Sportul Popular, septembrie 1967 (Anul 22, nr. 5372-5399)
1967-09-01 / nr. 5372
După meciul cu selecţionata Berlinului occidental Ziarele apărute joi dimineaţă în Berlinul occidental au acordat spaţii largi meciului disputat cu o seară înainte pe stadionul Olimpic. In unanimitate, specialiştii prezenţi la această partidă apreciau ca meritatăvictoria selecţionatei oraşului Bucureşti. Selecţionerul unic al echipei R.F. a Germaniei, Helmuth Schön, căruia i-am cerut părerea imediat după meci, a apreciat ca pozitivă tehnica unor jucători şi forma bună a portarului nostru Haidu. „Mi-au plăcut, a spus el, subtilitatea şi jocul combinativ al echipei române din prima repriză, tenacitatea apărării, care a făcut faţă trii succes asaltului berlinei la începutul celei de a doua reprize. Am remarcat, de asemenea, citiră jucători tineri foarte talentaţi. Victoria echipei bucureştene a fost în primul rind ti victorie a voinţei, fotbaliştii dv, meritind-o pentru că au şi dorit-o mai mult...“ ! Bineînţeles, victoria obţinută de sel Secţionata oraşului Bucureşti, cît şi aprecierile elogioase ale unor specialişti străini, sunt de natură să ne bucure, să ne dea speranţe privind evoluţia fotbaliştilor noştri la jocu Număr sporit de locuri pentru excursia de la Plovdiv iniţiativa luată de clubul Rapid în legătură cu organizarea unei excursii la meciul cu Trakia Plovdiv a găsit un ecou mai mare decit se aştepta, în singura zi rezervată înscrierilor, numărul celor interesaţi a atins cifra de 100 şi mulţi alţii din Capitală şi din provincie şi-au exprimat dorinţa de a merge la Plovdiv. Astfel stînd lucrurile, conducerea clubului a obţinut de la O.N.T. un număr NELIMITAT de locuri, puţind să prelungească termenul de înscriere pină la data de 1 septembrie. Doritorii se pot înscrie zilnic — între orele 8—14 şi 9—20 — la sediul clubului din Calea Giuleşti nr. 18,rile internaţionale care se apropie şi care, după cum se ştie, vor opune jucătorilor noştri adversari mai valoroşi decît cei pe care i-am întrecut miercuri seară. Ţinind, totuşi, seama de faptul că echipa noastră a fost alcătuită pentru această partidă oarecum în pripă, că jucătorii vestbehinezi au aliniat o selecţionată pregătită vreme mai îndelungată, jocul acesta a constituit o bună verificare din mai multe puncte de vedere. Iar dacă meciul s-a încheiat cu victoria culorilor noastre, şi încă în deplasare, cu atât mai bine. Cred, însă, că trebuie să încadrăm victoria în anumite dimensiuni. Şi chiar dacă în ansamblu selecţionata bucureşteană a lăsat o impresie bună, totuşi, o parte din jucători n-au corespuns, nu s-au încadrat în vederile tactice ale selecţionerului nostru. Dacă în prima repriză echipa a avut un plus de tehnicitate asupra adversarului, aspectul jocului practicat la începutul celei de a doua reprize a lăsat mult de dorit. De ce ? Pentru că s-a jucat lent, pentru că Ghergheli şi D. Popescu au cedat în mijlocul terenului, pentru că înaintaşii au comis multe greşeli de plasament. In plus, au mai fost şi ratările. înaintaşilor noştri le lipsesc, în continuare, promptitudinea în şat, tăria şi precizia dar, mai ales, plăcerea de a marca ! O excepţie — Soo, care vrea să joace şi caută porţiuni libere, care acţionează pe suprafeţe mari şi este preocupat de a şuta la poartă. După părerea noastră, au dat satisfacţie în acest meci următorii jucători ! Haidu, Nunweiller III, Sătmareanu, D. Niculae,ilălmăgeanu, Lucescu şi Soo. Evoluţia lui Dumitrache (numai 30 de minute în joc) a constituit o revelaţie atît pentru noi, cît şi pentru specialiştii străini. Ceilalţi urmează a fi reverificaţi în jocurile de campionat, alături de alţii care n-au participat la jocul de miercuri seară. In concluzie, partida cu selecţionata Berlinului occidental — o garnitură tenace, care s-a angajat cu toate forţele în lupta pentru victorie — a constituit, aşa cum am mai spus, un bun prilej de verificare. CRISTIAN MANTU Portarul Rohloff apără „in extremis“ un şut al lui Voinea. Fază din meciul disputat miercuri seară pe Stadionul Olimpic din Berlinul occidental Subliniem că fenomenul fotbalistic din fiecare ţară reprezintă un proces desfăşurat în timp, cu o anumită linie evolutivă. Prezentul său (bun sau precar) este consecinţa etapei anterioare. Viitorul imediat (următorii 3-4 ani) depinde de configuraţia prezentului. Iar viitorul ceva mai îndepărtat însumează în sinteză toată moştenirea, favorabilă sau nu, venită din actualitate şi din viitorul apropiat. Fotbalul nostru are un prezent mediocru. Nu avem jucători de clasă fiindcă în trecut am arătat un cronic dezinteres pentru pregătirea copiilor şi juniorilor. Nici prin număr, nici prin calitatea instruirii, nici prin atmosfera instaurată (fotbalul a încetat aproape să mai fie o chemare irezistibilă pentru copii și tineret ), mi-am valorificat talentele latente, sau manifeste. Multe s-au pierdut printre degetele neglijenţei, altele s-au plafonat. Lista acestora ar fi extrem de lungă. Nu avem frecvente personalităţi nici printre antrenori. Majoritatea dintre ei, conflicţi în trei luni, în timp ce răbdarea altora s-a epuizat prin suprasolicitare. Şi totuşi fotbalul nostru trebuie să ajungă şi va păşi dincolo de marginile impasului. Pînă la începutul anului viitor organizarea sa va căpăta, credem, o structură adecvată, adaptîndu-se la condiţiile noastre modalităţi cărora timpul le-a conferit valoare indubitabilă. Sperăm că în acest nou climat va spori responsabilitatea tuturor : jucători, antrenori, conducători etc. Din această direcţie este logic şi realist să aşteptăm un oarecare progres în etapa imediat următoare, adică pînă în 1970. Se cuvine să fundamentăm această prognoză, pornind de la cîțiva parametri reali. Ce elemente ar putea declanşa progresul imediat al fotbalului nostru ? Prezentul şi viitorul său apropiat trebuie rezolvate cu actuala generaţie de jucători. Ea are unele calităţi şi mai ales anumite limite. De ce ordin sunt carenţele ei ? Mai întîi să recunoaştem existenţa unui deficit de tehnică n-au reuşit ulterior să mai adauge noţiunilor iniţiale, altceva decit rutină. N-am observat la prea mulţi neliniştea proprie specialistului adevărat, care, evaluîndu-se exact, e frămintat mereu de ştiinţa lui puţină, se hrăneşte frenetic cu lecturi întinse, gîndeşte, trece zilnic din lumea ideilor la activitatea practică şi viceversa. Nu avem nici echipe de club prestigioase. Echipele care să fi creat o şcoală, să fi lansat un stil, să fi generat un climat propice dezvoltării marilor jucători, să fi dobîndit reputaţie internaţională stabilă în marile competiţii europene sau mondiale. Lipsesc de asemenea, şi marii conducători de echipe, acel tip în care înţelegerea profundă a fenomenului fotbalistic se întretaie cu temperamentul animatorului, cu vizionarul care în fiecare acţiune prezentă include simţul delicat al perspectivei Excepţiile de la aceste adevăruri nu modifică fondul chestiunii. Involuţia fotbalului nostru a fost un proces lent. Neglijenţele şi erorile de tot felul au operat treptat. Despre redresarea fotbalului se vorbeşte de mult. Noţiunea s-a tocit prin repetiţie, prin acţiuni de tip paleativ, prin lipsa unor modificări substanţial favorabile. Cu această promisiune s-au legitimat mulţi la intrarea (cam nepăjită) ce ducea spre posturile de conducere ale fotbalului nostru. Astăzi e greu să mai zgîrii cu substantivul redresare scepticismul şi neîncrederea unora, şi ancorarea multor jucători într-o nefertilă mentalitate (tendinţă de a se situa şi de a fi mulţumiţi pe treapta mediocrităţii, rezistenţă faţă de dificultăţile - eforturile specifice antrenamentului şi fotbalului modern, lipsa oricărei responsabilităţi faţă de igiena sportului, faţă de gradul de antrenament şi randament în jocuri). In a doua linie ea are şi carenţe în pregătirea atletică, iar majoritatea echipelor nu manifestă limpezime tactică, nu exprimă în jocul lor vreuna dintre variantele tactice care compun fotbalul modern. In faţa acestui tablou devine i legitim să ne întrebăm : ce s-ar putea ameliora din lacunele citate în viitorul apropiat ? Care factori sînt perfectibili în cadrul unei generaţii date de jucători ? în fotbal noţiunea de generaţie are alte limite decît în accepţiunea obişnuită. Fără deplină exactitate, dar cu destul temei, propunem să investim cu titlul de generaţie actuală pe toţi fotbaliştii care au depăşit vîrsta de 21 de ani. Recunoscînd primarul tehnicii să facem referinţă mai întîi la ea. In concordanţă cu observaţiile empirice, precum şi cu studiile de fiziologie nervoasă, dedicate formării şi perfecţionării deprinderilor motrice, se ştie că fotbalistul îşi însuşeşte deprinderile tehnice din copilărie şi pînă la cel mult 19-21 ani. Este perioada de maximă plasticitate neurocorticală, perioada de alcătuire, combinare și consolidare a unor stereotipuri dinamice motorii. Cu tehnica (corectă, fină, grosieră, imperfectă sau greșită) însușită pînă la vîrsta citată fotbalistul rămîne practic de-a lungul întregii lui cariere. Indiferent cît ar lucra ulterior acestei etape, coeficientul de perfecţionare al deprinderilor corect însuşite va fi destul de redus. Nici încercările de corectare a unor stereotipuri greşite nu dau rezultate, la fel ca şi cele de îmbunătăţire a tehnicii piciorului mai slab. Antrenamentele jucătorilor maturi urmăresc în principal două rezultante : menţinerea gradului de pregătire tehnică şi finisarea lui, prin includerea unui conţinut tactic in structura fiecărei execuţii tehnice. Nu excludem posibilitatea unei oarecari ameliorări de ordin tehnic pur. Dar în cel mai fericit caz va fi vorba de mici retuşuri, nu de modificări spectaculoase, care pretind alte deprinderi motrice. Or, tehnica jucătorilor din elita fotbalului mondial a evoluat mult între timp, devenind concordantă cu tactica modernă şi prin comparaţie se situează la distanţă apreciabilă de tehnica fotbaliştilor noştri. Să revenim la celelalte trei elemente luate în discuţie : pregătire atletică, tactică şi sfera mentalităţii. Dacă, în baza unor date fiziologice şi pedagogice obiective, nu putem miza pe îmbunătăţirea pînă la restructurare a tehnicii actualilor jucători, acestea rămîn direcţiile din care fotbalul nostru ar putea dobîndi unele valenţe noi în etapa prezentă şi în viitorul apropiat. Sunt mai uşor perfectabile, timpul lor de ameliorare este mai scurt, pot evolua notabil în cadrul aceleiaşi generaţii, nu sunt guvernate de legile mai rigide ale deprinderilor tehnice. Jucătorii de azi, aflaţi în plină activitate (limite de vîrstă 22-32 de ani), vor putea obţine un randament sporit dacă vor fi mai bine pregătiţi din punct de vedere atletic, dacă vor asimila şi se vor ghida în timpul jocurilor după principii tactice precise şi combinate logic, dacă vor căpăta o viziune proaspătă despre menirea lor de principali slujitori ai fotbalului. Am putea da zeci de pilde Cum s-ar putea declanşa progresul imediat al fotbalului nostru ? Prim adoptarea unui buchet de măsuri organizatorice, generatoare de exigenţă, de responsabilitate şi entuziasm. Realizarea prognozei mai depinde şi de capacitatea profesională a pleiadei de antrenori de la echipele divizionare. Sporul de pregătire atletică şi, mai ales, de luciditate tactică trebuie să pornească din creierul antrenorilor. Ce dimensiune poate avea progresul fotbalului în următorii 3-4 ani ? Mergînd pe itinerariul discutat am putea ajunge la sporirea calităţii campionatului intern, la fortificarea cîtorva echipe de club, la consacrarea internaţională a unor jucători şi la o evoluţie onorabilă în faţa echipelor străine. ROMUUS BAIABAN DISCUŢII FOTBAl ISU LA SCARA TIMPULUI (I) De pe foile de arbitraj, cu şi fără comentarii • G. LIMONA (Progresul Brăila — Stuful Tulcea): „Joc desfăşurat într-o perfectă notă de sportivitate. Evidenţiez în mod deosebit pe jucătorul Mahera, de la Stuful. Este tînăr (are 20 de ani) şi merită a fi luat în evidenţa antrenorului echipei de tineret a ţării“. • S. STANCESCU (Metalul Tirgovişte — Chimia Tr. Măgurele) î „în repriza a doua, la scorul de 0—0, antrenorul Alexandru Marin (Metalul) a intrat pe teren cerîndu-mi să acord echipei sale un penalti. Apoi a început să mă insulte, a instigat publicul şi pe jucători împotriva mea. De asemenea, în timpul jocului îi înjura pe elevi după fiecare greşeală pe care o comiteau aceștia". Antrenorul Marin a cerut o lovitură de pedeapsă. După comportarea avută duminică, o merită cu prisosință. Să sperăm că va fi dictată de Colegiul central de antrenori. • X. CONSTANTINESCU (Oţelul Galaţi — Textila Buhuşi) : „Terenul este denivelat, cu smocuri de iarbă, iar marcajul necorespunzător. Este necesară o gospodărire mai atentă atît a terenului de joc, cit şi a instalaţiilor aferente.” Meciul s-a disputat pe stadionul Dunărea, pină mai ieri un loc îndrăgit de gălăţeni. Oare amărăciunea cauzată de faptul că Siderurgistul n-a promovat în „A“ să fi dus la tocirea spiritului gospodăresc ? Aşteptăm răspunsul administraţiei stadionului— • A. LUCACI (Unirea Dej — Soda Ocna Mureş) : „Am eliminat pe jucătorul Vasile Gheorghe (Soda) pentru că a aruncat cu noroi în mine". E cazul să facem o scurtă prezentare a jucătorului eliminat. A fost legitimat pentru prima oară în 1957, la Energia Braşov. De atunci, a mai jucat la Metrom Braşov, Metalurgistul Cugir, Rulmentul Braşov, Chimia Făgăraş, din nou la Rulmentul Braşov, Textila Sf. Gheorghe, Victoria Someşeni şi, în fine, din 31 martie 1967, la Soda Ocna Mureş. Deci, anul şi echipa. Nu cumva şi-a propus un nou record : meciul şi eliminarea ? • A. MACOVEI (Foresta Fălticeni — Şoimii Buzău) : „Jucătorul Romeo Sbranca (Şoimii) a fost eliminat în min. 78 deoarece a încercat să mă lovească cu capul la dictarea unui penalti”. O atitudine revoltătoare! Un gest de necrezut! Asemenea elemente n-au ce căuta pe terenurile noastre de sport! • G. STEFANESCU (Minobrad Vatra Dornei — Gloria Birlod) : „Nu au fost respectate instrucţiunile federaţiei privind accesul persoanelor străine în incinta terenului de joc. In min. 70, am întrerupt jocul pentru a cere organizatorilor să evacueze persoanele care nu aveau dreptul să intre la teren“. • N. RAINEA (Dinamo Bucureşti — Universitatea Craiova) : „Dinu — avertizat pentru atac periculos. Nunweiller III — eliminat, min. 81, pentru joc dur (lovirea adversarului pe la spate, după 00 acesta a degajat mingea). Păcat că în foile de arbitraj nu există și o rubrică rezervată__ autocriticii arbitrului. Era interesant să vedem curr priveşte N. Rainea (un conducător de joc in care ne pusesem speranţe) slaba calitate a arbitrajului său din acest meci, criticat de întreaga presă. P. VINTILA PRONOSPORT 4 ZILE PINA LA ÎNCHIDEREA VINZARII BILETELOR LA TRAGEREA AUTOTURISMELOR LOTO DIN 5 SEPTEMBRIE 1967 La dispoziția participanților au mai rămas doar 4 zile in care i?i mai pot cumpăra bilete pentru tragerea autoturismelor LOTO din 5 septembrie 1967. Se vor atribui autoturisme de diferite mărci şi capacităţi (cu husa de protecţie) in număr NELIMITAT: „Renault 16“, „Skoda 1000 M.B.“, „Fiat 850’, „Trabant 601“ pentru variantele cu 3 numere cîştigătoare din primele 3 extrase. Se mai acordă premii in bani de valoare variabilă pentru variantele cu 3 numere cîştigătoare din 4 extrase, 50 de excursii cu petrecerea Revelionului la Berlin şi preoţi fixe in bani pentru variantele cu 2 numere cîştigătoare din 4 extrase. La tragerea autoturismelor LOTO din 5 septembrie a.c. se vor efectua 20 extrageri de cite 4 numere din 90, deci in total vor fi extrase 80 de numere. Vă reamintim că la această tragere se poate participa cu bilete seria K de 40 lei la toate cele 20 extrageri, cu bilete seria F de 20 lei la 10 extrageri, cu bilete seria G de 10 lei la 5 extrageri și cu bilete seria A de 2 lei la o extragere. Luni 4 septembrie 1967 este ultima zi de vinzare a biletelor. • Premiile de 25.000 lei, de la concursul nr. 34 din 23 august 1967, au revenit participanţilor : extragerea I : Doboga P. din Călăraşi ; extragerea a II-a: Tăcu Virgiliu Victor din Bucureşti. Pentru concursul Pronosport nr. 35, de duminică 3 septembrie, inginerul Petre Curcan, fost jucător al echipei Politehnica Timişoara, a dat următorul pronostic: I. Stana — Rapid 1, x, 2; II. Progrlul Bucureşti — Dinamo Bucureşti 1, x, 2 ; III. Universitatea Craiova — F.C. Argeşul 1 ; IV. Steagul roşu — Universitatea Chiţ 1, x ; V. Petrolul — Jiul 1 VI. A.S.A. Tg. Mureş — Farul 1 ; Vil. Dinamo Bacău — UTA 1 ; VIII. Ceahlăul Piatra Neamț — Victoria Roman 1 ; IX. Siderurgicul Galaţi — Chidiia Suceava X; X. CJ F.R. And - Vagonul Arad 2 ; XI. C.F.R. Timşoare — Politehnica Timișoara 1.2; XH. Met .lui Jiu ledoara — A S. Cugir I . XIII. Olimpia Orada — Crisul Oradea 2. Rubrică redactată de Administrativ de sta IAito-Pronosport.