Sportul, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 413-441)
1969-01-03 / nr. 413
Nr. 413 (5847) „FOTBALUL NU SE POATE SUSTRAGE VIETH“ O discuţie cu Nicolae Petrescu are un farmec special. Motivul "? E una dinn rarele situaţii în care fotbalul se eliberează de infinitele lui momente subiective. E, dacă Vrei», unjoc abstract, un joc fără bare, un joc lipsit de buterul strident al arbitrului, un joc pe care-l urmăreşti cu plăcere şi pe care subsemnatul îl aşteaptă la răstimpuri ca un fel de eliberare, după nenumăratele partide şi dueluri în care un singur gol în plus sau în minus determină, cu candoare, saltul de la Phtolemeu la Galileu sau vice-versa. Pentru mereu noile promoţii aie iubitorilor fotbalului, amintesc că profesorul de limba română Nicolae Petrescu a jucat timp de 20 de ani la Juventus, pivă la război, apoi a fost antrenor, a condus şi echipa naţională, in cuplu, prin 1957 — dacă sunteţi Curioşi, vă furnizez şi citeva rezultate: 1—1 cu U.R.S.S. la Moscova, 1—1 cu Iugoslavia la Bucureşti, 2—1 cu Grecia la Atena — şi a desfăşurat multă vreme o intensă muncă de cercetare in cadrul unui registru larg, evitind întotdeauna diletantismul care le pindeşte ori de cite ori încerci să prinzi cel mai versatil dintre jocuri — fotbalul — în legile ştiinţei). In speranţa că mă veţi ierta pentru această paranteză pedantă, daţi-mi voie să lansez primă întrebare : — Cum vi se par jucătorii noştri de azi ? Mă gindesc şi la faptul că, există două păreri diametral opuse : una ii plasează pe fotbaliştii români in zona lui Bobby Charlton, cealaltă ii fixează la demisolul Europei. — Ambele păreri sunt doar... spectaculoase şi dovedesc că au fost emise in minutul 91, cu ochii incă la tabela de marcaj. — Pentru că fotbaliştii noştri joacă, în general, cu 60 la sută (şi chiar mai puţin din valoarea lor. — Asta e și părerea tribunelor. Dar care e cauza ? — Mai bine zis cauzele, pentru că, socotesc eu, există două cauze care se condiționează : 1. Antrenamentele nu sunt adecvate posibilităților noastre și 2. Formele de stimulare nu sunt adecvate temperamentului nostru. — E o simplă impresie ? — NU. E rodul unor cercetări care au început acum 18 ani, în tabăra de la Bistrița, unul din colaboratorii mei fiind pe atunci viitorul antrenor al campioanei mondiale de handbal, Ion Kunst-Ghermănescu. — Vorbeați de antrenamente neconforme... — Asta nu e o noutate. Uităm mereu că tipul de reacţie rapidă, un Pircălab, un Năsturescu, un Dumitriu, un Dumitrache nu pot fi aruncaţi într-o retortă cu tipul Constantin, Petescu sau Neacşu. Tipul de viteză arde mai repede şi recuperează mai greu. Şi totuşi, am urmărit deseori antrenamente în care jucătorii primului tip erau supuşi, marţi, lucrului de viteză. Pentru mine, ideea că organismul poate reîncepe efortul ÎNTOTDEAUNA după 24 de ore este falsă şi periculoasă. Un Nunweiller III sau un Dan Coe nu pot fi termene de comparaţie, după cum într-o ascensiune turistică, de pildă, în capul coloanei nu se află sportivul cel mai rapid, ci reprezentantul „de mijloc“ al grupului. — Credeţi că această nivelare... — Da-mi voie... Acesta-i doar un aspect... Aş vrea să nu uităm nici măcar o clipă că imensa majoritate a jucătorilor noştri uită că oboseala nu se termină o dată cu meciul. Celebra zi de luni, care era pe vremea mea ziua fotbaliştilor, a murit de mult, pentru că miercuri aici cu W.B.A. sau cu Trnava, ..■ această miercuri e în 90 la sută din cazuri mai dificilă ca duminica care a trecut. — Și ce-i de făcut ? — Dacă nu se elimină „frizele" de care vorbeam la început, cele două, orice discuţie devine inutilă, adică o simplă beţie de cuvinte, care nu rezolvă precizia pasei şi forţa şutului. — Vorbeaţi despre celebra zi de luni a fotbaliştilor de pe vremuri. Credeţi că astăzi consumul fizic al fotbaliştilor e mai mare ? — Eu am fost un jucător de viteză. Vintilă a fost un half mai rapid decit toţi cei de astăzi. N-aş spune că consumul fizic actual e mult mai mare. în schimb, consumul nervos e infinit mai mare. _ ? I — Preţul victoriei a crescut enorm. Apărările au străbătut drumul de la pisică la tigru în arta marcajului. Pe de altă parte, fotbalul are astăzi o uriaşă rezonanţă in opinia publică. Iar jucătorii sunt obsedaţi de ce va spune lumea Pe vremea mea, dormeai ca un pui în ajunul unui meci cu F. C. Austria. Astăzi, nimeni nu mai doarme in ajunul barajului pentru intrarea în divizia C. Asta e o situaţie obiectivă. FOTBALUL NU SE POAE SUSTRAGE VIEŢII. Ce era Bucureştiul anilor 1930 ? O trăsură... Un clopot de tramvai... O plimbare la Şosea. Apropo de Şosea. Te rog să mă crezi că de vreo 20 de ani n-am văzut fotbalist plimbindu-se la Şosea. Parcă l-am zărit o dată pe Constantin, cu căruciorul, pe Romei... In rest —■ nimeni. Ce mult se vrea să-l văd pe Dinu sau pe Dumitru cu o fată de braț... Văd însă că nu mai e la... modă. Totul trebuie să se petreacă foarte repede, potrivit tempo-ului 1068. Această viteză perpetuă oboseşte. Iată de ce jucătorii din Capitală sunt cei mai expuşi uzurii şi se pierd în foarte multe cazuri. Iată de ce Arsenal din Londra sau Anderlecht din Bruxelles se antrenează în pădure. — Bine, dar asta e o realitate mondială... Şi totuşi, Asparuhov soil Adamec... — Bulgarii sunt mai tineri decit noi în fotbal. Şi, în afară de asta, jucătorii lor au mai puţine certitudini de pe urma balonului rotund. In ceea ce-l priveşte pe Adamec, trebuie să admitem că predecesorii lui au avut întotdeauna o valoare deosebită, care i-a adus de două ori la un pas de „Cupa Jules Rimet“. Dacă n-o să ţinem seama de aceste realităţi, o să înălţăm un munte de decepţii care ne va demobiliza in continuare. — Cu alte cuvinte... — Cu alte cuvinte, prin eliminarea celor două „Irine" de care vorbeam, trebuie să creştem cu cel puţin 20 la sută valoarea jucătorilor noştri. Iar acest 20 la sută poate să însemne mult in competiţia europeană. — Acesta e doar un pronostic ? — Nu. Am lucrat în ultimul timp cu băieţii de la Progresul. M-am ocupat amănunţit de cîţiva dintre ei. Am reuşit, împreună cu Drăguşin, o diferenţiere a pregătirii, în funcţie de ardere şi recuperare. Am avut satisfacţia ca Oaidă, Neacşu, Grama sau Viorel Popescu să joace aproape de valoarea lor maximă sau, în orice caz, in jurul lui 80 la sută. In schimb, tînărul Alecu a fost supus unui efort prea mare pină spre mijlocul lui martie 1968 şi a s căzut foarte repede. Şi Alecu nu e singurul caz în fotbalul nostru. — Ce jucători manifestă constanţă la un nivel acceptabil ? — Leveter, Petescu, Dinu de la Dinamo, Neacşu. Da, repet, Neacşu. Cei mai mulţi, insă, ard foarte repede. Foţi să cercetezi toate statisticile, n-ai să găseşti jucători cu mai mult de 6—? meciuri bune din 26. Herrera l-a scos din echipă pe Corso pentru un jucat. bice .«ev» mai puţin , decit jumătate din meciurile de campionat — asta înseamnă 13—14. In schimb, la noi, e suficient să joci două-trei meciuri bune, pentru ca temperamentalul nostru iubitor al fotbalului să te aleagă cel mai bun jucător al anului. — Ce părere aveţi despre copii ? — Copiii de astăzi învaţă să joace fotbal exact ca acum 40 de ani. Şcoala fotbalului este SINGURA din ţara noastră care nu a înregistrat ABSOLUT nici o ameliorare. Iar fotbalul 1968 nu mai poate fi învăţat după abecedarul 1928. — Antrenorii ? — Antrenorii copiilor noştri au, şi poate pe bună dreptate, psihologia omului trimis la „munca de jos". Dar ce rost mai are să vorbim în mod special de antrenorii copiilor, cînd cele 3 009 de echipe care joacă in „Cupa României" au 300 (!) de antrenori ? — Ce părere aveţi de nivelul general al antrenorilor ? — Cunosc situaţia nu numai in ţara noastră. Antrenorii români nu sunt de loc mai puţin dotaţi în comparaţie cu antrenorii din ţările cu fotbal avansat. In schimb, ei suferă enorm de pe urma lipsei de informare pe linie profesională. Am îndrăzneala să afirm că marele public e mai bine informat decit antrenorii intr-ale fotbalului. Mă gindesc la faptul că publicul are la dispoziţie, pentru o informare adecvată cerinţelor sale, un ziar de sport, o revistă sau două cu „de toate pentru toţi“. Antrenorul, însă, nu are acele mult dorite caiete de specialitate pură, cu ajutorul cărora să se informeze şi să se verifice. — Să revenim la... — ...desigur, meciul cu Anglia. — Nu. Astăzi se joacă fără bare. Să revenim la posibilităţile de progres in condiţiile actuale. — Se poate obţine o creştere a pregătirii fizice, cu condiţia atitudinii realmente ştiinţifice. Cel puţin la fel de importantă imi pare a fi, insa, limpezirea minţii jucătorilor. Mă refer, desigur, la nebuloasa tactică pe care o trădează în special mijlocaşii, rupînd cu o plăcere, aş zice, sadică, terenul în două, prin lungi plimbări solitare, încheiate cu o pasă de doi metri şi cu o demarcare de un metru. — Cum se poate realiza această limpezire ? — Prin simplificarea limbajului. Există în mijlocul antrenorilor noştri o tendinţă spre „intelectualizarea" limbajului. Rezultatul ? Jucătorii dorm in timpul şedinţelor de pregătire tactică şi nu corectează nimic. Mă întreb cum poţi să nu dormi dacă îţi sună in urechi „perimetrul care închide, parametrii necesarmente necesari utilităţii indispensabile şi subordonate conţinutului specific şi intrinsec al jocului“ ? — Va mulţumesc pentru acest fragment care mă scuteşte să imaginez un alt final. Horia I. CALIN — De ce plasaţi „undeva la mijloc“ ? doar INTERVIUL NOSTRU CU NICOLAE PETRESCU văzut de Neagu RADULESCU Primele te NINGE... NINGE... NINGE... lati ia a intrat deplin To i drepturile ei, 0 dată cu noul an, acoperind întinsurile cu un covor gros de zăpadă. Unindu-te pe fereastră, la orice te poți gindi in aceste zile, numai la fotbal nu. Balonul rotund, in jurul căruia se țes atitea povești, atîtea drame, pare să hiberneze în magaziile de materiale şi echipament, aşteptînd venirea primăverii sau măcar sosirea unor zile mai favorabile. Imaginea este, însă, numai aparentă. Multe echipe se pregătesc să-şi reia „lucrul" în Vederea returului, convinse că fiecare Zi de muzică în plus le poate asigura o mai bună reprezentare în primăvară, cînd vor fi chemate din nou la start. De altfel, pînă la 9 martie, nici nu mai e chiar atit de mult timp. Iubitorii fotbalului, probabil au şi început să numere zilele. . . Ieri, o dată cu reluarea lucrului la redacţie, telefoanele au început să sune. Ca de obicei, la datorie, corespondenţii noştri ne-au transmis primele veşti ale anului în legătură cu activitatea echipelor de fotbal. ALLO ! AICI ARADUL! în aparat se aude vocea bine cunoscută pentru noi a colaboratorului nostru ŞTEFAN IACOB, corespondentul principal di judeţul Arad. Sâ-l ascultăm împreună cu fiv. „Vă transmit veşti de la U.T.A. Prima şedinţă de lucru a fotbaliştilor arădeni va avea loc sâmbătă 4 ianuarie. La ora 10 dimineaţa este programată vizita medicală a tuturor jucătorilor. După cum se ştie, antrenorul principal, Nicolae Dumitrescu, este plecat în Anglia, în lipsa lui, Irmnele vor fi luate de I. Reinhardt și Al. Dan. Am aflat că U.T.A. se va deplasa, pentru o scurtă perioadă, la Băile Herculane. Apoi, echipa se va întoarce la Arad, unde va face primele antrenamente în aer liber. Pentru luna februarie, este proiectat un turneu de citeva jocuri, în Belgia. Veşti mai puţin plăcute mi-au parvenit de la Vagonul. Antrenorul Toma Jurcă şi-a dat demisia. Provizoriu, îl înlocuieşte Radin Duşan, antrenorul echipei de juniori.” ALLO ! AICI BACĂUL ! — „Alibi Aici e ILIE 1AN£[/. Vă dau Veşti din tabăra dinamoviştilor băcăuani. în lipsa lui D. Nicuşor, plecat pentru Studii şi documentare în R.F. a Germaniei, pregătirile echipei vor fi conduse de fostul jucător C. Rădulescu, ajutat de Mihai Macri, antrenorul juniorilor, în programul echipei din Bacău este prevăzută, in primul rînd, vizita medicală, după care va urma o perioadă de antrenament la Bacău, iar după 16 ianuarie, întregul lot se va deplasa la Slănic-Moldova. în această perioadă, jucătorii au și alte preocupări importante. Kiss şi Maghiar, de pildă, fie pregătesc pentru examene la Institutul pedagogic, iar Ghiţă, Velicu, Duţan, D. Ene, Bugiubei Şi Băluţă recitesc de zor materia pentru sesiunea de examene de la liceu.1' ALLO! AICI TG. MUREŞ! Fotbaliştii de la A.S.A. Tîrgu Mureş — aşa cum ne-a Comunicat ION PAUŞ — au avut un dublu motiv de a-și felicita antrenorul principal — Tiberiu Bone, în primul rînd, cu prilejul Anului Nou, și apoi, cu ocazia avansării acestuia la gradul de colonel. Vacanța fotbaliștilor încetează pe ziua de 6 ianuarie, cînd toată lumea va trebui să fie prezentă la club. In prima garnitură au fost promovaţi jucătorii Stingă, Dondoş, Hajnal şi Canaro, din lotul de tineret. Primele antrenamente se vor desfăşura de la 8 ianuarie , în sală şi în aer liber. ★ Acestea au fost doar primele telefoane. Noul an abia a început. .. încep jocurile din categoria B încheierea şi a celei de a doua manşe a campionatului de hochei nu va determina o pauză totală în activitatea competiţională internă. Este foarte adevărat că a treia manşă a disputei pentru titlu va avea loc abia în luna martie (pînă atunci Selecţionatele ţării vor susţine o serie de jocuri internaţionale, Urmînd ca prima reprezentativă să se prezinte la startul C.M. la (finele lunii februarie) dar, între timp, vor intra în scenă (formaţiile de categoria B, a căror întrecere va fi găzduită, pe tsatinoare naturale, în mai multe oraşe din provincie. Mai înainte însă de a vorbi despre locurile şi datele de des- făşurărie a acestei competiţii, trebuie spuse citeva cuvinte despre participare. DJeşi termenul acordat de federaţie a fost destul de lung (incepînd din luna octombrie), totuşi, pînă la 31 decembrie s-au primit înscrieri doar de la patru formaţii : Tirnava Odorheiul Secuiesc, Avintul Gheorghieni, Sutienul Sebeş şi Cooperatorul Tg. Secuiesc. în ultimul moment a sosit şi o telegramă de înscriere din partea asociaţiei sportive Metalul Rădăuţi. Dar mai sunt aite centre, cu veche activitate în acest sport, de undă nu s-a primit nici o veste. De pildă, din oraşul Tg. Mureş, unde până anul trecut a existat o echipă (Comerţul), cu un lot destul de bun, din Sighişoara sau chiar din Braşov. Fireşte, termenul de înscriere nu poate fi prelungit la infinit, deoarece datele prevăzute în calendarul competiţiilor interne trebuie respectate. Campionatul categoriei B se va desfăşura în două manşe, fiecare cu tur şi retur. Echipa clasată pe primul loc va avea dreptul de a susţine un joc de baraj pentru promovarea în prima categorie, cu formaţia clasată pe ultimul loc în campionatul categoriei A. Acest meci de calificare se va disputa la sfîrşitul lunii martie pe patinoarul artificial din Poiana Braşov, paralel cu partidele din „Cupa României“, la care au fost invitate primele patru clasate în campionatul categoriei A. Comisia de competiţii a federaţiei a alcătuit programul ţinind seama că — iniţial — s-au înscris doar patru echipe : turul primei manşe la Odorheiul Secuiesc în zilele de 10, 11 şi 12 ianuarie, iar returul la Gheorghieni în zilele de 15, 16 şi 17 ianuarie. Cum însă în ultimul moment a sosit și cererea de participare a formației Metalul Rădăuți, probabil că datele vor fi modificate, în cazul acesta fiind necesare nu numai trei zile pentru un tur, ci cinci. sportál Perioada de transferări la fotbal Pentru a da posibilitatea îmbunătăţirii componenţei echipelor participante în campionatele pe 1968—1909 şi totodată pentru a cuprinde în pregătiri loturile respective in timp util, Biroul Federaţiei române de fotbal a stabilit o nouă perioadă de transferare între 0—31 ianuarie 1969. In această perioadă îşi vor putea cere transferarea jucătorii legitimate la orice categorii de echipe, cu excepţia celor transferaţi pe termen limitat în perioada 17 iulie—5 august 1968. Cererile de transferare, însoţite de acordul scris al asociaţiilor sau cluburilor sportive din care provin jucătorii respectivi şi de carnetul de legitimare, se vor depune la Federaţia română de fotbal, dacă se referă la asociaţii sau cluburi sportive din diviziile A, B şi C, şi la comisiile judeţene de fotbal în celelalte cazuri. Selecţionata divizionară română — selecţionata cluburilor din Israel 0-1 (0-1) TEL AVIV, (prin telefon) Marţi după amiază, pe stadionul din cartierul Ialfa, în prezenţa a 20 000 de spectatori, selecţionata divizionară română a susţinut a doua partidă în compania selecţionatei cluburilor din Israel. De data aceasta, fotbaliştii români au părăsit terenul învinşi, cu scorul de 1-0. Unicul gol al meciului a fost marcat in minutul 2. După executarea unei lovituri de colţ, portarul Gornea a scăpat balonul din mină şi înaintaşul advers, Springer, atent, a introdus mingea in plasă, în continuare, jucătorii ambelor echipe au desfăşurat un joc frumos, cu multe faze de poartă. Fotbaliştii români au avut unele perioade de dominare şi au lăsat o bună impresie prin jocul de cimp. Dar şi cu acest prilej, s-a manifestat o veche carenţă: ineficacitatea. De mai multe ori Dermibrovschi, Dumitrache şi Dinu au ratat ocazii bune de a egala. Au fost folosiţi următorii jucători : Gornea — Săttuăreanu, Boc, Dinu, Mocanu (min. 46 Deleanu), Anca, Nunweilier VI, Pantea, Dembrovschi, Dumitrache (min. 46 Domide), Lucescu. LOT0-PRON0 S-a prelungit vinzarea la tragerea speciala Loto a Revelionului La cererea participanţilor, vinzarea biletelor pentru trargerea specială LOTO a Revelionului din 3 ianuarie 1969 s-a prelungit pînă sîmbătă 4 ianuarie 1969. Tragerea va avea loc la 5 ianuarie 1969 în Capitală. Depunerea biletelor cîştigătoare se va face pînă joi 9 ianuarie 1969 ora 13 în oraşele reşedinţă de judeţ şi pînă miercuri 8 ianuarie 1969 ora 13 în celelalte localităţi. La această tragere se atribuie în număr nelimitat autoturisme şi se acordă 10 autoturisme prin tragere la sorți. De asemenea, se acordă 40 excursii în U.R.S.S. — Asia Centrală- prin O.N.T. și numeroase premii în bani. Se extrag 30 de numere. Variantelor cu 2 numere cîștigătoare din 6 extrase, li se atribuie cîte 100 lei. Cu biletele de 10 lei se poate participa la toate extragerile. ★ Programul concursului Pronosport Nr. J din 5 ianuarie 1969 este următorul i I Bari — Lazio (pronostic pauză). H Bari — Lazio ('pronostic fina!). Ill Brescia — Spăl (pronostic pauză), IV Brescia — Spăl (pronostic final), V Genoa — Mantova (pronostic pauză), Vi Genoa — Mantova (pronostic final), VII Catanzaro — F'erugia. VIII Como — Reggiana, IX Livorno — Cesena, X Modena — Reggina. XI Monza — Lecco. XII Padova — Catania, XIII Tertiana — Foggia. Pag. a 3-a SPORT.MAFIA Otravă in coşo» de LAMBERTO ARTIOLI Presa americană parcă nu avea alte subiecte mai interesante in zilele acelea. Un cronicar de la,,NE\\' YORK POST“ s-a dus să ia un interviu preşedintelui uneia dintre universităţile implicate in scandal. „Nu pot crede că băieţii mei au putut face un asemenea lucru“, a spusel cam enervat. „Şi de ce nu ?“ i-a replicat cronicarul sigur pe el. „I-aţi plătit pentru efectuarea anumitor munci manuale în universitate, dar ei n-au prestat niciodată aceste munci, le-aţi dat note pentru materii pe care nu le-au studiat şi pentru ani pe care nu i-au frecventat niciodată, i-aţi corupt ca să joace pentru dv. Ce diferenţă este intre aceasta şi faptul că organizatorii de pariuri le-au strecurat în buzunar un pumn de dolari ca să nu joace prea bine ?“ Aşa cum spuneam, 14 jucători au fost condamnaţi la pedepse variind intre şase luni şi trei ani de închisoare. Dar şi Salvatore Gallazzo a ajuns in puşcărie iar severitatea sentinţelor, in acel îndepărtat 1961, a avut efectul dorit : timp de ciţiva ani, baschetul amator din Statele Unite a mers pe linia celei mai perfecte legalităţi. Pe neaşteptate, in primele luni ale lui 1962, ciclonul s-a dezlănţuit din nou cu o altă sene de meciuri aranjate. Ancheta magistraturii a smintit că 3, in limpid sezoanelor competiţionale dintre 1956 şi 19611. 20 de jucători de baschet, din 15 universităţi diferite, s-au lăsat corupţi pentru un total de 44 500 dolari, pentru, a influenţa rezultatul a 44 meciuri ; alţi şase, au fost acuzaţi că au acceptat peste 800 de dolari. De data aceasta cormătorul se numea Aaron Wagman. Ţesătura nelegiuirilor sale era foarte fină, iar complicii lui se numeau : Joe Green, Jerry Vogel, Joseph Hacken, Charles Tucker, Mike Siegel şi Daniel Quindazzi. Corupătorii ştiau totul despre viaţa studenţilor-jucători ce urmau să fie mituiţi Cu rare excepţii, aceştia proveneau din familii strimtorate. Unii nu aveau nici măcar familie, ceea ce le sporea şi mai uizult incapacitatea de a rezista la tentaţia banilor. Alţii ar fi fost nevoiţi să părăsească universitatea deoarece resursele lor materiale erau insuficiente. Dar, se ştie cum sfirşesc aceste lucruri, uneori muşchii pot mai mult decit mintea. Jucătorii care s au lăsat ademeniţi au fost: Anton Muehlbauer, Stan Niewierowski, Terry Lietchfield, Don Cailagher, Lou Brown, Doug Moe, Frank Majewski, Wince Kemplon, Jack Egan, Ed Bowler; Connie Hawkins, Roger Brown, Arthur Hicks, Henry Gunter, Alphra Sauders, Charlie North, John Morgan, Glenn Cross, Bob Kraw, Pete Kelly, Nike Parenti, Bill Chrystal, Jerry Graves, Fred Portnoy, Arthur Mandel şi Ray Paprocky. Primele partide aranjate despre care s-a aflat ceva au fost cele cinci susţinute de Universitatea St. John in sezoanele 1956—57. Jucătorii mituiţi au fost Mike Parent) şi Bill Chrystal ; fiecare a primit 4 450 dolari de la Joseph Hacken, care ii avea de la Aaron Wagman. Tot la începutul sezonului 1956, Jerry Graves, căpitan şi bun realizator alechipei din Mississipi, a băgat in buzunar o sumă şi trtai mare , 4 750 de dolari pentru a influenţa rezultatul a patru partide. Acelaşi Wagman i-a încredinţat banii. După descoperirea, nelegiurri, Graves, a fost poreclit de colegi „Mister Scandal-baschet“ Cine erau şi de unde proveneau aceşti jucători maleabili ? Anton Muehlbauer, de pildă, olandez de origine, era fiul unor părinţi despărţiţi; băiat simpatic, dar uşor influenţabil, a fost totdeauna un şcolar sărac, chiar, şi pe vremea, cînd frecventa cursurile şcolii. Abraham Lincoln din Brooklyn. Universitatea statului Carolina de Nord l-a exmatriculat mai înainte de a izbucni scandalul din baschetul american. Un altul. Stan Niewierowsky, după cite spuneau colegii lui, ar fi făcut pariuri pe orice. Dacă cineva arunca în aer un fulg, Stan ar fi pariat fie că fultiul atinge pămintul, fie că nu-l atinge. Cind a fost acuzat ca a influențat rezultatul unor partide, a încercat să se scuze spunind nepăsător: „Aveam nevoie de bani“. Don Carlagher, insă, trebuia să-şi întreţină soţia şi un copil. Frank Majewski a acceptat pumnul de dolari pentru a-şi ajuta mama văduvă şi suferindă care nu putea munci. Jack Egan era căsătorit, trebuia să-şi crească cei doi copii şi să plătească o intervenţie chirurgicală la care fusese nevoită să se supună soţia sa pentru întreruperea unei sarcini. Bowler a devenit tată a două gemene premature in sezonul 1960—61 şi neştiind cum să facă faţă cheltuielilor a înghiţit şi el momeala. Roger Brown. Tatăl şi mama lui trăiau despărţiţi, iar aceasta din urmă trebuia să întreţină alţi cinci copii, dintre care unul — mezinul — suferind de paralizie. Roger nu a văzut nici măcar un cent in toată copilăria lui. F. a fost acuzat că a primit 250 de dolari şi alte citeva favoruri (un automobil pus tot timpul la dispoziţia lui, hrană şi benzină gratis, bilete la spectacole etc) toate de la Joseph Hacken, mina dreaptă a lui Wagman. Acordul intre Roger Brown, colegul său Connie Hawkins (care a primit 210 dolari) şi corupătorul Hacken a fost încheiat la Madison Square Garden, cu ocazia unui meci de baschet. Au fost văzuţi alunei, alături de avocatul Jack Molinas, cindva idolul echipelor Columbia şi Fort Wayne, exclus din Asociaţia naţională de baschet pentru că pariase pe propria-i echipă. Arthur Hicks, un negru, era jucător la All State dirt St. Elizabeth, în sudul oraşului Chicago. Era un mare jucător; a primit cel puţin cincizeci de oferte ca să treacă in echipa unor colegii ca Big Ten şi Notre Dame. Provenea din slums-uri (mahalale) şi a fost totdeauna lefter. Foarte bun baschetbalist, el reprezenta cazul tipic al studentului întreţinut de universitate doar pentru randamentul său sportiv , căzut la examenele de geografie şi de engleză, a fost eliminat in anul următor pentru că nu avea suficiente resurse materiale. Tr. româneşte de S. BONIFACIU şi A. BREBEANU (Din „Sport e Mafia“ — (C) 1968 — Casa editrice Valentino Bompiani — Milano) Rezultatele concursului special Pronoexpres din 1 ianuarie 1969 PREMII OBIŞNUITE (bilete de 6 şi 15 lei) Extragerea 1: 18 36 19 6 41 34 Extragerea a II-a 19 3 31 12 18 40 24 PREMII SUPLIMENTARE (biletede 6 şi 15 lei) Extragerea a III-a: 28 39 37 9 1 Extragerea a IV-a: 17 32 21 43 5 Extragerea a V-a : 41 20 4 36 35 Extragerea a Vl-a: 21 44 18 38 4 Extragerea a Vl-a : 31 34 23 7 3 Extragerea a Vlll-a : 30 4 18 24 2 PREMII SPECIALE (bilete de 13 lei) Extragerea a IX-a: 19 15 16 41 42 21 26 FOND DE PREMII: 4 459.761 lei din care : Extragerea 1: 914.706 lei Extragerea a Il-a : 914.706 lei premiile Întregi ŞI SFERTURI DE LA TRAGEREA LOTO DIN 27 DECEMBRIE 1968 Categoria a II-a : 3 variante a 30.731 iei şi 5 variante a 7.682 lei; Categoria a III-a : 82 a 1.304 lei şi 206 a 326 Iei; categoria a IV-a : 329 a 478 lei şi 504 a 119 lei; categoria a V-a: 729 a 251 lei şi 1241 a 62 lei. Report categoria II 87.03 lei