, adunarea cetăţenească începuse de cîteva clipe. Sute de cetăţeni din circumscripţia electorală orăşenească nr. 434 veniseră pentru a propune pe maestru emerită a sportului AURORA BRAN, drept candidată a a F.D.P. în alegerile de deputaţi în Sfatul Popular al oraşului Bucureşti. Din nou i se acordă o înaltă preţuire. Însemna că cetăţenii din raionul Griviţa Roşie au fost mulţumiţi de activitatea ei. De aceea era atît de emoţionată şi de fericită profesoara de educaţie fizică de la şcoala tehnică de arhitectură. Cei care au susţinut propunerea au vorbit despre ea în cuvinte calde. Au arătat strădania ei în muncă, spiritul gospodăresc, spunînd că realizările obţinute în cartierul lor, se datoresc în bună măsură şi muncii harnice a deputatei. Alţii, îndrăgostiţi ai sportului o cunoşteau de pe stadion. Ei au prezentat-o adunării pe Aurora Uran, ca pe o sportivă fruntaşă, disciplinată, exemplu de conduită, cu care mişcarea de cultură fizică şi sport din ţara noastră se mîndreşte. Pentru buna ei pregătire, pentru comportarea sa exemplară Aurora Uran a îmbrăcat de 25 ori tricoul echipei reprezentativei ţârii, in 1956 a fost distinsă cu înaltul titlu de maestră emerită a sportului. Acum, la cei 27 de ani pe care o are, bucurîndu-se de minunatele condiţii create de partid, Aurora Bran împarte timpul său între şcoală, sport şi activitatea de deputat. Se interesează de bunul mers al treburilor gospodăreşti din circumscripţia sa, se preocupă de creşterea tinerelor elemente în disciplina pe care a îndrăgit-o: handbalul. Pentru toate acestea, maestra emerită a sportului Aurora Bran este iubită şi apreciată. Faptul că a fost propusă pentru a doua oară candidată a F.D.P. vorbeşte de la sina. 6. ALEXE Camdaţî kx FDP. Profesoara de educaţie fizică în completarea cronicii de la Klingenthal Scurt interviu cu St. Stăiculescu, antrenorul lotului Marţi au sosit în ţară, venind din direcţii diferite, schiorii români care au concurat la sfîrşitul săptămmii trecute pe pîrtiile din Klingenthal (fondişlii), St. Gervais şi Mégève (cei de la alpine). Şi pentru că cei mai mulţi dintre ei urmau să plece-a doua zi în R.P. Polonă, am socotit necesar să stăm, de îndată, de vorbă cu ei. Primii sosiţi — fond'»ştii — au fost şi primii... intervievaţi. — Cum apreciaţi tov. Stăiculescu (n.n. antrenorul lotului) tăria” concursului de la Klingenthal ? — întrecerile din R.D. Germană s-au bucurat de o participare valoroasă. La startul diferitelor probe au fost prezenţi puternicii schiori din ţările nordice, suedezii şi finlandezii, cei din R.P. Polonă, R.S. Cehoslovacă, R.P. Ungară, R.P.F. Iugoslavia, R.F. Germană şi, bineînţeles, din R.D. Germană. După cum vedeţi o serie de naţiuni care au o tradiţie îndelungată în schiul de fond. — Sînteţi mulţumit de rezultatele obţinute de reprezentanţii ţării noastre ? — Faţă de stadiul de pregătire relativ scurt pe care l-au avut la dispoziţie schiorii noştri, faţă de lipsa de experienţă a celor mai mulţi dintre ei (media de vîrstă a lotului nostru a fost cea mai mică, atît la juniori cît şi la seniori) pot să mă declar în parte satisfăcut... Şi iată de ce: la juniori, Vilmoş a sosit al 5-lea din 43 de participanţi, ştafeta a ocupat locul II iar la seniori, am ocupat locul IV la ştafetă 4x10 km şi locurile 17 (Gh. Bădescu) şi 18 (Petre Dinu) la individual. Trebuie să mai spun că în primul schimb al ştafetei 4x10 km P. Dinu a avut al treilea timp (34:20,0) după finlandezul Haltunen (32:20,0), şi suedezul Eriksson (32:21,0). — Care sînt cei care n-au reuşit să ţină pasul cu schiorii remarcată mai sus de dv ? — Dintre fondişti. Gh. Cincu, foarte slab atît la ştafetă cît şi la individual şi Stelian Drăguş, care s-a prezentat mult sub valoarea lui. Cît despre săritori, ei au avut o comportare sub orice critică: Florea Voinea s-a clasat ultimul din 51 de concurenţi totalisind doar 105 puncte (faţă de cele 221,5 ale cîştigătorului), iar Munteanu şi Hirtă, accidentaţi la antrenamente, nu s-au prezentat la concurs. Sper, ca pe viitor participarea schiorilor noştri (din probele nordice) la concursurile de amploare să se încheie cu rezultate şi mai bune... a spus la încheiere antrenorul Şt. Stăiculescu. G. NICOLAESCU Doi ani da importanta succese in activitatea sportivă universitară (Urmare din pag. 1) înviorare a devenit parte integrantă a programului de activitate din aproape 40 de cămine. O orientare mai bună spre aspectele cele mai importante ale sportului universitar au avut catedrele de educaţie fizică din Universităţi şi Institute. Faptui că în momentul de faţă peste 17.000 de studenţi sunt înscrişi la orele de educaţie fizică şi sînt cuprinşi în acest fel într-o activitate permanentă, reprezintă o mare realizare. Pentru succesele deosebite obţinute în ultimii ani pe linia dezvoltării sportului de mase merită să fie evidenţiate colectivele sportive şi catedrele de educaţie fizică ale Institutelor Medico-Farmaceutic şi de Construcţii, din Bucureşti, ale Universităţii „C.I. Parhon", ale Institutelor Politehnice din Timişoara şi Braşov etc Un bogat rezervor de cadre Faptul că sportul universitar constituie pentru sportul nostru de performanţa un bogat rezervor de cadre, nu raai trebuie subliniat. Este suficient să arătăm că în prezent numai în categoria „A" la diferite discipline sportive activează 30 de echipe studenţeşti, iar în cluburile şi echipele studenţeşti îşi desfăşoară activitatea peste 2500 de sportivi fruntaşi, printre care 8 maeştri emeriţi ai sportului, 43 maeştri, 363 sportivi de categoria I etc. Sportivii cluburilor „Ştiinţa“şi-au făcut o datorie de cinste de a fi fruntaşi nu numai în sport, ci şi la învăţătură. Vom da ca exemple numele lui Cornel Porumb (Inst. Polit. Cluj), campion mondial universitar, Ch. Fieraru (Univ. „Babeş-Bolyai“ Cluj), Mircea Ursac (I.C.F.), I. Ionescu (Inst. Agronomic Craiova) şi. a. Sportivii din institute şi facultăţi, în lumina sarcinilor ce revin sportului din ţara noastră, se străduiesc să-şi ridice măiestria sportivă, să realizeze performanţe la nivelul rezultatelor actuale internaţionale. Studenţii sportivi din ţara noastră întăresc continuu legăturile de prietenie cu colegii lor dinalte ţări. In ultimii doi ani, studenţii români au fost prezenţi la numeroase manifestări sportive internaţionale, printre care Universiada de la Torino, Jocurile sportive de iarnă de la Chamonix, campionatele mondiale universitare de şah de la Leningrad, turneele internaţionale de volei de la Praga etc. Pregătiri intense se fac în vederea Universiadei ce va avea loc în acest an la Sofia. Toate aceste succese reliefează un aspect, alături de atîtea altele, ale vieţii noi pe care o trăieşte astăzi studenţimea patriei noastre. Prin grija partidului şi guvernului, studenţilor le sînt asigurate cele mai bune condiţii de învăţătură şi de trai. Alături de noi cămine şi laboratoare, de cantine şi biblioteci, se ridică noi săli şi terenuri de sport pentru studenţi. Nimic nu este precupeţit, în patria noastră nouă pentru ca tineretului studios să-i fie organizată o activitate bogată, multilaterală. Pentru toate acestea, studenţii sunt recunoscători din inimă partidului. Ei sunt hotăiţi să nu-şi cruţe eforturile pentru a răspunde grijii ce li se arată, pentru a deveni cadrele de nădejde temeinic pregătite de care are nevoie socialismul. Acesta va fi mesajul ce va răsuna cu tărie de la tribuna celei de a 111-a Conferinţe pe ţară a U.A.S.R. Astăzi încep la Tuşnad întrecerile pentru desemnarea campionilor republicani Astăzi încep la Tuşnad întrecerile finale ale campionatelor republicane de patinaj viteză. în cursul zilei de ieri, concurenţii prezenţi în localitate au făcut pe pista de gheaţă a lacului Ciucaş ultimele antrenamente, luînd totodată cunoştinţă de programul alergărilor, precum şi de seriile în care vor concura. La întreceri vor lua startul patinatori de viteză reprezentînd C.C.A., Constructorul şi Dinamo Bucureşti, Olimpia Braşov, Ştiinţa Cluj, Mureşul Tg. Mureş ş.a. Aşteptăm cu nerăbdare finalul disputelor dintre campioana noastră Eva Farkaş şi Magdalena Udrea, dintre Gheorghe Catena şi Emilian Papuc, ca şi evoluţia lui D. Lăzarescu, I. Moldovan, H. Chelaidite, L.Gali, Maria Mathe, sportivi care la ultimele întreceri au arătat că s-au pregătit cu multă seriozitate, fiind capabili să asalteze cu succes la campionatele care încep azi recordurile existente la această disciplină. Eva Farkaş (Mureşul Tg. Mureş), campioana noastră de patinaj viteză, la ultimul său concurs pe pista de gheaţă de la Tuşnad Spartachiada de iarnă a tineretului PATINELE LUI DĂNUŢ In mijlocul mulţimii de pe patinoar atrăgea imediat atenţia. Mai ales acum. Venise în goană, după ceilalţi, şi s-a împiedicat. Căciula i-a sărit cît colo, iar el a alunecat pînă pe zăpada de la marginea gheţii, tocată de atîtea patine. Dar, fircă nu s-a întîmplat nimic. A sărit sprinten în picioare. Atunci mi-am dat seama că nu avea vîrsta pe care i-am dat-o. II încerc : — Ești într-a patra ? Se opri din scuturatul zăpezii mirat : — Fiți? Intr-a cincea! Dar de ce ? — Patinezi bine. — Glumiți. E al doilea an că pun patinele. Dar Călin, el da ! — Cine-i Călin? — Fratele. Are şi trei diplome ! — La patinaj ? — Nu, la atletism. Sare la înălţime. La fel ca Brumer. E Primul pe regiune. Mă duc ! — Unde ? — E concurs. Dirigintele nostru... Şi dispare în mulţime. Singurul indiciu, căciula mare, şi hibă se mai văzu o vreme printre zoaie de patinatori. ...La start aproape întreaga clasă a cincea , a şcolii medii nr. 1 ,,Ion Slavici“ din Arad. Dirigintele le face „prezenţa” după ochi. O comandă scurtă, ca un pocnet de pistol. Patinele scapără scîntei pe oglinda gheţii. In frunte piciul cu căciula albă. E ajuns de altul. E întrecut. Apoi se apropie el de primul, dar cursa s-a terminat. Dirigintele notează primii sosiţi : — Badea Dan, Gavril Leu. Penea Dan... Mă apropii : — Numai al treilea, Dănuţ ? Doi ochi mari, ce cuprind orizontul nesfîrşit al viitorului, mă privesc trişti : — Da! Patinele sînt de vină 11 îmi sînt cam mari. Apoi, trăgîndu-şi căciula pe ochi, zise ştrengăreşte: — Pină la finală mai e. Şi... mă pregătesc eu ! Vedem noi ! Descrise încă un tur pe patinoarul din apropierea Mureşului, poi se opri în faţa mea: — ^ Să vă spun ceva. Am citit un ziar că s-a prelungit prima clapă. Ce ziceţi ? Mă pot pregăti în două săptămîni ? N-am reuşit să-i răspund. Foni*0 Călin, fratele. Am prins un crîmpei din discuția lor: — A trecut cu mult de 7, ir* tîrziem ! Ce-o să zicem azi ? Dănuț răspunse sigur de sunet . — Ce ! Tata trebuie să ne înțeleagă! Ne pregătim! ' Finala pe școală a Spartac. fnadei e aproape ! OTTO BENKŐ ! A APĂRUT REVISTA DE ȘAH ( Nr. 1 — 1961- In acest număr găsiți nu- I meroase partide de Ic cam- ' pionatul republican masculin pe anul trecut și o bogată«.] | rubrică de teorie modernă.Ji ".