Sportul Popular, septembrie 1967 (Anul 22, nr. 5372-5399)

1967-09-01 / nr. 5372

După meciul cu selecţionata Berlinului occidental Ziarele apărute joi dimineaţă în Berlinul occidental au acordat spaţii largi meciului disputat cu o seară înainte pe stadionul Olimpic. In una­nimitate, specialiştii prezenţi la a­­ceastă partidă apreciau ca meritată­­victoria selecţionatei oraşului Bucu­reşti. Selecţionerul unic al echipei R.F. a Germaniei, Helmuth Schön, căruia i-am cerut părerea imediat după meci, a apreciat ca pozitivă tehnica unor ju­cători şi forma bună a portarului nostru Haidu. „Mi-au plăcut, a spus el, subtilitatea şi jocul combinativ al echipei române din prima repriză, te­nacitatea apărării, care a făcut faţă trii succes asaltului berlinei la înce­putul celei de a doua reprize. Am re­marcat, de asemenea, citiră jucători tineri foarte talentaţi. Victoria echi­pei bucureştene a fost în primul rind ti victorie a voinţei, fotbaliştii dv, meritind-o pentru că au şi dorit-o mai mult...“ ! Bineînţeles, victoria obţinută de se­­l Secţionata oraşului Bucureşti, cît şi aprecierile elogioase ale unor specia­lişti străini, sunt de natură să ne bucure, să ne dea speranţe privind evoluţia fotbaliştilor noştri la jocu­ Număr sporit de locuri pentru excursia de la Plovdiv iniţiativa luată de clubul Rapid în legătură cu organizarea unei excursii la meciul cu Trakia Plovdiv a gă­sit un ecou mai mare decit se aş­tepta, în singura zi rezervată înscrie­rilor, numărul celor interesaţi a a­­tins cifra de 100 şi mulţi alţii din Capitală şi din provincie şi-au ex­primat dorinţa de a merge la Plov­div. Astfel stînd lucrurile, conduce­rea clubului a obţinut de la O.N.T. un număr NELIMITAT de locuri, puţind să prelungească termenul de înscriere pină la data de 1 septem­brie. Doritorii se pot înscrie zilnic — în­­tre orele 8—14 şi 9—20 — la sediul clubului din Calea Giuleşti nr. 18,­rile internaţionale care se apropie şi care, după cum se ştie, vor opune jucătorilor noştri adversari mai va­loroşi decît cei pe care i-am între­cut miercuri seară. Ţinind, totuşi, seama de faptul că echipa noastră a fost alcătuită pentru această partidă oarecum în pripă, că jucătorii vest­­beh­inezi au aliniat o selecţionată pre­gătită vreme mai îndelungată, jocul acesta a constituit o bună verificare din mai multe puncte de vedere. Iar dacă meciul s-a încheiat cu victoria culorilor noastre, şi încă în depla­sare, cu atât mai bine. Cred, însă, că trebuie să încadrăm victoria în anumite dimensiuni. Şi chiar dacă în ansamblu selecţionata bucureşt­eană a lăsat o impresie bună, totuşi, o parte din jucători n-au co­respuns, nu s-au încadrat în vederile tactice ale selecţionerului nostru. Dacă în prima repriză echipa a avut un plus de tehnicitate asupra adversa­rului, aspectul jocului practicat la începutul celei de a doua reprize a lăsat mult de dorit. De ce ? Pentru că s-a jucat lent, pentru că Gher­­gheli şi D. Popescu au cedat în mij­locul terenului, pentru că înaintaşii au comis multe greşeli de plasament. In plus, au mai fost şi ratările. înaintaşilor noştri le lipsesc, în con­tinuare, promptitudinea în şat, tăria şi precizia dar, mai ales, plăcerea de a marca ! O excepţie — Soo, care vrea să joace şi caută porţiuni libere, care acţionează pe suprafeţe mari şi este preocupat de a şuta la poartă. După părerea noastră, au dat sa­tisfacţie în acest meci următorii ju­cători ! Haidu, Nunweiller III, Săt­­mareanu, D. Niculae,­­ilălmăgeanu, Lucescu şi Soo. Evoluţia lui Dumi­­trache (numai 30 de minute în joc) a constituit o revelaţie atît pentru noi, cît şi pentru specialiştii străini. Ceilalţi urmează a fi reverificaţi în jocurile de campionat, alături de alţii care n-au participat la jocul de miercuri seară. In concluzie, partida cu selecţio­nata Berlinului occidental — o gar­nitură tenace, care s-a angajat cu toate forţele în lupta pentru victorie — a constituit, aşa cum am mai spus, un bun prilej de verificare. CRISTIAN MANTU Portarul Rohloff apără „in extremis“ un şut al lui Voinea. Fază din meciul disputat miercuri seară pe Stadionul Olimpic din Berlinul occidental S­ubliniem că fenomenul fotbalistic din fiecare ţară reprezintă un proces desfă­şurat în timp, cu o anumită linie evolu­tivă. Prezentul său (bun sau precar) este consecinţa etapei anterioare. Viitorul imediat (următorii 3-4 ani) depinde de configuraţia pre­zentului. Iar viitorul ceva mai îndepărtat însu­mează în sinteză toată moştenirea, favorabilă sau nu, venită din actualitate şi din viitorul apropiat. Fotbalul nostru are un prezent mediocru. Nu avem jucători de clasă fiindcă în trecut am arătat un cronic dezinteres pentru pregătirea copiilor şi juniorilor. Nici prin număr, nici prin calitatea instruirii, nici prin atmosfera instaurată (fotbalul a încetat aproa­pe să mai fie o chemare irezistibilă pentru copii și tineret ), mi-am valorificat talentele latente, sau manifeste. Multe s-au pierdut printre degetele neglijenţei, altele s-au plafonat. Lista acestora ar fi extrem de lungă. Nu avem frecvente personalităţi nici printre antrenori. Majoritatea dintre ei, con­flicţi în trei luni, în timp ce răbdarea altora s-a epuizat prin suprasolicitare. Şi totuşi fotbalul nostru tre­buie să ajungă şi va păşi dincolo de margi­nile impasului. Pînă la începutul anului viitor organizarea sa va căpăta, credem, o structură adecvată, adaptîndu-se la condiţiile noastre modalităţi cărora timpul le-a conferit valoare indubita­bilă. Sperăm că în acest nou climat va spori responsabilitatea tuturor : jucători, antrenori, conducători etc. Din această direcţie este lo­gic şi realist să aşteptăm un oarecare pro­gres în etapa imediat următoare, adică pînă în 1970. Se cuvine să fundamentăm această prognoză, pornind de la cîțiva parametri reali. Ce elemente ar putea declanşa progresul imediat al fotbalului nostru ? Prezentul şi viitorul său apropiat trebuie rezolvate cu actuala generaţie de jucători. Ea are unele calităţi şi mai ales anumite limite. De ce ordin sunt carenţele ei ? Mai întîi să recunoaştem existenţa unui deficit de tehnică n-au reuşit ulterior să mai adauge noţiunilor iniţiale, altceva decit rutină. N-am observat la prea mulţi neliniştea proprie specialistului adevărat, care, evaluîndu-se exact, e frămintat mereu de ştiinţa lui puţină, se hrăneşte frenetic cu lecturi întinse, gîndeşte, trece zilnic din lumea ideilor la activitatea practică şi viceversa. Nu avem nici echipe de club prestigioase. Echipele care să fi creat o şcoală, să fi lansat un stil, să fi generat un climat propice dezvoltării marilor jucători, să fi dobîndit reputaţie internaţională stabilă în marile competiţii europene sau mondiale. Lipsesc de asemenea, şi marii conducători de echipe, acel tip în care înţelegerea profundă a fenomenului fotbalistic se întretaie cu temperamentul animatorului, cu vizionarul care în fiecare acţiune prezentă include simţul delicat al perspectivei Excepţiile de la aceste adevăruri nu modifică fondul chestiunii. Involuţia fotbalului nostru a fost un proces lent. Neglijenţele şi erorile de tot felul au operat treptat. Despre redresarea fotbalului se vorbeşte de mult. Noţiunea s-a tocit prin repetiţie, prin acţiuni de tip paleativ, prin lipsa unor modificări substanţial favorabile. Cu această promisiune s-au legitimat mulţi la intrarea (cam nepăjită) ce ducea spre posturile de conducere ale fotbalului nostru. Astăzi e greu să mai zgîrii cu substantivul redresare scepticismul şi neîncrederea unora, şi ancorarea multor jucători într-o nefertilă mentalitate (tendinţă de a se situa şi de a fi mulţumiţi pe treapta mediocrităţii, rezistenţă faţă de dificultăţile - eforturile­­ specifice antrenamentului şi fotbalului modern, lipsa oricărei responsabilităţi faţă de igiena spor­tului, faţă de gradul de antrenament şi ran­dament în jocuri). In a doua linie ea are şi carenţe în pregătirea atletică, iar majoritatea echipelor nu manifestă limpezime tactică, nu exprimă în jocul lor vreuna dintre variantele tactice care compun fotbalul modern. In faţa acestui tablou devine i legitim să ne întrebăm : ce s-ar putea ameliora din lacu­nele citate în viitorul apropiat ? Care factori sînt perfectibili în cadrul unei generaţii date de jucători ? în fotbal noţiunea de generaţie are alte limite decît în accepţiunea obişnuită. Fără deplină exactitate, dar cu destul temei, propunem să investim cu titlul de generaţie actuală pe toţi fotbaliştii care au depăşit vîrsta de 21 de ani. Recunoscînd primarul teh­nicii să facem referinţă mai întîi la ea. In concordanţă cu observaţiile empirice, precum şi cu studiile de fiziologie nervoasă, dedicate formării şi perfecţionării deprinderilor motrice, se ştie că fotbalistul îşi însuşeşte deprinderile tehnice din copilărie şi pînă la cel mult 19-21 ani. Este perioada de maximă plastici­tate neurocorticală, perioada de alcătuire, combinare și consolidare a unor stereotipuri dinamice motorii. Cu tehnica (corectă, fină, grosieră, imperfectă sau greșită) însușită pînă la vîrsta citată fotbalistul rămîne practic de-a lungul întregii lui cariere. Indiferent cît ar lucra ulterior acestei etape, coeficientul de perfecţionare al deprinderilor corect însuşite va fi destul de redus. Nici încercările de co­rectare a unor stereotipuri greşite nu dau re­zultate, la fel ca şi cele de îmbunătăţire a tehnicii piciorului mai slab. Antrenamentele jucătorilor maturi urmăresc în principal două rezultante : menţinerea gradului de pregătire tehnică şi finisarea lui, prin includerea unui conţinut tactic in structura fiecărei execuţii tehnice. Nu excludem posibilitatea unei oare­­cari ameliorări de ordin tehnic pur. Dar în cel mai fericit caz va fi vorba de mici retu­şuri, nu de modificări spectaculoase, care pretind alte deprinderi motrice. Or, tehnica jucătorilor din elita fotbalului mondial a evo­luat mult între timp, devenind concordantă cu tactica modernă şi prin comparaţie se situează la distanţă apreciabilă de tehnica fotbaliştilor noştri. Să revenim la celelalte trei elemente luate în discuţie : pregătire atletică, tactică şi sfera mentalităţii. Dacă, în baza unor date fizio­logice şi pedagogice obiective, nu putem miza pe îmbunătăţirea pînă la restructurare a tehnicii actualilor jucători, acestea rămîn di­recţiile din care fotbalul nostru ar putea do­­bîndi unele valenţe noi în etapa prezentă şi în viitorul apropiat. Sunt mai uşor perfecta­­bile, timpul lor de ameliorare este mai scurt, pot evolua notabil în cadrul aceleiaşi gene­raţii, nu sunt guvernate de legile mai rigide ale deprinderilor tehnice. Jucătorii de azi, aflaţi în plină activitate (limite de vîrstă 22-32 de ani), vor putea obţine un randament sporit dacă vor fi mai bine pregătiţi din punct de vedere atletic, dacă vor asimila şi se vor ghida în timpul jocurilor după princi­pii tactice precise şi combinate logic, dacă vor căpăta o viziune proaspătă despre me­nirea lor de principali slujitori ai fotbalului. Am putea da zeci de pilde Cum s-ar putea declanşa progresul imediat al fotbalului nostru ? Prim­ adoptarea unui bu­chet de măsuri organizatorice, generatoare de exigenţă, de responsabilitate şi entuziasm. Realizarea prognozei mai depinde şi de ca­pacitatea profesională a pleiadei de antre­nori de la echipele divizionare. Sporul de pregătire atletică şi, mai ales, de luciditate tactică trebuie să pornească din creierul an­trenorilor. Ce dimensiune poate avea progre­­­­sul fotbalului în următorii 3-4 ani ? Mergînd pe itinerariul discutat am putea ajunge la sporirea calităţii campionatului intern, la for­tificarea cîtorva echipe de club, la consa­crarea internaţională a unor jucători şi la o evoluţie onorabilă în faţa echipelor străine. ROMUU­S BAIABAN DISCUŢII FOTBA­l ISU­ LA SCARA TIMPULUI (I) De pe foile de arbitraj, cu şi fără comentarii • G. LIMONA (Progresul Brăila — Stuful Tulcea): „Joc desfăşurat într-o perfectă notă de sportivitate. Evidenţiez în mod deosebit pe ju­cătorul Mahera, de la Stuful. Este tînăr (are 20 de ani) şi merită a fi luat în evidenţa antrenorului echi­pei de tineret a ţării“. • S. STANCESCU (Metalul Tir­­govişte — Chimia Tr. Măgurele) î „în repriza a doua, la scorul de 0—0, antrenorul Alexandru Marin (Metalul) a intrat pe teren cerîn­­du-mi să acord echipei sale un penalti. Apoi a început să mă in­sulte, a instigat publicul şi pe jucători împotriva mea. De ase­menea, în timpul jocului îi înjura pe elevi după fiecare greşeală pe care o comiteau aceștia". Antrenorul Marin a cerut o lo­vitură de pedeapsă. După compor­tarea avută duminică, o merită cu prisosință. Să sperăm că va fi dic­tată de Colegiul central de antre­nori. • X. CONSTANTINESCU (Oţelul Galaţi — Textila Buhuşi) : „Tere­nul este denivelat, cu smocuri de iarbă, iar marcajul necorespunză­tor. Este necesară o gospodărire mai atentă atît a terenului de joc, cit şi a instalaţiilor aferente.” Meciul s-a disputat pe stadionul Dunărea, pină mai ieri un loc în­drăgit de gălăţeni. Oare amărăciu­nea cauzată de faptul că Siderur­­gistul n-a promovat în „A“ să fi dus la tocirea spiritului gospodă­resc ? Aşteptăm răspunsul admi­nistraţiei stadionului— • A. LUCACI (Unirea Dej — Soda Ocna Mureş) : „Am eliminat pe jucătorul Vasile Gheorghe (Soda) pentru că a aruncat cu no­roi în mine". E cazul să facem o scurtă pre­zentare a jucătorului eliminat. A fost legitimat pentru prima oară în 1957, la Energia Braşov. De atunci, a mai jucat la Metrom Braşov, Metalurgistul Cugir, Rul­mentul Braşov, Chimia Făgăraş, din nou la Rulmentul Braşov, Tex­tila Sf. Gheorghe, Victoria Some­­şeni şi, în fine, din 31 martie 1967, la Soda Ocna Mureş. Deci, anul şi echipa. Nu cumva şi-a propus un nou record : meciul şi eliminarea ? • A. MACOVEI (Foresta Fălti­ceni — Şoimii Buzău) : „Jucătorul Romeo Sbranca (Şoimii) a fost eli­minat în min. 78 deoarece a încer­cat să mă lovească cu capul la dictarea unui penalti”. O atitudine revoltătoare! Un gest de necrezut! Asemenea ele­mente n-au ce căuta pe terenurile noastre de sport! • G. STEFANESCU (Minobrad Vatra Dornei — Gloria Birlod) : „Nu au fost respectate instrucţiu­nile federaţiei privind accesul per­soanelor străine în incinta tere­nului de joc. In min. 70, am între­rupt jocul pentru a cere organiza­torilor să evacueze persoanele care nu aveau dreptul să intre la te­ren“. • N. RAINEA (Dinamo Bucu­reşti — Universitatea Craiova) : „Dinu — avertizat pentru atac peri­culos. Nunweiller III — eliminat, min. 81, pentru joc dur (lovirea ad­versarului pe la spate, după 00 acesta a degajat mingea). Păcat că în foile de arbitraj nu există și o rubrică rezervată__ autocriticii arbitrului. Era intere­sant să vedem curr­ priveşte N. Rainea (un conducător de joc in care ne pusesem speranţe) slaba cali­tate a arbitrajului său din acest meci, criticat de întreaga presă. P. VINTILA PRONOSPORT 4 ZILE PINA LA ÎNCHIDEREA VINZARII BILETELOR LA TRAGEREA AUTOTURISMELOR LOTO DIN 5 SEPTEMBRIE 1967 La dispoziția participanților au mai rămas doar 4 zile in care i?i mai pot cumpăra bilete pentru tra­gerea autoturismelor LOTO din 5 septembrie 1967. Se vor atribui autoturisme de di­ferite mărci şi capacităţi (cu husa de protecţie) in număr NELIMI­TAT: „Renault 16“, „Skoda 1000 M.B.“, „Fiat 850’, „Trabant 601“ pentru variantele cu 3 numere cîş­­tigătoare din primele 3 extrase. Se mai acordă premii in bani de valoare variabilă pentru variantele cu 3 numere cîştigătoare din 4 ex­trase, 50 de excursii cu petrecerea Revelionului la Berlin şi preoţi fixe in bani pentru variantele cu 2 numere cîştigătoare din 4 extrase. La tragerea autoturismelor LOTO din 5 septembrie a.c. se vor efec­tua 20 extrageri de cite 4 numere din 90, deci in total vor fi extrase 80 de numere. Vă reamintim că la această tra­gere se poate participa cu bilete seria K de 40 lei la toate cele 20 extrageri, cu bilete seria F de 20 lei la 10 extrageri, cu bilete seria G de 10 lei la 5 extrageri și cu bilete seria A de 2 lei la o extragere. Luni 4 septembrie 1967 este ul­tima zi de vinzare a biletelor. • Premiile de 25.000 lei, de la concursul nr. 34 din 23 august 1967, au revenit participanţilor : extra­gerea I : Doboga P. din Călăraşi ; extragerea a II-a: Tăcu Virgiliu Victor din Bucureşti. Pentru concursul Pronosport nr. 35, de duminică 3 septembrie, ingi­nerul Petre Curcan, fost jucător al echipei Politehnica Timişoara, a dat următorul pronostic: I. St­ana — Rapid 1, x, 2; II. Progrlul Bucureşti — Dinamo Bucureşti 1, x, 2 ; III. Universitatea Craiova — F.C. Argeşul 1 ; IV. Steagul roşu — Universitatea Chiţ 1, x ; V. Petrolul — Jiul 1 VI. A.S.A. Tg. Mureş — Farul 1 ; Vil. Dinamo Ba­cău — UTA 1 ; VIII. Ceahlăul Pia­tra Neamț — Victoria Roman 1 ; IX. Siderurgicul Galaţi — Chidii­a Suceava X; X. CJ F.R. And - Va­gonul Arad 2 ; XI. C.F.R. Tim­­­şoare — Politehnica Timișoar­a 1.2; XH. Met .lui Jiu ledoara — A S. C­u­­gir I . XIII. Olimpia Orad­a — Crisul Oradea 2. Rubrică redactată de Admini­strat­iv­ de sta­ IAito-Pronosport.

Next