Sportul, martie 1968 (Anul 24, nr. 109-139)

1968-03-01 / nr. 109

Nr. 109­­5543) myjwani. La 13 martie pe micul ecran Studioul de televiziune ne va oferi în transmisie di­rectă, de la Budapesta, par­tida internaţională de fot­bal Ferencváros — Atletico Bilbao din cadrul arupei oraşelor tîrguri". is. OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT La realizarea unei bune ac­tivităţi fotbalistice sunt chemaţi să contribuie jucătorii, antre­norii, conducătorii echipelor, presa şi in ultimă instanţă, chiar opinia publică. Fireşte că fie­care din aceşti factori îşi are sfera sa de activitate, care însă nu este ruptă de a celorlalţi. Aceste sfere se întrepătrund, răspunzînd în cele din urmă aceluiaşi deziderat : o bună ac­tivitate sportivă. În acest angrenaj, rolul con­ducerii echipei de fotbal este deosebit de important, hotărîrile ei puţind determina întregul curs al activităţii fotbalistice la nivelul respectiv. Aşa fiind, este cît se poate de logic ca persoana conducă­torilor de echipe să întrunească o serie de aptitudini fără de care, bineînţeles, nici activitatea lor şi nici aceea a echipei ce o conduc nu pot avea bune re­zultate. Fac apel din nou la aminti­rile mele atît din vremea acti­vităţii fotbalistice pe care am desfăşurat-o pînă cu nu prea mult timp în urmă, cît şi din timpul ce s-a scurs de atunci şi în care n-am întrerupt con­tactul cu fotbalul. Cred că bunele rezultate ob­ţinute de unele echipe româ­neşti de fotbal au avut la bază şi munca, priceperea şi entu­ziasmul unor conducători de care ne aducem aminte cu plă­cere. Dar, nu o dată, am avut prilejul să constat că aptitudi­nile celor chemaţi să răspundă de viaţa unei echipe de fotbal nu sunt pe măsură a satisface cerinţele de care ne ocupam la Începutul articolului. Şi aceasta pentru că alegerea celor chemaţi să conducă dife­rite echipe de fotbal nu s-a fă­cut cu discernămîntul necesar, nu a avut la bază tocmai acele considerente de care aminteam. Simpla afinitate cu fotbalul, amintirile unui meci jucat în tinereţe cu echipa străzii sau a liceului, nu pot fi criterii care să determine numirea unui con­ducător. La fel, după cum, nu­mai bunele intenţii, ori compe­tenţa deplină demonstrată în alte domenii nu pot asigura completarea fişei celui desem­nat a fi promotorul activităţii specifice unei echipe de fot­bal. Această stare de lucruri an­trenează după ea o sultă în­treagă de alte neajunsuri : mă­suri neconforme cu necesităţile fireşti, reale şi viabile ce se impun, imixtiuni in procesul de antrenament, in selecţia şi formarea echipelor. Eforturilor şi ideilor novatoa­re pe drumul ridicării calităţii fotbalului nostru este imperios necesar a li se adăuga şi învesti­rea în funcţia de conducător al unei echipe de fotbal, a unor oa­meni pricepuţi — în primul rînd pricepuţi — şi ale căror calităţi intelectuale, precum şi morale să fie la nivelul acestor sar­cini de răspundere. In această ordine de idei mi se pare indicat a se face apel tocmai la acei care au trudit pe dreptunghiul verde, care cunosc tainele meseriei, sunt înarmaţi cu bune cunoştinţe generale şi profesionale, se bucură de o bună reputaţie în mijlocul celor din care s-au ridicat, reuşind astfel să le fie portdrapelul de nădejde spre ridicarea măies­triei lor sportive. Desigur, pro­movările în aceste funcţii nu­mai pe baza activităţii ante­rioare din domeniul fotbalului nu este suficientă. Este adevărat că nu se pot da exemple de conducători de e­­chipe care nu au în urma lor, ca să spunem aşa, un trecut sportiv, dar care au depus ac­tivităţi meritorii în slujba fot­balului. Aceştia rămîn doar ex­cepţii, excepţii care şi în acest domeniu nu vin decit să întă­rească regula. Dragoş COJOCARU O echipă românească la New York In luna Iulie va avea loc la New York un mare tur­neu internaţional de fotbal. Organizatorii americani au invitat pînă în prezent cîte o echipă din R.F.G., Aus­tria, Cehoslovacia şi Româ­nia. Federaţia noastră de specialitate a acceptat in­vitaţia, urmînd ca în func­ție de buna comportare a echipelor în returul cam­pionatului să stabilească formația ce va reprezenta fotbalul românesc la acest turneu. LA 9 OCTOMBRIE, ROMÂNIA — R. D. GERMANĂ Tripla intîlnire de fotbal România — R. D. Germană, din­tre echipele de seniori, tineret și juniori, se va disputa anul acesta la 9 octombrie. PICTURA ŞI FOTBALUL Intr-una din sălile Muzeului de Artă al Republicii Socia­liste România s-a deschis recent o expoziţie de pictură tu­nisiană. Sportul nu lipseşte dintre izvoarele de inspiraţie ale picto­rului EH Mekki Hatim, prezent şi cu tabloul intitulat „înainta de meed". Realizat in tușe groase, cu o cromatică fermă și echilibrată, pînza reprezintă un tînăr fotbalist îmbrăcat in­tr-un tricou galben-negru, pe fundalul unui perete vegetal, in care, parcă, se integrează. Această semi-contopire cu natura, precum și firescul posturii personajului, din care se degajă o discretă tensiune psihologică, sugerează dragostea și recepti­vitatea autorului, un fin observator al lumii sportului. Ecouri la ancheta noastră internaţională: CE LOC OCUPA EDUCAţIA FIZICA IN ŞCOLILE DIN TARA DV.? PREGĂTIREA MULTILATERALĂ SĂ PRIMEZE în formarea profesorilor de educaţie fizică In procesul transformărilor e­­conomica, sociale şi culturale pe care le-a parcurs ţara noastră, educaţia fizică a cunoscut o e­­voluţie pozitivă. Sistemul nos­tru de educaţie fizică este, as­tăzi, subordonat sarcinilor mă­reţe ale desăvîrşirii construcţiei societăţii socialiste, societate care are nevoie de un tineret sănătos, robust şi înzestrat cu calităţi fizice şi morale supe­­rioare. In sistemul nostru de invăţămint, educaţiei fizica i a-a acordat acelaşi prestigiu ca ori­cărui alt obiect de studiu, iar In cadrul activităţilor extraşco­­lare, ea ocupă primul loc. Sis­temul competiţional, atît cel da masă cit şi cal­da performanţă, include şi participarea tineretu­lui şcolar, care a îmbogăţit sub­stanţial cu cadre de perspectivă ramuri sportive ca gimnastica, Înotul, atletismul, patinajul ş.a. Analizind faptele mai in a­­mănunt, constatăm totuşi exis­tenţa unor fenomene care frî­­nează desfăşurarea activităţii de educaţie fizică. In oraşul nostru, Galaţi, rea­lizarea in întregime a obiective­lor prevăzute de programe este imposibilă deoarece insuficienţa bazei materiale afectează atît primul ciclu de invăţămint, cît şi învăţămîntul superior. Or, la educaţia fizică, aşa cum se în­­tîmplă la oricare alt obiect de studiu, dacă nu se Însuşesc ba­zele mişcărilor la vremea lor şi dacă acestora nu li se adaugă, an de an, noi deprinderi de miş­care, sarcinile educaţiei fizice nu pot fi rezolvate. Pentru a În­deplini obiectivele, profesorii sunt obligaţi — în mare parte — să improvizeze. Activez ca profesoară la o şcoală cu program de educaţie fizică, unde elevii sunt selecţio­naţi pe baza aptitudinilor pen­tru activitatea sportivă. Cu oca­zia unui asemenea examen de selecţie am făcut o constatare Îngrijorătoare. Din cei 130 de candidaţi, doar 15 au reuşit să-şi îndeplinească normele prevăzu­te. Cauzele principale ale aces­tui procent scăzut sunt două: lipsa de baze sportive în şcoli şi lipsa de cadre de specialitate sau, acolo unde ele există, lipsa de conştiinciozitate a acestora. In legătură cu baza materială, In afară de construirea şi ame­najarea de baze sportive pe lin­gă toate şcolile, aş propune ca fiecare oraş să fie dotat, in spe­cial, cu bazele necesare practi­cării sportului pentru care are o tradiţie sau in funcţie de spe­cificul climatului şi al reliefului respectiv. De pildă, în Galaţi, oraş situat pe malul Dunării, unde a fost amenajată o frumoasă faleză, s-au ridicat frumoase edificii arhitectonice, dar ceea ce i-ar putea fi caracteristic din punct de vedere sportiv — bazele pen­tru disciplinele nautice — îi lip­sesc pînă acum. Pare curios fap­tul că mulţi tineri din oraşul nostru nu ştiu să înoate, dar a­­ceasta nu trebuie să mire pentru că în oraş nu avem nici un ba­zin in aer­iber, iar Dunărea nu poate înlocui, totuşi, bazele spe­cifice de învăţare a înotului. In ceea ce priveşte cadrele de specialitate, consider că nici I.C.F., nici Institutele pedago­gice de 3 ani nu asigură ele­mentele necesare (mai ales că unii absolvenţi fug de mediul sătesc şi de oraşele mai mici din ţară). Institutul de Cultură Fizică îşi orientează pregătirea studenţilor spre specializarea necesară sportului de perfor­manţă şi nu pune accent pe pregătirea pedagogică a viitoa­relor cadre de specialitate. Ti­nerii absolvenţi ai I.C.F. care de obicei au o specializare (şi aceasta, uneori, departe de pro­grama analitică şcolară), nu sunt suficient pregătiţi pentru a pre­da la catedră. I.C.F. ar trebui să asigure mai inu­i cadre pen­tru invăţămint, multilateral pre­gătite, iar specializarea să fie o anexă a acestei pregătiri. Pregătirea antrenorilor s-ar putea face într-o secţie aparte sau într-o şcoală specială. Sistemul competiţional şco­lar actual este bun şi cînd fac această afirmaţie mă refer, în special, la concursurile de atle­tism şi gimnastică din şcolile generale. Taberele de vară pentru per­fecţionarea sportivă a copiilor din aceste şcoli sunt, de aseme­nea, o formă bună de pregăti­re a şcolarilor talentaţi. De a­­ceea, cred că sporirea număru­lui de tabere este absolut ne­cesară. O problemă nouă, ce consti­tuie preocuparea multor cadre de specialitate, este moderni­zarea sistemului de predare a educaţiei fizice in şcoală. A­­preciez această tendinţă şi cred că ar fi necesar să se meargă pe o linie unitară, pe aceleaşi criterii de bază, care să ducă la generalizarea metodelor. Ast­fel, s-ar putea ajunge la o re­structurare a sistemului nostru de educaţie fizică. Importul de metode folosite în alte ţări nu-l consider de utilitate generală, atita timp cit condiţiile exis­tente in învăţămîntul nostru diferă structural de cele ale al­tor ţări, prezentate de ancheta internaţională a ziarului „Spor­tul“. Problema primordială ce se impune a fi rezolvată este de a se crea condiţii materiale mai bune activităţii sportive în şcoli. Drăguţa MANOLESCU profesoară la Liceul nr. 4 Galaţi MECIURI AMICALE RAPID — POLITEHNICA 1—1 (0—0) ! Joi după-amiază, pe stadio­nul Giuleşti, Rapid a întâlnit echipa Politehnica Bucureşti cu care a terminat la egali­tate : 1—1. Golurile au fost marcate de Păiş (min. 69) pentru studenţi şi Codreanu (min. 75) pentru Rapid. (Aurel Păpădie, coresp­. STEAGUL ROŞU BRAŞOV — OŢELUL GALAŢI 7—0 (6—0). Autorii golurilor : Pes­­caru (min. 6, 22 şi 44 din 11 m), Ciutac (min. 19), Ivănces­­cu (min. 27), Ardeleanu (min. 82) şi Coman (min. 38, auto­gol). (C. Gruia, coresp. prin­cipal) GAZ METAN MEDIAŞ — INDUSTRIA SIRMEI C. TUR­ZII 2—2 (1—1). Au marcat: Dumbreanu (min. 22), Barna (min. 77) pentru Gaz metan, Mico (min. 40) și Lepădatu (min. 75, autogol). (Z. Risno­­veanu, coresp.) DUMINICĂ In capitală Meciurile din cadrul 16-imilor „Cupei României“ programate în Capitală se vor desfăşura astfel: • Stadionul Metalul (şoseaua Pantelimon), duminică ora 14,30 : Metalul Bucureşti — Dinamo Bucureşti; • terenul Timpuri noi, dumi­nică ora 10,30 : T.U.G. Bucureşti — A.S.A. Tg. Mureş. Celelalte partide ce vor avea loc în ţară vor începe la ora 14.30. N.R. In Capitală­ urmează să se mai dispute meciul DINAMO OBOR BUCUREŞTI — RAPID BUCUREŞTI. Pînă la ora în­chiderii ediţiei conducerile ce­lor două echipe nu au căzut de acord asupra locului de desfăşu­rare a acestui meci. Jtamt i­s O delegaţie a F.R.F. la Zürich La sfîrşitul acestei săptă­­mîni va avea loc la Zürich o reuniune la care vor participa delegaţi ai federaţiilor de spe­cialitate pentru stabilirea da­telor jocurilor din prelimina­riile campionatului mondial de fotbal. Cu acest prilej, dele­gaţia federaţiei noastre ur­mează să hotărască, de comun acord cu reprezentanţii Por­tugaliei, Greciei şi Elveţiei da­tele meciurilor tur-retur din cadrul acestei importante com­petiţii. ULTRARECIDIVISTUL Lucrurile s-au petrecut cam aşa: la o echipă din campionatul fostei regiuni Banat se semnalează un caz de recidivă in materie de indisciplină, avîndu-l ca erou pe jucătorul Walter Bergher (Minerul Moldova Nouă), care — după cum citează adresa trimisă redac­ţiei de respectiva asociaţie sportivă „este la a treia a­­batere de la viaţa sportivă“. Analizînd comportarea eti­că a jucătorului in cauză, Consiliul asociaţiei a adoptat o măsură de o incontestabi­lă justeţe: scoaterea lui Walter Bergher din echipă. (Nu prea lămuritoare, însă, explicaţia furnizată de citata notă: „Prin scoaterea lui din lot, consiliul asocia­ţiei a încercat să-l ajute în a-şi recunoaşte greşelile, pen­tru luarea unei poziţii de în­dreptare, aşa cum a făcut şi cu alţi jucători“ ?!). Pus în faţa acestei situaţii, W. Ber­gher solicită dezlegarea, dar preşedintele asociaţiei, ing. C. Ioncelescu, împreună cu membrii secţiei de fotbal ho­tărăsc eliberarea acestuia nu­mai in cazul în care o altă asociaţie sportivă se va adre­sa în scris Minerului Mol­dova Nouă, cerînd serviciile lui Walter Bergher. Totuşi, nu trec decit cîte­­va zile şi Walter Bergher este legitimat, bun de joc, la A. S. Oraviţa, care prezintă Comisiei judeţene de legiti­mări cererea de transfer semnată de jucătorul respec­tiv şi dezlegarea acordată de Minerul Moldova Nouă !? Deci, acordul asociaţiei pe care, pe cale legală, W. Ber­gher nu-l obţinuse şi care constituie mobilul adresei ex­pediate redacţiei noastre de A. S. Minerul Moldova Nouă. Nu există decit două alter­native de procurare a acestui act: sau W. Bergher „a fu­rat“ ştampila asociaţiei pen­tru ratificarea unei dezlegări în alb (după cum se scrie şi in adresa expediată din Mol­dova Nouă) sau a avut la dispoziţie o adresă oarecare a asociaţiei respecti­ve, cu ştampilă şi semnături, pe care a „metamorfozat-o“, ştergînd textul iniţial. Nota minerilor bănăţeni mai adaugă : „Acest lucru (falsificarea dezlegării — n.n.) l-am adus la cunoştinţa Con­siliului judeţean şi a Fede­raţiei de fotbal (tov. secretar Tănăsescu) cerînd să se ia măsurile de rigoare“. Ţinînd seama că falsifica­rea unei dezlegări reprezintă, în ultimă instanţă, FALSIFI­CAREA UNUI ACT, conside­răm că fapta lui W. Bergher, indiferent de conjunctura în care a fost comisă, trebuie pedepsită cu maximum de asprime. Om. IOANIȚOAIA NOAIE Prima ediţie a Vor mai trece poate destule zile pînă cînd spectatorii care au vizionat recentele întreceri de pe ringul sălii Floreasca, vor încheia discuţiile referi­toare la evoluţia speranţelor boxului nostru. Intr-adevăr, a­­prigă a fost dorinţa de afir­mare a celor peste 40 de bo­xeri care au participat la „Cri­teriul tineretului". Mulţi dintre aceşti pugilişti şi-au disputat, nu mai departe docit anul tre­cut, titlurile de campioni na­ţionali la juniori. Iată că acum, ei au urcat o nouă treaptă pe scara măiestriei sportive ! Intr-adevăr, juniorii de ieri au progresat uimitor de repe­de, unii dintre ei punîndu-i pe antrenorii loturilor de seniori în situaţia să se gîndească chiar la posibilitatea selecţio­nării lor în primele noastre re­prezentative. Dar, mai întîi să ne referim la competiţia încheiată marţi seara. „Criteriul tineretului“ şi-a dovedit din plin utilitatea. A fost un veritabil campionat republican de tineret, care a chemat la start pe unii dintre cei mai reprezentativi pugilişti (mulţi dintre ei din provincie), cu perspective de progres, „criteriului“ - o reuşită... „Criteriul" a stimit ambiţie în rîndul tinerilor boxeri, dorinţă de afirmare, a oferit sportivilor prilejul de a se pregăti cu multă seriozitate. Stimulaţi de perspectiva selecţiei în echipa naţională de tineret, ca şi de... consistenţa unor premii ofe­rite de Loto-Pronosport, speran­ţele boxului s-au pregătit cu toată r­vna pentru o compor­tare cît mai onorabilă. Este a­­devărat că nu toţi cei 44 de ti­neri care au urcat scările, au reuşit să se impună in dificila confruntare. Nici nu ne aştep­tam, desigur, la aşa ceva. Cu toate acestea, în cele trei reuniuni s-a putut constata un lucru îmbucurător, şi anume că o parte dintre pugilişti, deşi sunt foarte tineri, practică un box destul de cizelat. Antreno­rul primei reprezentative, Ion Popa, ne relata în seara fina­lelor că a şi „pus“ ochii pe ciţiva tineri care urmează să umple anumite goluri în for­­­maţia de seniori. — Despre cine este vorba ? — Cred, mi-a spus Popa, că în scurt timp, boxerii Lumezea­­nu, Cuţov, Ene, Silberman, Pop se vor despărţi de colegii lor din reprezentativa de tineret şi vor veni în „echipa mare“. Fără discuţie că ei au încă multe de Învăţat. De altfel, aceşti tineri Un meci Romania - Olanda A fost acceptată propune­rea Federaţiei de fotbal din Olanda privind disputarea u­­nui meci amical între re­prezentativele naţionale A. Partida va avea loc la Bucureşti, În ziua de 5 iu­nie a.c. Dumitru Făgădău, profesor de educaţie fizică la Liceul „Al. I. Cuza“ din Bucureşti : „Felicit ziarul „Sportul" pentru că şi-a îndreptat reflectorul asupra atle­tismului şi, întrucât acesta a ră­mas în priză, voi încerca să arăt unele constatări, referitoare la activitatea din şcoli. In şcolile generale, baza materială este a­­proape inexistentă şi, fireşte, nu se organizează nici un fel de întreceri. Rezolvarea o văd nu­mai prin stabilirea obligaţiei ca fiecare şcoală să-şi amenajeze : o pistă de 20—50 metri (în func­ţie de mărimea curţii), groapă de nisip pentru aruncări şi un loc special pentru aruncări. Aceasta ar permite organizarea, la un număr redus de probe a unor competiţii, înlănţuite pe mai multe etape, care să ţină trează atenţia profesorilor. In ce pri­veşte liceele (ale căror amena­jări sportive nu corespund în în­tregime cerinţelor), ar trebui ini­ţiate competiţii pe echipe, în­tre reprezentativele acestora. Pe plan local, ele ar stirni un mare interes, adunînd în tribune numeroşi spectatori, şi ar oferi totodată bune posibilităţi de se­lecţie a elementelor pentru sec­ţiile de performanţă din cluburi. Referitor la normele de control prevăzute în programa de invăţă­­mînt, cred că acestea sunt foarte scăzute, nestimulative. în timp ce fete de 14—15 ani aleargă 50 de metri în 7 secunde, norma pentru băieţii din clasa a XI-a, trecuţi de 17 ani, este de... 8 se­cunde ! Dorinţa unei pregătiri continue este anihilată, cită vre­me pot fi realizate prea uşor normele. Revizuirea acestora se impune cu acuitate, aşa că Mi­nisterul Invăţămîntului trebuie să studieze urgent această proble­mă Mihai Nistor, antrenor de a­­tletism la Craiova . „Printre alte aspecte ale atletismului, reflecto­rul „Sportului“ a atins şi pro­blema condiţiilor de pregătire. La acest capitol aş dori să aduc şi eu cîteva completări, privind condiţiile în care se antrenează cele două grupe de atleţi de la Şcoala sportivă din Craiova. Cru­pa de începători, alcătuită din elevi din clasa a Vll-a, s-a pre­gătit în timpul iernii fie In sală, împreună cu grupe de gimnas­tică sau volei, fie... pe stradă. Grupa de avansaţi, cuprinzînd elevi din clasele VIII—XI, s-a antrenat pe culoarul Liceului „Fraţii Buzeşti". La fiecare oră antrenamentul era întrerupt (12— 15 minute) de elevii ieşiţi în re­creaţie. Intrucît culoarul are ci­ment pe jos, nu pot fi folosite toate mijloacele de pregătire, sportivii fiind deficitari în ceea ce priveşte tehnica. Chiar şi cei mai buni dintre ei nu au o teh­nică corectă, deşi au obţinut unele rezultate promiţătoare : Doina Prăzaru (n.1952) — 1,55 m la înălţime, Florin Sişu (n.1950)— 14,51 m la triplu. Dacă s-ar fi putut pregăti în condiţii satis­făcătoare, rezultatele lor ar fi fost, desigur, mai bune. Sperăm ca măcar acum, după apariţia acestor rînduri, conducerea Şcolii sportive şi cea a consiliilor municipal şi judeţean de­ educa­ţie fizică şi sport să ia măsuri de planificare mai judicioasă a bazelor sportive şi a orelor de antrenament, pentru ca şi atleţii craioveni să beneficieze de o pregătire temeinică atunci când se prezintă la concursurile și campionatele republicane“. ECOURI LA ATLETISMUL SUB REFLECTOR ­.V DE LA FEDERAŢIE In ultima sa şedinţă, Biroul Federaţiei­ Ro­mâne de Fotbal a luat următoarele hotarîri : 1. — Turneele în străinătate ale echipelor selecţionate sau de club să fie temeinic or­ganizate, în sensul ca programul jocurilor, durata deplasării şi sistemul de informare a F.R.F. despre evoluţia echipelor, să fie precis stabilite. In ceea ce-i priveşte pe jucătorii care au făcut deplasarea în turneul din Brazilia li se va urmări, prin colegiul central al antrenorilor şi prin comisia centrală medicală, evoluţia pentru a se asigura buna lor comportare în competiţii. Totodată se vor trage concluzii dacă organizarea unor asemenea turnee de lungă durată au consecinţe favorabile asupra formei sportive a jucătorilor. 2.­­ S-a aprobat sistemul de desfăşurare a campionatelor inter­judeţene (foste regionale) şi a celor foste raionale, precum şi a campio­natului de juniori 1967—1968. 3. — S-a ratificat sancţiunea de suspen­dare aplicată de secţia de fotbal a clubului Universitatea Cluj jucătorului Solomon Gheor­­ghe. Biroul federal recomandă biroului clubului sportiv Universitatea Cluj să se pronunţe în timp de 7 zile asupra hotărîrii biroului secţiei de fotbal privind suspendarea jucătorului Ivan­­suc Zoltán şi să trimită cazul spre rezolvare comisiei centrale de disciplină. 4. — Jucătorul Fanea Lazăr din asociaţia sportivă Textila Cisnădie se sancţionează cu suspendare pe 6 luni pentru semnarea a două cereri de trasferare în aceeaşi perioadă, ju­cătorul rămîne legitimat pentru echipa Tex­tila Cisnădie. De asemenea, biroul federal recomandă con­siliului asociaţiei sportive Textila Cisnădie să analizeze abaterile săvîrşite în acest caz de către tovarăşii Niţă Octavian şi Sandu Ion, care au eliberat, fără să aibă dreptul, o a doua dezlegare jucătorului Fanea Lazăr. 5. — Jucătorul Răducanu Necula (Rapid Bucureşti) se suspendă pe două etape de jocuri oficiale pentru atitudine nesportivă, ma­nifestată faţă de spectatori cu ocazia meciu­lui amical Rapid — Metalul Bucureşti. Pentru lipsurile de care a dat dovadă in or­ganizarea jocului de mai sus, biroul federal atrage atenţia conducerii clubului Rapid de a da dovadă de mai multă exigenţă şi răspun­dere în asigurarea condiţiilor normale de des­făşurare a meciurilor. ★ Fiind în preajma redeschiderii sezonului competiţional biroul federal atrage atenţia tu­turor secţiilor de fotbal să manifeste o grijă sporită pentru organizarea exemplară a jocu­rilor, să intensifice munca educativă în rîndul jucătorilor şi a spectatorilor, pentru ca toate întrecerile să se desfăşoare într-o atmosferă de deplină sportivitate. Federaţia Română de Fotbal va lua măsuri severe împotriva tutu­ror factorilor care se vor abate de la respec­tarea întocmai a regulamentelor şi dispozi­ţiilor în vigoare cu privire la organizarea și desfășurarea Jocurilor. CAMPIONATUL NATIONAL (Urmare din pag. 1) Florescu şi, respectiv, György şi László. • CEL MAI BUN JOC AL HOCHEIŞTILOR DIN M. CIUC Avîntul M. Ciuc a realizat aseară cel mai bun joc au însă nevoie de multe meciuri de verificare, şi tocmai în aceas­tă idee mi se pare util ca ase­menea competiţii gen „Criteriul tineretului“ să fie organizate şi in provincie, îndeosebi in cen­trele noastre tradiţionale ca Galaţi, Brăila, Constanţa, Cra­iova etc. Antrenorul Popa s-a referit la tinerii care au cele mai multe şanse de a fi promovaţi, nut mai curînd, în prima reprezentativă. Dar recentul turneu de la Bucu­reşti a mai scos în evidenţă şi alţi boxeri de real talent, cum ar fi Albu, Iuga, Molnar, Drugă şi, în special, Lehăduş, a cărui viteză de execuţie, forţă de lo­vire, „explozie“, au lăsat o pro­fundă impresie. Şi, să nu uităm că Vasile Lehăduş n-a împlinit încă 18 ani! Considerăm o reuşită cu totul remarcabilă faptul că la fiecare categorie de greutate au luptat, cu şanse aproximativ egale, câte 4 pugilişti. Ba, mai mult, trebuie consemnat faptul că cererile de participare la „Criteriu“ au fost mult mai numeroase. Colegiul central de antrenori fiind nevoit din actuala manşă a cam­pionatului, învingînd cate­goric pe Avîntul Gheor­­ghieni: 15—4 (4—0, 9— 1, 2—3). Punctele au fost înscrise de I. Szabó (4), Hollo (3), An­tal (2), Osvald (2), Andrei (2), Ferencz şi Balint pentru cîşti­­gători şi Szász (3), Malna şi pentru învinşi. Programul de vineri: ora 9: Tîrnava Odorheiul Secu­iesc — Petrol Geologie Bucu­reşti ; ora 17 : Steaua — Agro­nomia Cluj; ora 19 : Dinamo — Avîntul M. Ciuc, să facă o severă triere a acesto­ra. Concluzia ce se impune este că mulţi dintre antrenorii noştri (printre care C. Dobrescu, P. Mi­hai, Gh. Preda, FI. Stanomir, Gh. Zamfirescu ş.a.) muncesc cu tragere de inimă, consecvent, pentru a da boxului românesc strălucirea pe care o merită. Cîteva cuvinte despre arbitra­je. Deşi unii spectatori şi-au exprimat dezacordul faţă de o decizie (meciul Iuga - Molnár), considerăm insă că oficialii și-au făcut datoria. Ei au lăsat ca lupta să decurgă cît mai liber, dar In limitele regulamentului, fiind, totodată, prompţi atunci cînd era vorba să dicteze o pe­nalizare. Revăzînd ,,la rece** meri cu meci, constatăm că nici o decizie n-a fost flagrant eronată, ceea ce arată că M. Stănescu, C. Chiriac, M. Voicu­­lescu, V. Berezovschi, I. Ştefan, P. Epureanu şi ceilalţi oficiali au dat un bun examen. Se ob­servă, fără îndoială, o cotitură şi în atît de mult discutatele stiluri de arbitraj. Să fie, cum se spune, într-un ceas bun... R. CALARASANU Valeriu Prodan (dreapta) şi Gh. Bădilă, „surprinşi“ de obiecti­vul aparatului fotografic în disputa lor de duminică dimineaţă

Next