Sportul, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 51-79)
1968-01-03 / nr. 51
Nr. 51 (5485) PE VALEA PRAHOVEI... (Urmare din pag. II Revelionul pentru oaspeţii munţilor. • La Sinaia, tovarăşul Dragoş Dogaru, directorul coordonator al întreprinderii de hoteluri şi restaurante, ne relatează că zorii Anului Nou au găsit zeci de camere... goale ! Aproape toţi cei ce veniseră să sărbătorească Revelionul la Sinaia, sau la cabanele apropiate, porniseră spre pîrtiile de schi sau de săniuţe. — Chiar şi cei care nu ştiau să schieze, precizează interlocutorul nostru, nu au pregetat să urce eu mai sus spre piscurile înzăpezite, dornici să-şi ureze acolo un călduros „La mulţi ani ”. • Minunata pirtie de la Clăbucet, feeria luminată, prilejuiește un veritabil „carnaval* al zăpezii. Excursioniștii sa află mai mult pe afară decit In cabana da la „Sosire". Este un Revelion cu totul original. Organizatorii oferited de surprize, solicită „ajutorul" oaspeţilor la vederea desemnării a diferiţi „campioni", ţii, chiar dacă rezultatele nu constituieperformanţe. Anul Nou II găseşte pe sportivi In plină „competiţie", • bi« „Cotă" este un continuu dute-vino. Unii urcă, alţii coboară. Cei ce tşi doresc mai mult confort, au preferat să sărbătorească Revelionul în elegantul complex de 10 „1 400“. Alţii merg spre vîrfuri. Sînt temerarii. Şi e un viscol !... Consemnez cîteva nume : Dumitru Marinescu, Valeriu Stroie, Dan Teodora, Vasile Popa, Dan Cucu. Unul e popicar, altul atlet, al treilea joacă handbal. Sînt şi fotbalişti, şahişti, motociclişti. Am întîlnit chiar şi înotători şi jucători de... polo ! Muntele a fost, deci, loc de întîlnire generală. ★ însemnări, zeci de însemnări. File numeroase au cuprins Impresiile Revelionul pe Valea Prahovei. Iată şi ultimele rînduri... „ Pleacă trenuri după trenuri , din Predeal, din Buşteni, din Sinaia. La ferestre, feţe vesele pline de entuziasm. De pe peroane, gazdele fac semne de rămas bun. Consemnez o urmă de regret. Şi la cei care pleacă, şi la cei care rămîn. Se vor reîntîlni, desigur, foarte curind. Dar, pină atunci, urările de noi succese, de fericire se aud pretutindeni.« — La mulţi ani, prieteni ! — La mulţi ani 1 „.Revelionul petrecut de sportivi pe Valea Prahovei s-a sfîrşit. Amintirile Insă, încep să fie depănate abia acum. IN MAREA FAMILIE A Vă „Universitatea* Cluj, revelionul g început din 30, seară In cere dr. Ringheanu, portarul „U'-ukd, şi-a serbat cel mai fericit eveniment el tinereţii i căsătoria. Harten le nuntă tau tută ggeneraţiiil«" clujene, reprezentat* prin Mircea Luca, Traian Gecegetcu şi actuala pleiadă ! Remus Cimpeanu, Neşti şi Adam. I-a adunat aici o simiţire comună cea pentru fotbal, copilul adulat care leagă inimi şi face statornicii. între două urări de fericire ■dresate mirilor, sunt derulate pagini din fotbalul clujean de ieri şi de ani, pagini scrise cu ipigala de ofttre discipoli amfP» Repertoriul musteai al „U*ulul, atlt de bogatul variat, este deschis de antrenantul şl »— in «peiajjd ting) — roobili■antul Imn „Haide, „U“, în faţă, la orchestră, dr. Georgeseu ! ca clipe i,papel-maistru*, cunoaşte perfect partitura ; a învăţat-o de la echipa Iul Afiroea Luca, el Însuşi lespendeat din Bepiţi Ouga, ■utoiii notelor. „Copiii* de astăzi ţin greu «aăeura, y«U dintre el nu cunosc taci versurile- Se apune că măreţia „U'-mIuI atâta* ţi In forţa «mitecelor sale, exprerie a pasiunii ti «danului debordant pentru aport iU*-ul de astăzi fredonează numai. Trebuie să înveţe, insă, ti einte I _ ^ % ba răscrucea dintre cei ■ enl, singur, în faţa unui pahar cu Hooara. In cere se clatină imagină ea Intr-un ghioc vrăjit, un tnveteraă „U'-ist, Tttus tmcactu, eeeretarul clubului Untvwaiitatea, meditează govern locul V. Atta nu-i de loc răul Anul trecut, la aceeaşi perioadă, aveam doar 10 puncte şi mulşi,, profeţi care ne prevedeau ieşirea din divizie. Dacă aşam avea ca element de comparaţie un trecut glorios, prezentul ar fi poate mai frumos. Ne lipseşte elanul, optimismul care caracteriam pe universitarii din anii trecuţi. Şi firi elan, pa- Hune, tportiv clujean nu are Irjvseis UNIVERSITĂŢII CLUJ... In 1919, cu ocazia inaugurării stadionului universitar din Grenoble, echipa Clujului, in anul acela înfiinţată, a făcut un 0—0 cu echipa din localitate. Studenţii români — se spune atunci — sunt numai la primii paşi. Ei insă, pot ajunge departe ! In '69, la semicentenarul echipei, cînd francezii vor juca la noi in revanşă, băieţii trebuie să demonstreze cit a acumulat Clujul in cei 50 de ani de existenţă“. Şi optimistul conducător descifrează in licoarea din pahar un drum falnic, asemănător celui urmat între anii 1930 şi 1940 de către Ţiclea, dr. Lazăr şi Eugen Haţeganu. • Un microdialog, surprins in casa antrenorului dr. Mircea Bugnariu, la puţin timp după ca gongul marcase intrarea In '68. Interlocutori : antrenorul şi pivotul său, baschetbalistul Horia Demian. — Horia, dacă meniscurile tale nu mi-ar fi jucat feste, am fi sărbătorit și anul acesta locul III, cum am sărbătorit la ultimele două revelioane. — Mă creditezi cu prea mult! Proverbul cu „floarea și primăvara* este perfect adevărat și pentru sport. Tu ai avut în Vizi şi Ribring doi jucători de randament. — Ne lipseşte „înălţimea“. Toate meciurile din deplasare le-am pierdut la o diferenţă de circa 10 puncte, puncte pe care le-ai fi... preîntâmpinat numai stând, calm, la panou. Ionescu, căpitanul echipei şi paharnicul revelionului Intervine : — Unii spun că „U* a obosit. Eu cred că este numai o derută de moment. Trebuie s-o depăşim ! Hai să cinstim şi pentru asta !... Horaţiu Moldovan, vivacea extremă de pină mai ieri, şi-a adus aminte de un meci mare pe care l-a făcut în '61 la Bucureşti şi pe care l-a sărbătorit seara la o grădină de vară. Atunci, el a dutat colegilor săi, acompaniindu-se singur la ghitară, „Studenţie, studenţie“. A fost o imprudenţă ! Cântecul a incendiat pe spectatori şi aceştia l-au „obligat“ pe interpret să rămînă la orchestră pină dimineaţa! Acum, şi-a luat drept spectatori pe Mircea Neşu, spiriduşul „U”-ului, căruia îi cântă melodia : „Studenţie, studenţie, 20 de ani ai mei ! Cum îmi bat eu joc de ei / Şi cum ei n-or să mai vie...“. Vioia să fie un „cârpe diem“ adresat tînărului coleg. Era, in fond, un reproş adus nestatorniciei timpului. • Băieții antrenorului Sotiriu (handbal), asemeni studenților de anul 1 toastează necontenit: „pentru saltul viu‘, „pentru şicanele făcute luiBogolea“, „pentru ce putea fi meciul cu Dinamoi’ Antrenorul lor, un adevărat pater familias, imploră noului an ceva mai multă... maturitate pentru elevii săi. • O noapte Clujul a cântat S-au cinstit victoriile trecutului, s-au anticipat cele viitoare. O dată cu noul an, orice ghinion a fost inecat. Puternicele telescoape Instalata pe Feleac anunţă o stea nouă pentru sportul clujean. Nuţe MUSCELEANU La CRAIOVA... întregul lot al voleibalistelor de la „Universitatea“ a fost oaspetele jucătoarei Sorina Martinescu, unde se aflau printre invitaţi şi cîţiva jucători de la „Electroputere“. Exceptînd pe Deliu şi Sfirlogea, care au petrecut împreună ultima noapte a anului, ceilalţi fotbalişti de la „Universitatea“ au fost in mijlocul familiilor lor. Atleţii, atletei* şi gimnaştii clubului „Electroputere* In număr de 12 au Intîmpinat Noul An în tabăra de iarnă de la Tuşnad, unde se găsesc, acum, in perioada vacanţei. In rîndurile lor se află gimnaştii Gh. Păunescu şi Gh. Mutu, atleţii Emilia Podan şi I. Bălan. La Revelionul organizat în cadrul Uzinei Electroputere au f0st prezenţi o serie de sportivi, ca de pildă, luptătorii Gh. Berceanu şi Ile Popa, fotbaliştii M. Florescu şi Gh. Stere, rugbiştii I. Traşcă şi T. Diaconu şi care, alături de muncitori, tehnicienii marii uzine craiovene, au salutat cu bucurie şi veselie anul 1968. ŞT. GURGUI — coresp. principal ...şi TIMIŞOARA 48 de tinere gimnasti din Bucureşti, Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ploieşti, Cluj, Tg. Mureş, Arad, Sibiu, Baia Mare şi Timişoara, împreună cu 10 antrenori, au sărbătorit sosirea noului an în oraşul de pe Bega, unde se află de cîteva zile într-o tabără de iarnă a federaţiei de specialitate. Aici, s-au cunoscut şi au legat prietenii Mia Variu, Rodica Secoşan (Timişoara), Ofelia Alexa, Smaranda Cuciu (Cluj), Doina Lăsaru (Baia Mare), Maria Stoica, Geta Dofheanu, Anca Grigoraş (Oraşul Gh. Gheorghiu-Dej) Elisabeta Turcu (Ploieşti), Rodica Sabău (Arad), Sinziana Paraschiv, Marcela Miu, Elisabeta Badea (Bucureşti) şi alte speranţe ale gimnasticii noastre feminine. Printre orele de destindere din programul taberei, desigur, era şi acela de a pregăti Revelionul. Sub Îndrumarea profesoarei Maria Ionescu, conducătoarea taberei, s-a pregătit sala, s-au improvizat măşti, costume, astfel că în seara zilei de 31 decembrie a domnit In tabăra de gimnastică de la Timişoara veselia tinereţii. La buna reuşită a carnavalului au contribuit toţi elevii şi antrenorii. S-a petrecut frumos, amuzant ! P. ARCAN — coresp. principal Acasă la Aurel Zahan Datini şi obiceiuri strămoşeşti n-au lipsit din frumosul program al Carnavalului tineretului. Familiile fotbaliștilor Daten și Grei au făcut acest revelion Revelion la cabană, intr-un cadru rustic. La masă servesc... Inilm. dacii. • AUREL CRIŞAN sportál . ACASĂ LA AUREL ZAHAN In plin centrul Capitalei, pe Calea Victoriei, la nr. 142— 148, locuieşte familia poloistilui nostru fruntaş, dinamovistul Aurel Zahan. Pregătirile de Anul Nou au fost şi aoi terminate de mult. Doar micuţa Luize, fiica soţilor Zahan, mai găseşte cite ceva de aranjat la pomul de iarnă. In elegantul apartament este o atmosferă de mare veselie. Invitaţii, printre care şi antrenorul de lupte, prof. Victor Dona cu soţia, de la acelaşi club, întreţin discuţii aprinse despre__ sport. Familia Zahanşi invită apoi oaspeţii la masă. Se fac, cum era firesc, cele mai frumoase aprecieri despre bogatul meniu tradiţional. Miezul nopţii i găseşte pe toţi iubitorii sportului din acest apartament cu cupele pline cu vin de Cotnari. O dată pe an, un poloist fruntaş poate spune „Sunt sătul de apă !“ (T.R.). „Fotbalul are mulţi adepţi, specialişti, teoreticieni, tacticieni şi ziarul „Sportul“ îi acordă un spaţiu nelimitat, dar rezultatele nu sunt cele aşteptate. De aceea, ar fi bine ca ziarul să se preocupe mai mult de alte ramuri sportive (în care se obţin cu adevărat succese), contribuind astfel la popularizarea lor în rîndurile masei de cititori. Ar fi necesar să se acorde spaţiu mai mare şi pentru atletism, care este o ramură sportivă de bază. Să nu uităm că atletismul românesc a avut personalităţi respectate pe arena internaţională ca Ion Moina, Iolanda Balaş, Ion Wiesenmaler, Lia Manoliu, Iiie Savel, că şi în prezent are cîteva valori indiscutabile: Mihaela Peneş, Viorica Viscopoleanu, Şerban Ciochină şi alţii. Să nu uităm, de asemenea, că nici la fotbal nu poţi fi un bun jucător dacă nu ai o pregătire atletică corespunzătoare. A fi jucător de fotbal fără a putea parcurge suta de metri în 11,2—11,3 secunde, e ca şi cum ar fi orator fără a avea o dicţiune bună". (Ing. VIRGIL GROBEI, fost campion şi recordman naţional, str. Metalurgiei 4 — Baia Mare). ★ „Deşi fotbaliştii juniori ai „Universităţii* Cluj sînt campioni republicani, rareori putem să-i vedem evoluînd în deschidere la meciurile echipei de seniori. Propun, deci, ca la fiecare meci din diviziile A şi B în deschidere să joace echipele de juniori ale cluburilor şi asociaţiilor sportive respective*. (Ing. PETRU COŢA, str. Horea 75 — Cluj). ★ „Se observă cu regret că mulţi sportivi din provincie aduşi în Bucureşti după 2—3 ani de activitate se plafonează, nu mai dau randament şi îngroaşă rîndurile rezervelor de profesie. Ei sunt la început preocupaţi să fie de folos pină se aranjează bine în Capitală şi apoi nu-i mai interesează nimic*. (MIHAI DINULICA, şoseaua Olteniţei 188, blocul 17, ap. 65 , Bucureşti). ★ „Promisiunile federaţiei de fotbal de a da publicităţii cel mai tîrziu în luna decembrie (mai întîi s-a spus octombrie) proiectele sistemului competiţional pentru 1968/1969 au rămas vorbe goale. Ne aflăm în luna ianuarie a noului an şi nu se ştie încă nimic. în altă ordine de idei, propun să se revină la unele denumiri de echipe cu tradiţie mm CITITORILOR în sportul românesc: Unirea Tricolor, Juventus, Ripensia, Venus, Sportul studenţesc. Consider, de asemenea, că ar fi foarte utilă editarea unei Istorii a sportului din ţara noastră*. (Lt. col. dr. VICTOR LIMBAN, str. Teilor, bloc 2, ap. 4 — Piteşti). ★ „Ar fi bine ca ziarul să publice materiale scurte, dar interesante, despre tinerele talente promovate în divizia A la fotbal — date biografice, caracteristici, aprecieri pozitive şi observaţii critice asupra capacităţii lor*. (ALEXANDRU DAN, str. Cometei 91 — Bucureşti). ■fc „Să se scrie mai mult despre activitatea profesorilor de educaţie fizică, ca şi despre preocupările pe plan regional pentru dezvoltarea turismului*. (GRAŢIAN C. MARCUS, str. Republicii 74 — Zalău). ★ „Dacă un antrenor nu dovedeşte capacitatea de a-i pregăti la un înalt nivel tehnic şi tactic pe jucătorii săi, dacă el nu are cunoştinţe solide de pedagogie şi psihologie individuală şi socială, nu are ce căuta la cluburile de fotbal şi cu atît mai puţin la conducerea echipei naţionale. Din nefericire, aceste cerinţe ce se impun unui bun antrenor sunt adesea ignorate*. (NICOLAE DACUS, str. Baia Sprie 170 — Baia Mare; la această opinie s-a asociat şi tov. Emil Sălăjan, muncitor la Combinatul siderurgic Hunedoara). ★ „In privinţa transferărilor de sportivi, ele se mai fac încă în interesul anumitor echipe şi nu defavoarea altora." (PETRU GLIGOR, bd. Leontin Sălăjan 85 — Timişoara). ★ „Unii aşa-zişi specialişti cer ca echipa naţională să fie formată numai din jucători tineri. De ce să mergem pe o asemenea soluţie exclusivistă pe care n-o mai aplică nimeni în lume ? Oare valoarea este sinonimă cu tinereţea şi invers ? Cel mai bine ar fi ca la alcătuirea echipei reprezentative să se ţină seama de valoarea şi forma jucătorilor şi nu de vîrsta lor." (MARCEL CIUBOTARU, str. M. Kogălniceanu 6 — Tg. Neamţ). ★ „Mai întodeauna antrenorii acuză statura fizică a adversarilor în loc să se ocupe de şlefuirea tehnicii jucătorilor noştri, care ar fi antidotul cel mai eficace pentru compensarea diferenţei de gabarit". (GH. NICOLAU, jurist, Tribunalul regional Bacău). Pag. a 3-a SFlRŞIT DE AH AGITAT IN CAMPIONATUL MASCULIN Dinamo a învins Steaua: 85-77 I.CJ. ŞI POLITEHNICA GALAŢI AU ANULAT AVANTAJUL TERENULUI LA ORADEA Şl, RESPECTIV, LA TIMIŞOARA! Cuplajul principal al divizionarelor masculine bucureştene de baschet, găzduit simbătă seara de sala Floreasca, s-a disputat, ca şi in majoritatea ediţiilor precedente, sub semnul dramatismului. Intr-adevăr, atît „deschiderea“ (Politehnica — Rapid), cit şi „vedeta“ (Steaua — Dinamo), au ţinut Încordaţi nervii spectatorilor, din primul pină în ultimul minut al jocurilor. „Miniderbiul“ Politehnica — Rapid s-a încheiat cu victoria studenţilor, din rîndurile cărora au ieşit in evidenţă Jekely, Popa şi Haneş, dar rapidiştii au dat o replică dîrză, meritorie şi pe plan tehnic, un singur capitol făcînd excepţie: procentajul in aruncările din acţiune. Scorul final (64—54, la pauză 24—22) a fost realizat de Jekely 19, Haneş 16, Popa 15, Molin 6, Dudescu 4, Săuca şi Baciu cite 2, respectiv de Czell 14, Popovici 12, Popescu 11, Tursugian 9 (cei mai buni jucători ai Învinşilor), Predulea şi Stănescu cite 4. Prima manşă a triplei confruntări, care decide, de mulţi ani, cîştigarea titlului, a revenit reprezentanţilor noştri în „Cupa cupelor“ : Dinamo — Steaua 85—77 (40—39). Şi in acest meci evoluţia scorului a constituit punctul principal de atracţie, situaţiile de egalitate şi de diferenţe mici, in alternanţă, dînd „nota“, cu precădere in minutele 36—38, învingătorii au reuşit să-şi depăşească emotivitatea determinată de situaţia din teren, iar eliminarea a doi jucători de bază ai Învinşilor (Novacek şi Barău, nevoiţi să comită numeroase greşeli personale pe parcurs pentru a menţine echilibrul de forţe precare a făcut restul. Atit datorită importanţei pentru stabilirea campioanei, cit şi pentru însăşi angrenarea în dispută directă a majorităţii componenţilor lotului naţional, meciul cere mai puţin relatarea pe larg a desfăşurării lui. E suficient, credem, să vă spunem că dramatismul situaţiilor a fost la... înălţime şi a satisfăcut aşteptările publicului. In schimb, considerăm necesare cîteva comentarii privind valoarea tehnico-taelică, sub nivelul previzibil. In pofida evoluţiei scorului, victoria dinamoviştilor a fost pusă mai puţin la îndoială. Ei alcătuiesc actualmente o formaţie solidă, completă, marchează progrese certe (chiar dacă nu spectaculoase) pe plan tactic. Aveam însă pretenţii mai mari de la ei. Vechea meteahnă a nervozităţii excesive s-a manifestat intens, consecinţa constituind-o lungi perioade de erori tactice, de slab randament în apărare (capitol la care neatenţia are partea leului) şi, mai ales, activitatea mediocră în lupta de recuperare sub panou (excepţie facem doar pentru Novac). Poate că, într-adevăr, cînd scriem — la început de an — despre o victorie a lor, nu s-ar cuveni să manifestăm asprime, dar ei ne reprezintă pe plan internaţional şi dificila confruntare cu Olympia Liubliana bate la uşă... învinşii au însă dreptul la cuvinte de laudă pentru dîrzenia (uneori uşor... excesivă) cu care au abordat partida, uzura competiţională din ultima perioadă şi unele absenţe de marcă din formaţie (Savu, Niculescu) fiind, astfel, onorabil suplinite. Cele 162 de puncte ale partidei au fost semnate de Vidiu 21, Albu şi Novac cite 14, Diaconescu 17, Cernea 10 şi Dragomirescu 9 pentru Dinamo, respectiv de Novacek 26, Nosievici 22, Gheorghe 14, Dimancea 8 şi Rarău 7 pentru Steaua. Menţionăm calitatea bună a arbitrajelor : I. Petruţiu — Gh. Chiraleu (Politehnica — Rapid) şi G. Dutka (Oradea) — C. Negulescu (Steaua — Dinamo). G. RUSSU-ŞIRIANU . CRIŞUL ORADEA — I.C.F. 53—59 (20—31). Principalii realizatori — Bencze (21) şi Mazilu (13) de la Crişul, Tarău (35), Mătuşel (7), Scorţescu (6), Nedef şi Spiridon (cite 4) de la I.C.F. (Ilie Ghişa — coresp. principal). UNIVERSITATEA TIMIŞOARA — POLITEHNICA GALAŢI 94-95 (46-39, 84-84)1 Deşi au condus in majoritatea timpului, gazdele au părăsit terenul învinse după un final dramatic. De menţionat spiritul de luptă al gălăţenilor. (fr. Arean — coresp. principal). UNIVERSITATEA CLUJ - COMERŢUL TG. MUREŞ 81-63 (40-33). Tocul a fost echilibrat doar in prima repriză. Cele mai multe puncte au fost înscrise de Röhring (29) şi Stăvaru (19) pentru Universitatea, respectiv de Tedula (34) pentru Comerţul. A condus foarte bine cuplul ştefan Roşu (Bucureşti) — Al. Ivan (Timişoara). (N. Todoran — corespondent). PRONOSPORT PREMIILE CONCURSULUI PRONOEXPRES NR. 52 DIN 27 DECEMBRIE 1867 EXTRAGEREA I . Categoria a II-a : 1 variantă a 31 347 lei şi 7 a 6 347 lei (premiul excepţional de 25 000 lei va fi atribuit prin tragere la sorţi); a IlI-a: 42,5 a 1 286 lei; a IV-a: 271 a 259 lei ; a V-a: 1 020 a 68 lei; a I-a: 4 250,5 a 22 lei. Report categoria I : 67 598 lei. EXTRAGEREA A II-A: categoria a II-a : (1,5 variante a 24 766 lei — premiul excepțional de 25 000 lei va fi atribuit prin tragere la sorţi); alll-a: 27,5 a 1454 lei; a IV-a: 170 a 302 lei; a V-a: 711 a 72 lei; a Vl-a: 2 821 a 25 lei. Report categoria I : 9 291 lei. ASA ARATA O VARIANTA CU 13 REZULTATE EXACTE CONCURSUL PRONOSPORT NR. 52 ETAPA DIN 31 DECEMBRIE 1967 I. Juventus—Internazionale 1 V. Milan—Bologna 1 III. Napoli—Torino x IV. Florentina—Mantova 1 V. Varese—Cagliari 1 VI. Atalanta—Spăl 1 VII Roma—Brescia 1 VIII. Lanerossi—Sampdoria x IX. Catanzaro—Lazio x X. Genoa—Padova x XI. Verona—Livomo 1 XII. Modena—Foggia x XIII. Messina—Catania 2 Fond de premii : 315 454 lei din care report 37 962 lei. REZULTATELE TRAGERII LOTO A REVELIONULUI 1968 EXTRAGEREA OBISNUITA : 71 68 79 5 7 21 47 42 82 49 22 SI EXTRAGEREA SUPLIMENTARA : 3 33 7 71 14 8 62 60 55 84 12 23 EXTRAGEREA SPECIALA : . 45 9 14 35 87 18 Fond de premii : 7 059 356 lei, din care 3 266 214 lei fond de premii obisnuit.