Sportul, decembrie 1967 (Anul 23, nr. 21-50)
1967-12-01 / nr. 21
Mr. 21 (5455) De la trimisul nostru special, CALIN ANTONESCU: „JUVENTUS NU ȘI-A ASIGURAT LA TORINO ELIMINAREA RAPIDULUI“ ROMA 80 Cprin telefon), înainte de a da cuvîntul colegilor mei italieni, am să încerc să sintetizez, pa scurt, tot ca n-am putut spună In cronica meciului Juventus—Rapid. Pentru că, scrisă pe genunchi, in autobuzul ce mă purta spre oraş, sau pe ghişeul de lingă amabila telefonistă de la hotelul „Ambasciatori“ din Torino, relatarea sau, să zicem, încercarea de a aşterne pe hirtie, ordonat, vălmăşagul de ginduri şi idei culese in cele 90 de minute de joc, nu a putut fi completă. Am omis, de pildă, să precizez cele trei momente principale: primul laş numai şocul iniţial, când echipa a fost sufocată nu atât de adversar, cit de încinsă atmosferă din tribună, de încurajările frenetice adresate fotbaliştilor torinezi. A fost momentul cel mai greu, cind bucureștenii au suportat o presiune morală ce ne-a dus cu gindul la debutul lui Dinamo Bucureşti In Italia, da, la acel 0—a Înregistrat de o echipă românească nu departe de Torino, la Milano. In această perioadă, doar Ion Ionescu, Intr-o amară singurătate, naviga prin zona din centrul terenului. A venit apoi cel de-al doilea moment, să-i zicem al decontractării, care a durat cam din minutul 20 și pină la sfirşitul primei reprize, in care — pentru acest lucru întreaga echipă, dar in special Jamalsehi, Dinu, Codreanu și Năsturescu merită felicitării .Kora* s-a mutat către mijlocul terenului, pe unde s-au şi pornit citeva atacuri fragile, prin Însăşi lipsa da convingere a jucătorilor feroviari, care acţionau în terenul adversarului dar erau parcă cu ochii şi cu gindul în propria jumătate de teren. După pauză, momentul al treilea, pa care l-aş numi al curajului. Jocul s-a echilibrat şi combinaţiile feroviarilor au fost mai consistente, atacurile mai lungi, pasele date mai in adîncime. Şi tocmai in această perioadă a căzut golul şi s-a creat marea ocazie ratată de Menichelli care a şutat de la 10 metri direct în braţele lui Răducanu. Aşa a fost ! Cînd presiunea era mai mică, Magnusson a nimerit cu un şut din lateral muchea barei, iar Menichelli, după o ricoşare ca la biliard a mingii şi după o ezitare de o fracţie de secundă a apărării noastre, s-a văzut in situaţia de a putea ridica scorul la 2-0. Am omis, de asemenea, să vorbesc despre adversarii lui Rapid. Au lăsat impresia că formează o echipă nesudată, dar căreia ii dă o forţă mare valoarea Individuală a unor jucători. Torinezii nu fac excepţie In fotbalul Italian, unde numai imagul H.H. 1* a putut impune unei formaţii o disciplină tactică de fler. Aşa că, în mod concret, Juventus înseamnă la ora actuală, o excelentă pregătire fizică, forţă de atac şi aplomb în apărare (unde Salvadore, Leoncini şi Castano, dar in special primul joacă fără cruţare). Şi mai înseamnă ceva: valoarea tehnică şi tactică individuală a lui Dai Sol şi Cinesinbo, la mijlocul terenului, şi abilitatea da a acţiona eficient, pe perioade de timp reduse, a unor atacanţi de talia lui Magnusson, ZigonI, Menichelli. Care sunt concluziile? Mai mtit că la Bucureşti, Rapid trebuie să înceapă cu sfîrşitul, adică cu momentul al treilea, apăslnd zdravăn pe accelerator şi renunţind la celelalte două momente. Şi apoi, că Juventus, chiar dacă nu este o ECHIPA, rămlne redutabilă prin individualităţile pe care Ie are, foarte periculoase, prompte in a specula orice greşeală sau orice situaţie ivită pe neaşteptate. Se impune deci un marcaj mai strict, mai la om Şi mai este o concluzie, ultima pe care o transcriem, dar cea mai aproape da Inimile noastre. Miercuri la Torino s-au înfruntat campioana Italial şi campioana României. A fost, dacă vreţi, o dispută între şefii de promoţie al lui „Calcio“ şi al fotbalului nostru. A învins, deocamdată, NECONCLUDENT, Juventus. ★ Şi acum, citeva spicuiri din presa italiană. Un supratitlu al ziarului torinez „TUTTO SPORT“, „împotriva unui Rapid compact şicaritabil în manevre, Juventus a luptat, a greşit mult şi a învins pe merit cu 1—0. Dar asta e suficient la Bucureşti ." După care, urmează un titlu mare la şase coloane: „Magnueson a deschis o portiţă speranţei", în „CORRIERE DELLO SPORT», care apare la Roma, se scria: »Victorie la limită (1—0) a lui Juve asupra lui Rapid. Magnussan, boicotat, s-a răzbunat*. Cotidianul „IL POPOLO“ îşi intitulează, astfel cronica jocului: „Juventus norocos a invina pe Rapid“. Iar in continuare: „Românii au rezistat cu o certă uşurinţă. Rezultatul este exact chiar fi din punct de vedere cifric, pentru că a fost fructul mai puţin al unei superiorităţi tehnice şi mai mult al combativităţii manifestate de campioni pe terenul propriu"„Juventus nu şi-a asigurat la Torino eliminarea lui Rapid* — scrie „GAZZETTA DELLO SPORT“, care apare la Milano „TUTTO SPORT“ publică citeva Interesante declaraţii. Valentin Stănescu: „Am fost foarte ghinionişti, dar la Bucureşti vom putea recupera“. Edmondo Fabri (fostul selecţioner al Italiei): „Rapid s-a dovedit foarte tare, dar Juventul va trece fi de acest tur". Ion Ionescu: „Bercellino e foarte tare, dar data viitoare voi înscrie*. Cel mai neplăcut moment al rapidiștilor In meciul cu Juventu*: Magnusson (meri* unicul pol al partidei (min. 67) Telefoto : United Prese ION IONESCU 0 CERTITUDINE: Campionatul de box pe echipe şi-a dovedit utilitatea 0 PROPUNERE: Echipe de club, şi nu selecţionate regionale n-au desfăşirat, în această perioadă, o activitate continuă. De aceea, eu cred că ar fi fost un gest colegial din partea noastră să ajutăm Pe antrenorii din provincie cu boxerii de care dispunem. Nu trebuie uitat că, cu ani in urmă, Hegrea, Dobrescu, Şchiepu, Fiat (sportivi proveniţi din provincie) au fost elemente de bază ale echipei Steaua. Eu aş fi cedat bucuros, în această perioadă, antrenorilor craioveni pe Lumezeanu, Mihăileanu, Pilpescu, Matei, tineri — proveniţi din această regiune — care ar fi Întărit vizibil echipa Olteniei. Dar, regulamentul campionatului n-a prevăzut această posibilitate. Cum »văd viitorul campionat? Propun ca echipele să fie împărţite in trei categorii A, B, O. Dispunind de mai mulţi boxeri, Capitala ar putea să înscrie echipe în toate categoriile. Cel mai echitabil ar fi ca echipele respective să se constituie pe scheletul clubului cere a dat cel mai mulţi sportivi. Fireşte, sunt de părere că formaţiile de club, şi nu selecţionatele regionale pot contribuii la sporirea interesului antrenorilor, boxerilor, spectatorilor, faţă de această competiţie*. ION P©PA (antrenorul echipei reprezentative) .Anul acesta, datorită programului încărcat alnaţionalei*, n-am avut posibilitatea să urmăresc prea multe partide din campionat. Meciurile pe care le-am văzut însă, nu mi-au plăcut. Selecţionatele regionale nu s-au ridicat la valoarea scontată. Ana spus-o mai de mult, o spun şi acum ■ numai participarea echipelor de club poate duce la sporirea interesului faţă de competiţie. Acestea s-ar bucura de sprijin mai mare din partea Consiliilor regionale pentru educaţie fizică şi sport a cluburilor, asociaţiilor sportive. cred că ar fi bine ca în campionatul viitor formaţiile de club să fie ajutate să folosească şi pe boxerii altor asociaţii sau cluburi din regiunea respectivă, care nu participă in campionat*. VIRGUr CAZAGIB (arbitru A.I.B.A.) .Vreau să cred că actuala formulă de disputare a campionatului este tranzitorie, avînd În vedere calendarul International deosebit de bogat al pugiliștilor nostri fruntaşi în 1967. Numai astfel explic eu absenţa boxerilor de la Di neme şi Steaua de la întreceri. Pentru viitor, consider oportună participarea echipelor de club la aceste întreceri, formaţiile vor trebui împărţite în patru serii, pe baza criteriilor geografice şi valorice, la turneul final, care ar urma să se dispute după încheierea C. O. din Mexic, propun să fie invitate şi echipele Binaae şi Steaua. Pentru stimularea boxerilor tineri care participă la întrecerile campionatului pe echipe, propun ca limita de vârstă să fie 28 de ani. Astfel, tinerii se vor pregăti cu mai multă încredere şi vor lupta cu toată convingerea ca să obţină cit mai multe victorii. Limbtînd vîrsta, unii boxeri cu experienţă, ca Marlutan, Menea, Trandafir, Piţu, Glmpeanu (mă refer la aceştia cu totul intîmplător) n-ar mai avea dreptul să participe in campionatul pe echipe, fapt care ar stimula, în mare măsură, creșterea elementelor tinere. Antrenorii din provincie vor munci, astfel, cu mai multa pasiune și răspundere, pentru pregătirea tinerilor cu perspective, dornici să se afirme*. NOTA REDACTIEI- Un lucru este cert Campionatul, în pofida lipsurilor semnalate, şi-a dovedit utilitatea. Timp de trei luni, aproximativ 300 de boxeri din întreaga ţară au desfăşurat o activitate continuă, meciurile din serii, ca şi cele din turneul final determinîndu-l să-şi menţină pregătirea la un nivel constant, întrecerile (cu excepţia Capitalei) s-au bucurat de un interes major din partea spectatorilor, la Constanţa, Craiova şi Galaţi, evoluţia echipelor gazdă fiind aşteptată, de fiecare dată, cu nerăbdare. In retrospectiva cu privire la desfăşurarea campionatului pe echipe nu au putut fi înserate — fireşte — toate sugestiile făcute referitor la viitorul acestei populare competiţii. Am dat curs cltorva dintre părerile legate de organizarea actuală a campionatului, precum şi unor propuneri privind viitoarea ediţie a competiţiei. Este interesant de remarcat că majoritatea antrenorilor, tehnicienilor şi arbitrilor opinează pentru un campionat la care să participe echipe de club, că numărul formaţiilor ar putea fi mai mare dacă s-ar înfiinţa şi un campionat de tineret, la care să aibă dreptul de participare, cu avizul medicului, boxeri între 19 şi 224 yard. (Urmare din pag. I) UNDE MERGEM ? • SCRIMA, Sala de la stadionul Republicii, de la via B.B01 Finalele «aroplenatelor nationale rezervate juniorilor (16—29 de ani). Lotul de juniori a plecat la Budapesta In vederea meciului retur, din cadrul preliminabilei turneului U.B.F.A„ dintre selecţionatele de juniori ale României «r Ungariei, lotul nostru a plecat aseară, cu trenul, U Budapesta. Au făcut deplasarea următorii jucători : Bărbuiescu, Vidao, Marinescu, Glugariu, Ispir, Vidiu, Diaconu, Etern, Dumitru, Ciolan, Nicolae, Iordănescu, Ganlaro, Ştefănescu, Însoţiţi de antrenorii Gh. Ila şi N. Tătaru. Federaţia maghiară de fetbel a comunicat componenţa echipei care va fi aliniată duminică. Iată „lî*-le anunţaţi Mészáros, Szobeni,Vlanerer, Vago, Pali, Nagy, Radics, Kiss, Branikovics, Laudiszki, Kovács. sportál ....................................................................................mnmmmmsm In micul cosmos fotbalistic al juniorilor şi copiilor Doi ani, prea mult sau prea puţin? S-au împlinit, nu de mult, doi ani de existenţă a centrelor de juniori şi copii înfiinţate de F. R. Fotbal în scopul de a asigura tinerilor fotbalişti o pregătire superioară. Antrenori pricepuţi, activînd în cele 18 „şcoli* răspindite în întreaga ţară, muncesc cu pasiune, împărtăşind cunoştinţele lor schimbului de mîine al sportului cu balonul rotund din ţara noastră. Şi unele rezultate n-au înttrziat să apară : o serie de tineri jucători au împrospătat rîndurile formaţiilor de seniori (Tătaru, Manea, Savu — la Steaua, Dumitrache — la Dinamo Buc., Neagu, Ştefan, Mitroi — Rapid Buc. etc.), alţii au fost selecţionaţi în reprezentativele de juniori şi de tineret ale ţării (Iordănescu, Ştefănescu, Ispir, Ciggarin — tofi de la Şteaua, Dumitru, Petreanu — de la Rapid, Rizea, Bărbuiescu — Petrolul, Etern, Biliboacă, — Farul, tofi in lotul de juniori). Cei mai mulţi, autentice talente, cărora foarte curîpd le vor urma şi alta elamenta la fel de dotate, evidenţiate cu prilejul primelor jocuri inter-centre, organizate în cea de a doua jumătate a lunii octombrie de către F. R. Fotbal. ... Şi totuşi în activitatea centrelor de juniori şi copii, a comisiei centrale de juniori din cadrul F. R. Fotbal mai este suficient loc şi pentru... mai bine. Intr-adevăr, nu peste tot selecţia tinerilor fotbalişti s-a făcut după criteriile cele mai nimerite, în unele centre nu s-a asigurat cadrul ştiinţific de pregătire, în sfârşit, îndrumarea şi controlul organului tutelar, R R. Fotbal, nu s-a ridicat pretutindeni la nivelul dorit. Sînt concluzii la care am ajuns consultînd o serie de specialişti în materie, antrenori, metodişti, medici, şi a căror opinie o veţi găsi în rîndurile care urmează. Este organizată bine „producţia“? „în luna decembrie a anului trecut — deci după un an şi jumătate de activitate a centrelor noastre — F. R. Fotbal, prin comisia ei de juniori, a organizat o consfătuire cu reprezentanţii tuturor celor 18 „unităţi", cerîndu-le să întocmească un grafic de producţie, nominalizat, pe patru ani. Cu alte cuvinte, un plan de perspectivă pe perioada 1966-1970 pentru a se vedea cam cite elemente din cele peste 1 500 (n.n. un centru activează cu aproximativ 80^100 de copii și juniori) vor împrospăta echipele noastre de divizie în 1966, 1967, ș.a.m.d.* (Ștefan Stănculescu, antrenor la centrul Dinamo Bucureştii „O dinamică a performanţei a existat, dar, nu de mult, printr-o modificare intervenită In regulament virata maximă a junioratului a coborît de la 20 la 18 ani. „în cadrul procesului nostru tehnologic — selecţia, Instruirea (cu treptele ei, Iniţierea, Învăţarea, perfecţionarea cea mai importantă este selecţia, fapt cere ar fi necesitat stabilirea de către F.R Fotbal a unor criterii de selecţie general valabile. NetăFapt care ne-a dat peste cap socotelile. In ceea ce ne priveşte, am fost nevoiţi să Întocmim un alt grafic, concentrindu-ne, în principal, eforturile asupra copiilor de 14 şi 15 ani care, pregătite cu migală vor părăsi centrul cu un certificat de bună absolvire. (Gh. Smărăndescu şi Adam Munteanu, antrenori la centrul Farul Constanţa) „In general, centrele de juniori şi copii se bucură de condiţii bune de pregătire (echipament, teren, antrenori), iată de ce consider că obiectivele cifrice şi de calitate trebuie să fie fixate de însuşi organul conducător, adică de FR. Fotbal. Fireşte, ceea ce ar trebui să ne preocupe în primul rînd este calitatea*, (prof. Traian Tomescu, metodist în probleme de fotbal la Consiliul orăşenesc pentru educaţie fizică şi sport Bucureşti) Dîndu-se acest lucru, fiecare centru îşi are criteriile sale*. (Ştefan Stănculescu) „în munca de depistare a elementelor pentru centrul nostru întîmpinăm serioase dificultăţi din partea asociaţiilor mai mici existente în raza raionului nostru, care se opun ca cei mai talentaţi dintre tinerii lor fotbalişti să fie instruiţi mai departe în cadrul centrelor speciale. Şi astfel se pierd multe elemente de perspectivă*. (Ioan Kluge, antrenor la centrul Progresul) „La centrul „23 August* unde am funcţionat o vreme ca antrenor coordonator ne-ara orientat in selecţie după următoarele criterii: spontaneitatea raţională, expresie a mobilităţii proceselor nervoase, îndenaînarea, dârzenia, premise pentru dezvoltarea unei ample capacităţi de efort. Lucrind insă cu copii între 11 şi 14 ani am putut constata că oricît de riguroasă este selecţia, procesul pierderilor este mare. Cauza principală ? Pubertatea, etapă de importante restructurări biologica în evoluţia copilului, cu implicaţii serioase asupra aptitudinilor şi dezvoltării fizice a tinărului fotbalist, lată de ce ne-a re format convingerea că pînă la vîrsta de 14 ani Instruirea micilor fotbalişti ar trebui să se efectueze in şcoli (unităţi ce cuprind întreaga masă a elevilor), şi nu în centre. Fireşte, cu condiţia expresă ca numărul profesorilor de educaţie fizică cu specializarea fotbal să crească, să existe o activitate competiţonală. Se impune, cu alte cuvinte, ca fotbalul să intre în deplină legalitate şi uu şcoli. Dar, revenind la criteriile de selecţie, sunt nevoit să fac o remarcă cîte centre de copii şi juniori tot atîtea criterii de selecţie. Acelaşi lucru, şi în privinţa metodelor de pregătire. Vizitînd recent centrul de la Braşov, antrenării de aici mi se destăinuiau pînă acum de la Bucureşti au sosit în munci de îndrumare şi control vreo 8-9 tovarăşi. Fiecare ne-a spus altceva...*. (prof. Dumitru Teodorescu) S-a găsit drumul adevărat care duce la calitate ? De ce 4 şi nu 5 stele? Arbitrul IOSIF RITTER, care a condus miercuri meciul de fotbal dintre Dinamo Bucureşti şi Universitatea Cluj a primit 4 din cele 5 stele la care poate aspira un conducător de joc. Aşadar, un arbitraj bun, încă o stea şi vor fi însemnat că Ritter a condus foarte bine. Neacordându-i-o, lăsăm impresia că, pe undeva, Iosif Ritter, unul dintre cei mai buni şi mai corecţi arbitri pe care îi avem, nu a îndeplinit exigenţele fireşti pe care le avem de la un referee de talia sa. Şi chiar aşa stau lucrurile. Ca ?! In alte meciuri pe care le-a condus, am apreciat curajul şi fermitatea acestui arbitru. In faţa unor infracţiuni evidente, el n-a adoptat tactica socotelilor de tot felul pe care le fac destui arbitri, ci a aplicat regulamentul, dictind fără cea mai mică ezitare TREI lovituri de la 11 metri. Pentru losif Ritter — s-a văzut in atîtea rinduri — acordarea acestei sancţiuni grave nu reprezintă un moment de cumpănă, legat de faptul că infracţiunea a fost comisă de gazde sau de oaspeţi. Miercuri, a dat două lovituri de la 11 metri împotriva echipei gazdă.Ne amintim de un alt meci Dinamo Bucureşti — Universitatea Cluj, disputat acum doi ani, in care lucrurile s-au petrecut invers: I. Ritter a dictat două penaltiuri împotriva clujenilor). Şi-atunci, de ce 4 şi m» 5 stele ? Fiindcă a tolerat să fie îmbrîncit de către jucătorii dinamovişti la acordarea celui de-al doilea penalti. Fiindcă a făcut gestul care însemna eliminarea lui Nunweiller III de pe teren, dar a pus apoi în balanţă trecutul şi, mai ales, viitorul acestui fotbalist, îndeosebi lui Ritter, cu comportarea şi alura sa atât de bărbătească, nu-i stă de így bine să fie sentimental. Deci, 4 stele, l-o ţinem la dispoziţie Insă, cu alt prilej şi pe a cineva... Jack BERARIU Loto — Pronosport POATE FI CEVA MAI SIMPLU ? Adeseori, cunoscuţi, prieteni, ne întreabă ! „Cum procedează cel care dragă autoturisme la Loto- Pronosport ?• Răspunsul nostru este, da fiecare dată, Invariabil: „Foarte simplu. Joacă In mod ragulat «I nu aa poate ca odată și odată să nu vină și premiul cel mare.* Pentru a arăta cit de simplu au procedat cei care au ctştigat autoturisme la ultimele două trageri Loto, redăm mai jos numerele jucate de eltiva dintre clştigătorii pa bilete seria 3 de ette 60 lei. Autoturisme 4 Barbu Gbeorgba — Slatina — 47 — 81 — 37 , Furdui Nicolae — Cluj — 18 — 88 -• 82 j Ciurea Constantin ■»■ Cluj — 18 — 18 — 19; Rac* Ema — Cluj — 80 — 75 — 44; Szabó Ştefan - Oradea — 39 — 10 — 80; Prodan Nicolae — Brăila — 11 -m 78 - 80; Bocancea Octavian — Rădăuţi - 8? - M - 47 j Jurea Drinica — Suceava - 21 — 37 - 47 | Bănică Ion — Bucureşti — 21 — 37 — 47 | Gheorghiu Gheorghe — Iaşi — 33 - 78 — 0; Cristi Gheorghe — Ulpovu « 83 - 8 - 78; Sultan» — Timişoara — 78 — 84 ** 9 | Buzea Stelian - Brăila - 16 — 82 — I Petrus Coloman — Miercurea Cluj — 74 — 44 — 88 I Leibovici Bell - Iaşi — 78 — 22 — 14 ş.e. Premii de ette 78.000 lei ■ Crintea Gheorghe — Constanţa — 2011— 68 | Piperski Stela — Timişoara — 18 — 86 — 90 | Teodorescu Maria — Huşi — 28 — 00 — 13; Puiu Constantin — Paşcani -28 — 11 —661 Florea Traian — Tg. Mureş - 1? — 88 - 68; Rădulescu Aurelian — Bucureşti — 28 — 60 — 881 Oprescu Gherastra -Bucureşti — 11 — 28 — 18 ş a. După care se poate vedea, participanţii de mai sus şi încă mulţi alţii, au procedat foarte simplu: şi-au ales alte trei numere, s-au dus la agenţie, le-au comunicat gestionarilor vânzători care le-au înscris in carnete, au achitat cele 60 Iei -- fiind vorba de bilete seria 3 cu cele mai mari şanse de ciştig — şi... au aşteptat tragerea. Marţi, 8 decembrie, este o nouă tragere a autoturismelor la Loto, la care se atribuie un număr nelimitat, ciştiguri de cite 78.000 lei (cu autoturisme la alegere), autoturisme Renault 10 Major, Skoda 1000 M.B., Fiat 850, Trabant 801, precum şi premii în bani de valoare fixă şi variabilă. La această tragere puteţi participa pe mai multe feluri de bilete, fiecare având şansa sa- Biletele seria 3, de 60 lei, cu cele mai mari şanse, deoarece participă la toate cele 21 extrageri — 88 numere. De altfel, la tragerile anterioare, 82% din marile premii au fost obținute pe biletele ieria I de 60 lei. ,Cupa României** Gloria Birlad-C.S.M.S. Iaşi 1-1 (0-0, 1-1) BIRLAD, 30 (prin telefon). — doc de slab nivel tehnic. C.S.M.S. a aliniat o formaţie in care locurile lui Deleanu, Cuperman, Ştefănescu şi Lupulescu au fost ocupate de rezerve. Ieşenii au avut mai multe ocazii de a înscrie decît gazdele. Să le amintim numai pe cele ratate de Hritcu (min. 22), Incze IV (min. 82), Ștefănescu 11 (min. 35) si Gavrilă (min. 65). Trăznea (Gloria) a sutat in bară, in min. 95. Au Înscris: Tacaci (min. 48) pentru gazde si Vernicu (min. 72) pentru haspelt. In min. 106, arbitrul Em. Vlaiculescu (Ploiești), care a condus slab, n-a acordat o lovitură de la 11 m, in favoarea ieșenilor, la un bent în careu comis de Angheluță. In min. 114, Sălceanu (C.S.M.S.) a fost eliminat din joc pentru Injurii aduse arbitrului. E. Solomon • ceresp. principal ŞTIRI... ŞTIRI... Rapid — Lokomotiv Moscova Marţi, 6 decembrie, pe stadionul Giuleşti, va avea loc partida Rapid — Lokomotiv Moscova (in semifinalele campionatului european feroviar). Ora de Începere a Jocului va fi stabilită ulterior. T.U.G. — Electrica Constanţa Duminică, începând de la ora 11, se va disputa, pe terenul Constructorul, intilnirea restantă la divizia C, dintre echipele T.U.G. şi Electrica Constanţa. O scrisoare de la Timişoara Publicăm următoarea scrisoare primită de la Timişoara -Către REDACŢIA ZIARULUI „SPORTUL"» „Am aflat, cu cel mai profund regret că, la Timișoara, a rulat filmul de lung metraj, In culori, „Campionatul mondial din Anglia, 1968". Care am aflat ? Intimplfitor, deoarece nu a asistat nici un jucător de fotbal sau antrenor din Timișoara. A fost prezentat in cel mai mare secret. Nu, să fim sinceri, am avut un reprezentant al fotbaliştilor bănăţeni, un norocos , Lereter, de la U.T A. Singurul I „Demonstraţia“ a avut loc luni, 20.XI667, intr-una din sălile cinematografului „Modern". In aceeaşi zi, la orele 19.00, colegiul orăşenesc de antenori Timişoara dezbatea conţinutul cărţii Iui C. Tearcu, „Din nou pe meridianele fotbalului*. Cit am fi dorit că Împletim cele două forme de informare şi ctt dorim ca cel in cauză să-şi repare greşeala ! Pentru aceasta, propunem prezentarea, din nou, e filmului tn cauză, prezentare la care să putem participa şi noi, cel care lucrăm in domeniul fotbalului. Credem că nu sîntem prea pratenţioşi !* prof* Nicolae GODEANU antrenor al echipei de fotbal f Utehnica Timişoara Pag. a 3-a De ce atîtea modalităţi in instruirea tinerilor fotbalişti? „In ceea ce priveşte alegerea celor mai bune metode de pregătire tocă se bîjbîie. Pentru simplul motiv că la acest capitol nu există o linie orientativă, verificata ştiinţific. De aceea la centre Instruirea prezintă forme diverse, mergtndu-se, în general, pe folosirea mijloacelor „tradiţionale“. Sunt şi antrenori care caută noi soluţii dar se lovesc de un mare Inconvenient lipseşte documentaţia cu ceea ce se intîmplă azi în antrenamentul modern. Unele centre încearcă să introducă în pregătirea fizică a juniorilor unele mijloace moderne, dar ele se văd tn imposibilitate de a verifica In mod stiintiia efectele. Cuprinzînd copil de la 8-18 ani, procesul de antrenament ar trebui să fie asemănător celul de şcolarizare, care are o progresiviate bine calculată, în manualul, un curs de apariţie, pe care l-am alcătuit pe bază de experimente şi date culese la sarta locului din ţările cu fotbal avansat, am încercat să sintetizez tocmai această concepţie a procesului de antrenament progresiv, unic şi indivizibil al juniorilor, punînd la dispoziţia antrenorilor metode şi mijloace moderne. Nepropunîndu-şi nici un moment să uniformizeze antrenamentul manualul sugerează doar un flagfilăuzitor In procesul de Instruire a juniorilor*. (prof. Nicolae Petrescu — melodist la centrul „23 August*) Verificare ştiinţifică fără... medic! „Orientarea procesului de antrenament trebuie făcută pe criterii ştiinţifice, după caracteristicile fiziologice şi de vârstă. Astfel, dezvoltarea fizică multilaterală a tinerilor fotbalişti este de neconceput fără un central sistematic şi riguros al aparatelor cardiovascular şi respirator. Este de neconceput, şi totuşi pe schema centrelor nu s-a găsit lea pentru medici. De altfel, în Capitală, numai centrul „23 August* este dotat cu un cabinet medical, de tinerii fotbalişti ocupîndu-se, printre picături, medicii care funcţionează pe lingă echipele de seniori*.dr. Mugur Ghimpeşteanu — medicul echipei reprezentative de juniori) Schimbului de miine nu i se oferă astăzi condiţii bune de pregătire „Antrenamentele noastre se desfăşoară în funcţie de necesităţile echipei de seniori. Este cumva liber terenul gazonat, ni se dă voie să ne pregătim. De nu ? Şi cum, de regulă, terenul principal este ocupat, Instruirea juniorilor şi copiilor noştri se efectuează pe zgură*. (Ioan Kluge) „întîmpinăm mari greutăţi în pregătirea micilor fotbalişti deoarece nu avem o bază sportivă proprie (n.n. stadionul 1 Mai din Constanţa aparţine Sfatului popular) bine utilată cu aparate ajutătoare. Pe terenul gazongt are acces doar prima noastră echipă de juniori și aceasta numai e dată pe săptămînă dacă jur... plouă. In rest, pregătirea de „bază* se efectuează pe terenul de zgură din spatele vestiarului*. (Adam Munteanu și Gh. Smărăndescu). „Călcăm pe gazonul terenului 1 numai atunci când juniorii servesc drept sparing-parteneri formaţiei de seniori. Altfel, ne pregătim pe celelalte terenuri, din incinta parcului, destul de nunţeroase şi spaţioase. Ele lasă însă mult de dorit din punct de vedere al calităţii, fapt care îngreuiază procesul de antrenament, îndeosebi la capitolul tehnică individualâ". (Ştefan Stănculescu) Actualul sistem competiţîonal pentru juniori - o frmă „Este un luam Ştiut faptul că desăvârşirea pregătirii tinerelor elemente se obţine numai prin jocuri importante. Or. formula actuală — campionat pe oraşe — este necorespunzătoare, avantajind dea» formaţiile busureştene, in general bine pregătite şi prezentind o oarecare valoare. In celelalte oraşa Insă, formatia centrului este lipsită de adversari, ctştigtnd jocurile la «ceruri «ategorice. Din această «sură — Imi spuneau, de pilda, antrenorii clujeni Silviu Avram si Willevaci — echipa noastră joacă din ce tn ce Ia un nivel mai scăzut. lata de ce propun pentru juniorii mai! « competiţie cu caracter republican, singura în stare să i stimuleze In pregătire*. (Ioan Kluge) „Foarte multi Juniori talentati se ratează în cora din urmă în formal de categorie Inferioară, deoarece pe linia competitională nu există o treaptă de trecere de la juniori la prima echipă de seniori. Astfel stind lucrurile, as considera necesară organizarea unui campionat rezervat echipelor de tineret sau de rezerve. Insusi marele Bobby Meere mărturiseste in roemariile sale ctt de mult l-a folosit perioada de evoluţie in echipa de tineret*. (SL Stănculescu) „Activez ca antrenor la centrul de copil şi de juniori din Aiud, unde, prin muncă asiduă, am reuşit să formez o bună echipă. Pe timpul verii, în aşteptarea campionatului regional, neam pregătit cu multă atenţie. In zadar însă am efectuat antrenamente de Intensitate, întrucît în competiţia organizată pe plan local, jucătorii mei nu au fost de loc solicitaţi, cişligînd toate partidele cu multă uşurinţă*. (M. Iuztin — antrenor al centrului de juniori şi copii Aiud) Fireşte, popunerile de îmbunătăţire a activităţii deriva din însăşi relatările interlocutorilor, noştri Sînt trecute, de altfel, şi în regulamentul de organizare şi funcţionare a centrelor de pregătire pentru juniori şi copii. Sa ne oprim doar asupra unora dintre paragrafe — Selecţia copiilor şi juniorilor componenţi ai grupşi allo (15-iff v)r avea un caracter permanent pe bază de schimb, în centre nefiind refinii deci numai acei copii şi juniori care corespund integral criteriilor şi scopului stabilit de F. R. Fotbal. , Procesul instructiv-educativ se va organiza şi desfăşura pe baze tehnico-metodice, fundamentat la specificul muncii cu copiii şi juniorii, în strînsă «doborâre cu medicul şi antrenorii echipei de seniori . In cadrul fiecărui centru, se vor organiza ctte două echipe de juniori, cărora li se vor asigura competiţii oficiale, după cum urmează : — echipa I de juniori va participa tn campionatul republican. "7 echipa a ll-a —-tn campionatul regional sau orăşenesc. Copiii vor fi organizaji in 2-4 grupe mari, care la rindul lor vor fi divizate in,.grupe de ette 8 si 16 jucători In felul acesta se pot alcătui formarii reduse pentru jocuri. Activitatea tehnico-metodica va fi condusă de antrenorul principal al centrului care va lucra in strinsă colaborare cu antrenorul echipei de seniori. Fiecare antrenor va întocmi şi va tine la zi documentaţia şi evidenţa necesară a grupelor sale, sub îndrumarea şi controlul antrenorului principal .■ Secţia de fotbal şi antrenorul echipei de seniori vor lua măsuri ca, în mod permanent şi organizat, cei mai valoroşi jucători (buni demonstranți) ai primei formaţii să participe la activitatea centrului. In sftrşit, P. R. Fotbal să exercite, pe viitor, o muncă de îndrumare şi control competentă, să elaboreze o melodică unitară și să asigure documentația necesară» Aschită realizată 4. G. NICOLAESCU