Sportul Popular, ianuarie 1966 (Anul 21, nr. 4860-4883)
1966-01-04 / nr. 4860
ANGAJAMENTE... ANGAJAMENTE... ANGAJAMENTE... VOM VALORIFICA MAI BINE CONDIŢIILE EXISTENTE încă de anul trecut activul consiliului raional UCFS Cimpulung Moldovenesc şi-a întocmit un plan de perspectivă pentru 1066. Iată citeva din obiectivele pe care ne-ara propus să le realizăm: — creşterea cu 400 a numărului de membri UCFS numai în trimestrul I, intr-o serie de asociaţii sportive printre care Minerul Cimpulung Moldovenesc, Minerul Fundul Moldovei, Bradul Vama şi Muncelul Sadova ; — creşterea numărului sportivilor legitimaţi cu 40 şi al celor clasificaţi cu 50 (4 de categoria a 11-a la schi, restul la categoria a IlI-a, la schi şi popice) ; — crearea de noi asociaţii sportive la liceul din comuna Vama şi sectorul Energetic din Cîmpulung Moldovenesc; — creşterea exigenţei în munca de selecţie ; — impulsionarea activităţii competiţionale la atletism, schi şi popice, ramuri sportive care dispun de o bază materială corespunzătoare şi ca urmare pot să realizeze rezultate superioare. In mod special vom controla şi îndruma munca de pregătire a tinerei atlete Ştefania Crăciunescu (800 m), sportivă nominalizată pentru lotul olimpic. Considerăm că in raionul nostru există condiţii pentru a obţine rezultate mult mai concludente nu numai în activitatea sportivă de masă, ci şi în cea de performanţă. în acest sens ne angajăm să valorificăm cit mai bine condiţiile existente. MIHAI ZVARICI preşedintele consiliului raional UCFS Cîmpulung Moldovenesc TOATE STRĂDANIILE PENTRU A NE MENŢINE FRUNTAŞI PE REGIUNE Consiliul raional UCFS Dej, a cărui activitate pe anul 1965 a fost apreciată a fi printre cele mai rodnice din regiunea Cluj, este hotărit să se menţină fruntaş şi în noul an. în acest scop activiştii consiliului nostru şi-au luat o serie de angajamente: — mărirea numărului de membri UCFS cu încă 1 200, în special la asociaţiile Unirea şi Olimpia Dej, Făclia Poiana Blenchii şi Minerul Cuciulata ; — sporirea numărului de sportivi clasificaţi după cum urmează : la categoria I cu 4, la categoria a II-a cu 30, la categoria a 111-a cu 250 ; — afilierea a 6 secţii noi pe ramură de sport la asociaţiile Metalul Dej (handbal), Unirea Dej (gimnastică şi box), Someşul Reteag (atletism şi gimnastică) şi Avîntul Beclean (baschet) ; — sprijinirea mai activă a consiliilor asociaţiilor sportive in organizarea concursurilor pentru trecerea normelor Insignei de polisportiv, astfel ca în 1966 să realizăm Mică 1 400 de purtători; — amenajarea a noi terenuri de sport cu zgură în cadrul asociaţiilor sportive Sănătatea şi Progresul Dej, Someşul Beclean şi Unirea Girbou. prof. GHEORGHE CINERASE preşedintele Consiliului raional UCFS Dej CIT MAI MULŢI TINERI ŞI VÎRSTNICI PE TERENURILE DE SPORT Consiliul asociaţiei noastre sportive a stabilit la sfîrşitul anului trecut o serie de măsuri pe care să le realizeze in 1966. Este vorba, de fapt, de realizarea unor importante obiective referitoare la activitatea echipelor noastre de performanţă şi, mai ales, la acţiunea de atragere a unui număr cit mai mare de tineri şi vîrstnici pe terenurile de sport. Iată citeva din ele: — să mărim numărul purtătorilor Insignei de polisportiv de la 200 la 400 ; — să atragem in asociaţia noastră, incă 200 de membri ; — vom organiza campionatul asociaţiei la 8 ramuri de sport: atletism, handbal, şah, tir, fotbal, tenis de masă, volei şi popice ; — vom înfiinţa o secţie de atletism, pe care o vom afilia la federaţia de specialitate. Am luat măsurile corespunzătoare pentru buna pregătire a echipelor de volei şi box, în aşa fel ca acestea să reprezinte cu cinste uzina în campionatul de calificare al oraşului Bucureşti şi, respectiv, în campionatele republicane de seniori şi juniori. GHEORGHE ARTIN tehnician, asociaţia sportivă •Semănătoarea. Bucureşti Revelion 1966... Tinerele speranţe ale sportului nostru îşi urează noi succese. In centru, zimbeşte promitind noi victorii campioana olimpică Mihaeli Peneş Foto : A Neagu (Urmare din pag. 1) ’,sării spre Braşov. La Predeal, amcoborit împreună citeva zeci de „in- tîrziaţi“. Erau printre ei tineri de la Electronica“, uzinele „23 August“, Vulcan cîţiva constructori de la şan, fierul din Balta Albă şi alţii. Aflasem, înainte de plecarea din Capitală, că aproape 4 000 de iubitori ai druimeţiei porniseră in această zi spre balanele din munţi şi vilele u- aflate in staţiunile pitoreşti. Tinerii in mijlocul cărora mă aflam sfidauentuziaşti pe „Moş Piuită“ care îi intimipinase, de parcă nu ne aflam in noaptea Betelionului, ci intr-o zi de ttoamnă tirzie. Am pornit spre Diham. Ilin scurt popas la cabana Gura Dihaimului ne-a prilejuit cunoştinţe noi. IonToma de la „Griviţa Roşie“ şi Pasile Manta de la „Vulcan“ ne-au oferit, in grabă, ceaiuri fierbinţi. Restul drumului a fost mai uşor. Ploaia încetase şi un cint rece aducea parfumul înălţimilor IŞi freamătul pădurilor. la Uiliam, zeci de sportivi se aflau prinşi in virtojul dansului. Sosiseră cu citeva ore mai înainte şi găsiseră timpul necesar să-şi îmbrace costumele de... gală. Fetele aveau argint in păr şi bujori in obraji. .Domnea veselia binecunoscută a locuirilor in care se află iubitori ai drumeţiei, prieteni de muncă şi de sport. Am fost uşor să-i cunoaştem pe elfi ca dintre cei prezenţi aici: Vasile Niculescu şi Urina, sofia lui, amîndoi ingineri la Ploieşti, ciştigătorii a numeroase concursuri de orientare turistică, Marin Gabor, zidar la ICSIM Bucureşti, AdelaLupan, desenatoare etc. La miezul nopţii ciocneam paharul cu alţi iubitori ai drumeţiei, veniţi să sărbătorimacri Revelionul in Bucegi. Din toate piepturile răsuna tradiţionala urare: „La mulţi ani!“. AUREL CRIŞAN LA TELEFON : BASCHETBALISTUL DAN PUŞCAŞU... ...Am format in noaptea de Revelion un nou număr de telefon din agenda mea. La capătul tirului am recunoscut vocea baschetbalistului Dan Puşcaşu. „La mine, alături de antrenorul C. Lache, mai sunt o serie de colegi de echipă: vauiei. Spătarii... Sărbătorim in această noapte mai multe evenimente: 1. m-am mutat în casă nouă; 2. am fost încadrat medic veterinar la C.A.P. Mehala; 3. ...Revelionul. Bineînţeles că din temele abordate nu lipseşte baschetul ...timişorean, mai cu seamă că dorim ca în 1966 să avem o comportare cit mai bună“. P.ARCAN-coresp. rpg. ÎN MIJLOCUL RUGBIȘTILOR DE LA FARUL Sportivii constănțeni au petrecut Revelionul cu mare entuziasm. Mancit, portarul Farului, a fost invitatul U.T.C. la carnavalul de la Palatul sporturilor. Alţi fotbalişti din echipă — Tilvescu, Gref, Bühösi — au petrecut acest eveniment in mijlocul familiilor lor. Atmosfera cea mai însufleţită am intimit-o printre rugbişti. M. Pompiliu, Doiciu şi Pârvan, mindri de performantele lor (primul loc in campionat dintre echipele din provincie) au ciocnit împreună pentru performante si mai bune in viitorul campionat. Pretutindeni, voie bună împletită cu spertuițe de viitor. CORNEL POPA - coresp. ■ Campionatul de hochei se reia mîin După bogata activitate internaţională din luna decembrie a anului trecut, atenţia iubitorilor hocheiului se îndreaptă acum spre competiţiile interne, în fruntea cărora se situează campionatul naţional. Această întrecere programează, incepind de mîine, la Miercurea Ciuc cea de a treia ,,manşă“ a sa, urmînd ca ultima parte, a patra, să aibă loc la sfîrşitul lunii la Bucureşti, în vederea jocurilor de la Miercurea Ciuc, echipele participante (în ordinea clasamentului: Steaua, Voinţa M. Ciuc, Dinamo Bucureşti, Ştiinţa Bucureşti, Tîrnava Odorhei şi Ştiinţa Cluj) şi-au continuat antrenamentele, fiind în acest moment gata de start. Lupta pentru ocuparea unui loc cît mai bun în clasament se anunţă mai disputată acum, deoarece competiţia intră în a doua jumătate, deci în faza hotărîtoare. Pentru acest motiv, echipele s-au pregătit mai atent şi — după cum ne-au declarat antrenorii — sunt decise să lupte cu ardoare pentru fiecare rezultat. La Miercurea Ciuc, întrecerea celor mai bune formaţii de hochei este aşteptată cu mult interes. Organele locale au luat toate măsurile în vederea asigurării celor mai bune condiţii de desfăşurare a competiţiei. Intr-o convorbire telefonică pe care am avut-o cu consiliul raional UCFS am aflat că luni la ora 11 temperatura era de minus 10 grade şi că gheaţa se prezenta în condiţii excelente. Deci, se poate afirma că spectatorii din acest oraş — mari iubitori ai hocheiului — vor avea prilejul să asiste la meciuri echilibrate şi de un bun nivel tehnic. Echipele participante sunt aşteptate să sosească la Miercurea Ciuc în cursul zilei de marţi, urmînd c miercuri să se dispute primele partide Steaua — Tîrnava Odorhei; Ştiinţ Cluj — Ştiinţa Bucureşti; Dinam Bucureşti — Voinţa M. Ciuc. Dintr acestea cu mare interes este aşteptat întîlnirea dintre Voinţa M. Ciuc (locul II) şi Dinamo Bucureşti (loci III), un veritabil derbi al primei etape Dinamismul şi frumuseţea hoche ilustrate de această fază din mec in turul al doilea o VOLEI: Niveluri şi tempouri scăzute... Echipa Alumina din Oradea — la prima apariţie la Bucureşti în actualul campionat — a arătat că ar putea juca volei de calitate, dacă n-ar folosi... intervalele. Dacă de la primul pînă la ultimul punct n-ar trece de la „foarte bine“ la... „inexistent“ ! Rareori am văzut la o echipă masculină asemenea fluctuaţii. Să exemplificăm cu cifrele scorului în setul întîi al meciului jucat duminică de Alumina cu Ştiinţa Bucureşti, după ce sunt conduşi cu 9—1, orădenii urcă la 11—8 şi au apoi de patru ori setbol, pentru ca să piardă în final cu 19—21, după două greşeli elementare ! Analiza ne-ar evidenţia multe deficienţe. în primul rînd, ne-a surprins însă o gravă greşeală tactică : suprasolicitarea lui Moruţ. Oricîte calităţi are — şi duminică el le-a ilustrat concludent —, Moruţ e totuşi... un om, care nu posedă nelimitate resurse fizice și psihice. In plus, echipa Aluntina Oradea a avut multe de suferit din cauza lui Stalinschi, care — culmea — e căpitanul ei ! în materie de disciplin il știm ca recidivist, cu multe sanctiuni la activ. Ar fi timpul să înteleagă — și să fie ajutat la aceasta — că a ajuns în faza în care mi util ar fi să se îngrijească de propune şi numeroasele-i greşeli, deci să le... vîneze pe-ale altora. De data aceasta, total nejustificat, el a protestat permanent la deciziile arbitrilor D. Medianu şi V. Voicu, care şi-au făcut corect şi competent datoria. Tot despre arbitraj. Citeva cuvinte cu privire la cuplul de la jocul Progresul—Înainte Timişoara. Arbitru principal Em. Iliescu a condus cu inegalităţi în aprecierea infracţiunilor Aceasta se mai poate întîmpla... Neplăcut a fost însă faptul — de la scuzabil — că el nu a folosit nre o clipă ajutorul dat de arbitrul secund N. Ursulescu, contribuții BUNĂ a acestuia. DINU NICOLAU — corespondent — EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVELUL I • Perioada cea mai eficientă de practicare a exerciţiilor fizice La ce virstă este necesar să practicăm exerciţiile fizice sub forma de gimnastică, sport, joc, turism ? Răspunsul, verificat de practică şi argumentat ştiinţific, este precis : LA TOATE VlRSTELE ! Cu toate acestea, trebuie să subliniem faptul că in perioada creşterii organismului influenta practicării exerciţiilor fizice este mai puternică şi nu exagerăm de loc afirmînd că ea este hotărîtoare in realizarea sarcinilor acestei activităţi. Intr-adevăr, toate tratatele de specialitate, precum şi bogata experienţă a acestui domeniu de activitate din ţara noastră demonstrează relaţii strînse între noţiunile educaţie fizică şi dezvoltarea fizică armonioasă, între sport şi organizarea folositoare a timpului liber. Datele anatomiei, fiziologiei, pedagogiei, psihologiei demonstrează ştiinţific şi perioada de creştere, de consolidare a principalelor aparate şi sisteme ale organismului reprezintă cadrul cel mai propice pentru o eficienţă crescută a exerciţiilor fizice. O mare parte din această perioadă o constituie aceea a şcolarizării. In patria noastră toţi copiii sunt cuprinşi în invăţămînt. Iată de ce educaţia fizică şcolară trebuie să fie considerată drept verigă importantă a sportului de masă şi de performanţă. Intr-adevăr, deprinderea de a practica cu regularitate şi plăcere exerciţiile fizice se formează mai ales în şcoală, incepind cu unităţile preşcolare, iar însuşirea şi perfecţionarea in diferite ramuri de sport se realizează, în principal, tot in anii şcolarităţii.. In vederea îmbunătăţirii educaţiei fizice şi sportului, Ministerul învăţămîntului şi Consiliul General al UCFS au organizat nu de mult in toate regiunile ţării consfătuiri cu profesorii de educaţie fizică. In cadrul acestor consfătuiri au fost dezbătute principalele probleme privind desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică, a campionatelor republicane şcolare, precum şi de activitatea şcolilor sportive de elevi etc. Consfătuirile au scos în evidenţă bogata experienţă a unora dintre cadrele noastre didactice, experienţă care se cere generalizată. Astfel, un profesor de educaţie fizică din Sighetul Marmaţiei arăta că pregătirea continuă, în tot timpul anului, constituie baza obţinerii rezultatelor de valoare. Ţinînd o legătură strinsă cu părinţii şi cu direcţia şcolii, el a putut organiza antrenamente de dimineaţă, înainte de începerea programulm, iar i. vacantă cite 5—6 antrenamente pe săptămînă. Cîţiva profesori din regiunea Braşov şi din alte regiuni au arătat că orientarea lecţiilor de educaţie fizică spre rezolvarea sarcinilor de pregătire fizică generală are o deosebita importantă in pregătirea elevilor, iar performanţa sportivă constituie un element important in activitatea de educaţie fizică din şcoală. Consfătuirile au subliniat, printre altele, importanţa pe care o are pentru căiirea sănătăţii practicarea susţinută a exerciţiilor fizice în act liber, într-o şcoală cu astfel de activitate, o epidemie de gripă n-a cuprins elevii şcolii respective. O profesoară arăta că elevele şcolii unde funcţionează au obţinut bune rezultate la gimnastică, deoarece a acordat o deosebită atenţie selecţiei şi cunoaşterii elevilor din toate punctele de vedere, în consfătuirea din Capitală, directorul unui liceu cu rezultate bune şi în activitatea sportivă menţiona printre metodele folosite următoarele : direcţia şcolii, organizaţia de tineret, comitetul de părinţi se preocupă de frecvenţa elevilor la educaţia fizică; discuţii organi- la Miercurea Ciuc ui pe gheată sunt cit se poate de bine Steaua — Voinţa Al. Ciuc, disputat campionatului republican Foto: P Romoşan CARNET COMPETIŢIONAL „CUPA DE IARNĂ“ LA PATINAJ ARTISTIC „Cupa de iarnă" la patinaj artistic a continuat pe patinoarul Floreasca cu întrecerile rezervate juniorilor de categoria a II-a (perechi) şi sportivilor din categoria de vîrstă 8—10 ani. Concurenţii au executat numai figuri liber alese. Cele mai multe aplauze le-au cucerit micuţii patinatori Carmen Stegărescu, Lucian Cozia şi perechea Beatrice Huştiu — Gh. Fazekas, care au prezentat un program mai variat, cu sărituri şi figuri mai dificile. Iată rezultatele : CAT. 8—10 ANI, fele (8 concurente): 1. Carmen Stegărescu (Constructorul) 19,5 p ; 2. Elena Stanciu (Constructorul) 18,7 p; 3. Doina Mitricică (S.S.E. nr. 2) 18,1 p; băieţi: 1. Lucian Cozia (Constructorul) 18,1 p; 2. Octavian Goga (Dinamo) 17,7 p; 3. George Popescu (Constructorul) 15,8 p. JUNIORI CAT. A II-A, perechi: 1. Beatrice Hustiu — Gh. Fazekaș (Dinamo) 20,7 p; 2. Ioana Bulearcă — Mihai Popescu (Constructorul) 17,5 p; 3. Anca Tănase — Doru Morariu (Dinamo) 17,5 p. SCHI: Concursul de inaugurare a sezonului Duminică la Predeal şi Poiana Braşov Zilele trecute a nins în toţi munţii ţării noastre. Datorită acestui fapt, iubitorii schiului şi-au petrecut primele zile ale noului an pe zăpadă, bucurîndu-se din plin de frumuseţea acestui sport. Tot ca urmare a ninsorii masive, schiorii fruntaşi îşi vor putea începe activitatea oficială , chiar duminica aceasta în cadrul tradiţionalului „Concurs de deschidere“ organizat de federaţie pe pîrtiile Predealului. „Alpinii’’ îşi vor disputa pe Clăbucet proba de slalom special, în vreme ce fondiştii se vor întrece (seniorii pe 10 km, senioarele şi juniorii pe 5 km, iar junioarele pe 3 km) pe piriia din Peliştoacă. Cît priveşte pe săritori, aceştia se vor întîlni la Poiana Braşov, pe trambulina mijlocie. Foto : D. Stănculescu • Centrul de schi de la Săcele (Braşov) a intrat în alşaptelea an de existenţă. An de an, sub îndrumarea competentă şi plină de pasiune a prof. Ion Tocitu, au învăţat să schieze aici sute şi sute de copii. Anul trecut, de pildă, la centrul din Săcele au luat parte 165 de copii şi tineri care au concurat şi la o serie de întreceri desfăşurate la Poiana Braşov, Predeal şi Rîşnov. Pentru acest sezon se contează pe participarea la centru a peste 200 de copii şi tineri care vor fi instruiţi, în afară de prof. Tocitu, şi de instructorii T. Mihalache, Gh. Bucurenciu şi S. Comşa. (V. SECÃREANU —coresp.) Gh. Cincui (A.S. ,Armata Brașov) unul din favoriții probei de fond ca se va desfășura in cadeut concursului inaugurat" Baschetbaliştii de la Steaua au terminat neinvinşi turul campionatului (Urmare din pag. 1) permediare din evoluţia scorului: min. 5 : 12—4, min. 8 : 20—6 , min. 10: 24—9, min. 13: 32—11... După pauză, cu toată hotărîrea (tardivă și neorganizată) cu care a intrat Dinamo pe ■ teren pentru a recupera handicapul, diferenţa creşte permanent, ajungînd în min. 27 la 29 de puncte (02—33) şi culminind în min. 31 , 74 -41. Deci, 33 de puncte! Din acest moment, apariţia dezinteresului în echipa Steaua, dar şi o reală apropiere de normal la dinamovişti, face ca diferenţa să scadă, iar în filial victoria să le revină neînvinşilor din actualul campionat, la „doar" 19 puncte : 92—73 (46—23). O asemenea desfăşurare a partidei necesită un minimum de explicaţii. După părerea noastră, factorul Notărilor, care a declanşat de altfel vertiginoasa desprindere a învingătorilor, l-a constituit apărarea surprinzător de fermă, organizată şi eficace a acestora. In faţa acestui adevărat zid mobil, dinamoviştii, şi aşa în mare tensiune nervoasă (ca să nu mai amintim de uzura manifestă din ultima vreme), n-au putut, practic, să arunce nestingheriţi la coş nici măcar o dată. In plus, s-au apărat deslînat şi prea puţin hotărît, ceea ce a permis baschetbaliştilor de la Steaua, joi în deosebită vervă, să arunce mult şi... bine. Antrenorul C. Herold şi „băieţii" săi merită o primă felicitare „in corpore" pentru felul în care s-au pregătit şi mobilizat in vederea acestei confruntări decisive. Dintre ei, insă, s-au desprins Emil Niculescu (actualmente cel mai bun jucător român) şi Barau (exemplu de dirzenie în atac şi in apărare). Dinamoviştilor, in schimb, un blam colectiv pentru capitolul pregătire morală, care a determinat şi o slabă comportare pe plan tehnic. Indisponibilitatea “lui Albu nu scuză o asemenea evoluţie a deţinătorilor titlului. Aproape de valoare au jucat — în unele perioade — doar Vidu şi Dragomirescu. Realizatorii scorului: Barau 22, Novacek 22, Savu 17, Nosievici 17, V. Gheorghe 8, Niculescu 6 pentru Steaua, Dragomirescu 16, Viciu 14, Kiss 10, Spiridon 10, Giurgiu 8, Negoiță 4, Cernea 4, Novac 4, Visner 8 pentru Dinamo. Corect arbitrajul cuplului Gh. Dinescu — L. Vasilescu. CLASAMENTUL TURULUI 12. Aurul Brad 11 0 11 583—834 11 1. Steaua Buc. 11 11 0 899-704 22 2. Dinamo Buc. 11 9 2 928—728 20 3. Ştiinţa Timişoara 11 7 4 757—732 18 4. Ştiinţa Cluj 11 6 5 845—739 17 5. ştiinţa Tg. Mureş 11 6 5 851—784 17 6. ştiinţa Galaţi 11 6 5 803—888 17 7. Dinamo Oradea 11 5 6 661—738 16 8. Stiinta Buc. 11 5 6 782—802 16 9. Rapid Buc. 11 5 6 871—832 16 10. Farul Constanţa 11 3 8 614—774 14 11. St. Ioşu Brașov 11 3 8 740—781 14 ŞTIINŢEI CONTEMPORANE (II) zate de direcţia şcolilor cu elevii participanţi la diferite competiţii sportive; evidenţierea la sfîrşit de an şcolar şi a elevilor fruntaşi în sport; sărbătorirea absolvenţilor cu activitate bogată în sport. Cu toate progresele făcute, se constată că in multe unităţi şcolare educaţia fizică nu-şi aduce suficient contribuţia la dezvoltarea fizică a elevilor şi la creşterea performanţelor. Principalele cauze care generează lipsurile existente în activitatea de educaţie fizică şi sport din şcoli considerăm că sunt următoarele: neaplicarea întocmai a programelor analitice; deficienţe în construirea şi desfăşurarea lecţiilor; densitate insuficientă, repetare mică a exerciţiilor ; realizarea slabă a caracterului de pregătire fizică generalia şi neglijarea aspectului emoţional al lecţiilor; folosirea insuficientă a jocurilor de mişcare; lecţii care nu fac parte integrantă dintr-un sistem, ciclu de lecţii; slaba folosire a probelor şi normelor de control ,■ preocupări insuficiente cu privire la depistarea şi pregătirea elementelor talentate. Pe baza concluziilor acestor consfătuiri s-au conturat principalele direcţii menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii de educaţie fizică. Astfel, sarcinile de bază ale acestei activităţi se referă la : a) dezvoltarea fizică multilaterală şi formarea unei ţinute corecte, educarea unor calităţi morale şi de voinţă, creşterea potenţialului de muncă, de însuşire a materiilor şcolare prin întărirea continuă a sănătăţii elevilor, b) cuprinderea maselor de elevi în competiţii sistematice şi creşterea performanţelor sportive. Aceste două grupe de sarcini sunt strîns legate între ele. Aplicarea prevederilor noilor programe de educaţie fizică şi a Instrucţiunii comune a Ministerului învăţămîntului şi Consiliului General al UCFS nr. 819/1965 trebuie să ducă la mărirea contribuţiei fiecărei şcoli în dezvoltarea fizică armonioasă a elevilor, în selecţionarea şi instruirea tinerilor cu aptitudini deosebite pentru sportul de performanţă. Este neîndoios faptul că performanţa sportivă în şcoală reprezintă, în primul rînd, unul din cele mai obiective criterii de apreciere a nivelului de pregătire fizică a elevilor şi a calităţii muncii la această disciplină. Procesul de educaţie fizică trebuie astfel orientat încît să asigure dezvoltarea şi pregătirea fizică multilaterală a masei de elevi, căiirea organismului şi formarea perseverenţei, stăpînirii de sine, curajului, spiritului colectiv şi iniţiativei. In acest scop se vor folosi mai ales mijloace din atletism şi gimnastică, laolaltă cu factorii naturali. Instrucţiunile nr. 819 prevăd obligativitatea practicării atletismului în toate şcolile. Şi aceasta, pe drept cuvint, deoarece atletismul exercită o influenţă deosebit de favorabilă asupra calităţilor fizice şi deprinderilor motrice de bază, reflectă mai obiectiv nivelul pregătirii fizice şi constituie principalul sport la Jocurile Olimpice. Este necesar ca profesorii de specialitate să acorde mai multă atenţie dezvoltării forţei, vitezei şi mobilităţii elevilor lor, ca şi formării dragostei pentru practicarea sporturilor, pentru doborîrea recordurilor. Pentru formarea deprinderilor de mişcare de bază şi sportive este necesar ca materialul să fie astfel planificat incit să se prevadă repetarea suficientă şi sistematică a exerciţiilor. Este mai indicat să se planifice un material mai restrîns, dar care să fie însuşit temeinic In toate şcolile evidenţa probelor şi normelor de control va constitui oglinda potenţialului fizic şi sportiv al şcolilor respective. Şcolile sportive de elevi şi liceele cu program special de educaţie fizică trebuie să devină unităţi importante ale sportului nostru de performanţă. Realizarea acestor obiective va duce la îmbunătăţirea calităţii muncii, la mărirea contribuţiei educaţiei fizice în dezvoltarea multilaterală a tineretului. EMIL GHIBU doctor în pedagogie vicepreşedinte al Consiliului General al UCFS Trimisul nostru special, CRISTIAN MANTU, ne transmite: I. G. Strasbourg-Selecţionata de tineret a României 2-1 (1-0) STRASBOURG, 2 (prin telefon) Primul meci internaţional al anului 1956 şi cel de al treilea din cadrul turneului tinerilor noştri fotbalişti s-a disputat astăzi la Strasbourg în fața echipei locale, Racing. Rezultatul final nu ne-a fost favorabil, dar el nu oglindeşte nici pe de parte situaţia reala a jocului. După frumoasa evoluţie din R.F. Germană şi Olanda ziarele din Strasbourg au prezentat cu lux de amănunte formaţia noastră. Cotidianul „Dernieres Nouvelles“ s-a ocupat în numărul său de Anul Nou sub titlul „Artiştii români ai fotbalului in faţa profesioniştilor de la Racing- de palmaresul echipei noastre şi a sfătuit pe francezi să se întrebuinţeze serios pentru a obţine un rezultat bun. Paul Frantz, antrenorul echipei franceze, a declarat înainte de joc: „Nu vreau să riscam nimic. Nu cunosc pe jucătorii români, nu vreau să am surprize de laînceputulinului, de aceea vom face totul ca să cîştigăm“. Echipa lui Paul Frantz a jucat bine în prima repriză. Ea s-a dovedit o formaţie masivă, a practicat un fotiul în forţă, într-un cuvint, a demonstrat că are clasă internaţională. Publicul din Strasbourg a primit cu multă simpatie pe jucătorii români, i-a aplaudat îndelung pentru bunele faze de joc realizate îndeosebi în repriza a doua, perioada în care meciul a fost la discreţia noastră. Ambele echipe au trebuit însă să treacă peste un adversar comun: terenul, aproape inpracticabil din cauza ploilor căzute în ultimele zile. La fluierul arbitrului francez Pierre lloquerille s-au aliniat următoarele formaţii: ROMANIA (tineret): Constantines cu Satmăreanu, Boc, Stoenescu, Mocanu — Dobrin, Ştefănescu — Pantea (min. 40 Matei), Frăţilă, Cuperman (min. 67 Unghi), Moldoveanu R. C. STRASBOURG: Se-huth — Hauss, Sbaiz, Stieber.— Merschel, Dévaux — Heine, Kuntz, Schneider, Szepaniak, Farias. Formaţia franceză atacă de la început în mare forţă, obligînd pe Constantinescu să apere în min. 1 şi 2 două şuturi expediate de Schneider şi Farias. Apoi este rîndul fotbaliştilor noştri să iniţieze un atac, încheiat cu un şut al lui Frăţilă, dar portarul francez este la post. Primele zece minute se desfăşoară în nota de superioritate a echipei locale, care practică un joc combinativ. Cu timpul, jocul se echilibrează, dar în min. 20 Szepaniak pătrunde în dispozitivul apărătorilor noştri. Boc alunecă şi balonul expediat de înaintaşul francez se opreşte în plasă: 1-0 pentru R.C. Strasbourg. Pînă la sfîrşitul reprizei asistăm la un joc echilibrat, cu accent pe acţiunile purtate in forţa din cauza terenului extrem de greoi. In min. 25, Frăţilă (foarte bun în acest joc) se infiltrează pe aripa dreaptă, centrează în faţa porţii, dar mingea reluată cu capul de Cuperman este apărată in extremis de portarul Schuth. Zece minute mai tîrziu, Constantinescu este aplaudat la scenă deschisă în urma blocajului excepţional efectuat la picioarele lui Farias. Cu 3 minute înainte de sfîrşitul acestei prime reprize, Ştefănescu şutează puternic de la 20 de metri, dar mingea loveşte bara. Imediat după reluare localnicii atacă în forţă, dînd prilejul lui Constantinescu să apere unşut puternic, trimis de Schneider. Dar foarte repede iniţiativa va trece de partea formaţiei noastre care desfăşoară un fotbal de calitate, cu acţiuni bine construite. In min. 56, Matei şi Cuperman creează o fază de gol care rămâne însă nefructificată. Şi in continuare superioritatea teritorială este de partea echipei noastre, dar şuturile expediate de Frăţilăşi Cuperman sunt imprecise. In plină dominare a jucătorilor noştri, gazdele înscriu golul al doilea: la un contraatac desfăşurat pe aripa dreaptă, Mocanu ezită să degajeze balonul care va fi interceptat de Heine, urmează o pasă la Schneider şi acesta împinge mingea în poartă: 2—0 pentru R.C. Strasbourg în min.05. Jucătorii noştri nu se descurajează, stăpînesc jocul la mijlocul terenului, de unde iniţiază o serie de acţiuni care produc derută printre apărătorii francezi. In min. 70, Matei încheie o fază de gol cu şut la poartă şi balonul se opreşte în plasă. 2 1. în continuare gazdele depun eforturi evidente pentru a stăvili atacurile fotbaliştilor noştri. Unghi şutează de la marginea careului de 16 m, dar balonul, care-l depăşise pe portar, se opreşte... în noroi la cîţiva... centimetri de linia porţii. Numeroasele atacuri desfăşurate în continuare la poarta gazdelor ne aduc în min. 80 o lovitură liberă de la 25 m de poarta lui Schuth; execuţia impecabilă trimite balonul în plasă, sus la păianjen, dar spre stupefacţia tuturor auto-r!acordă ofsaid... imaginar la Matei. Ultimele minute se desfăşoară tot în nota de superioritate a jucătorilor noştri, în încheiere, două declaraţii: Pierre Schwinte (arbitru internaţional francez): „Golul înscris din lovitură liberă, Jumin SO, a fost perfect valabil“. Paul Frantz (antrenorul echipei R.C. Strasbourg): „În cel mai rău caz echipa română merita un meci egal. Jocul a fost frumos, desfăşurat în limitele sportivităţii, dar mult influenţat de starea terenului PRONOSPORT LOTO La tragerea specială LOTO a REVELIONULUI din 1 ianuarie 1966 au fost extrase din urnă următoarele numere : EXTRAGEREA OBISNUITA 12 38 68 45 72 58 78 14 38 Premii suplimentare : 29 90 13 EXTRAGEREA PENTRU PREMIILE SUPLIMENTARE 35 77 53 66 46 14 90 19 60 25 Categoria A, B și C : 44 48 19 Fond de premii : 3.629.586 lei NUMERELE CÎȘTIGÂTOARE LA CONCURSUL SPORTEXPRES Nr. 13 DIN 2 IANUARIE 1966 La tragerea concursului SPORTEXPRES nr. 13, au fost extrase din urnă următoarele numere sau terminaţii câştigătoare (la fiecare extragere sunt trecute în următoarea ordine : extragerea, numărul sau terminația cîștigătoare) . NUMERE DE 6 CIFRE : 837204 (2 autoturisme „Renault 10 major“), II : 132501 (2 autoturisme „Renault 10 major“), III : 203825 (2 autoturisme „Wartburg-Lux“), IV : 613868 (2 autoturisme „Wartburg-Lux“), V : 524578 (2 autoturisme „Fiat 850’ ), VI : 657630 (2 autoturisme „Wartburg-Standard“), VII : 852226 (2 autoturisme „Fiat 600“), VIII : 592630 (2 autoturisme „Fiat 600“) IX : 684000 (2 autoturisme „Trabant-Combi“), X : 684764 (2 autoturisme „Trabant 601“). Ciştiguri în obiecte au obținut biletele cu următoarele numere sau terminații : XI : 382312, XII: 472307, XIII : 327383, XIV : 518475, XV : 597611, XVI : 822140, XVII : 760086, XVIII : 777066, XIX : 193848, XX : 976037, XXI : 817114, XXII : 943527, XXIII : 554553, XXIV : 855227, XXV : 653802, XXVI : 649318, XXVII : 997641, XXVIII : 319860, XXIX : 429619, XXX : terminaţiile 67917 (excursii în Cehoslovacia şi Ungaria), XXXI : terminaţiile 73090 (excursii în Cehoslovacia şi Ungaria), XXXII : terminaţiile 74483 (excursii în Cehoslovacia şi Ungaria), XXXIII : terminaţiile 15658, XXXIV : terminaţiile : 12822, XXXV : terminaţile 6823, XXXVI : terminaţiile 6097, XXXVII : terminaţiile 2719, XXXVIII : terminaţiile 5466, XXXIX : terminaţiile 921 (cite 100 lei), XL : terminaţiile 77 (cite 50 lei). PRONOEXPRES Premiile concursului Pronoexpres nr. 52 din 29 decembrie 1965 . Categoria I : 2x40.179 Categoria a Il-a : 9x9.672 Categoria a IlI-a : 58x1.616 Categoria a lV-a : 651x185 Categoria a V-a : 1522x79 Categoria a Vl-a : 5937x28 REZULTATELE CONCURSURILOR PRONOSPORT 1—A și 1—E ETAPA DEN 2 IANUARIE 1966 I.Bologna—Brescia 2—1 1 11.Catania—Spăl 0—0 X 111. Lanerossi—Torino 0—0 X IV.Milan—A talan ta 1—0 1 V.Napoli—Cagliari 2—0 1 VI.Roma—Foggia 1—0 1 VII.Sampdoria—Lazio 2—1 1 vin.Va res e—Florentina 1—1 X IX.Messina—Padova 1—0 1 X.Livorno—Modena 4—2 1 XI.Potenza—Mantova 0—1 2 XII.Pro Patria—Genoa 1—0 1 XIII.Juventus—In ter naziona le 0—0 X Fond de premii. Pronosport A : 113382 lei Pronosport B : 27326 lei. De la I. E. B. S. • Sâptămîna aceasta patinoarul „20 August“ este deschis pentru patinaj public, astfel : astăzi, orele 16—18; joi, orele 17—19; vineri, orele 16—19; sîmbătă, orele 17—19; duminică, orele 10—13 şi 16—18. • La patinoar funcţionează un curs de iniţiere în patinaj, pentru copii între 6 şi 14 ani. Înscrieri între orele 10 și 17 la patinoar.