Sportul, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 712-741)

1969-11-19 / nr. 730

e 2-8 CITATE DIN „LUMINILE ARENEI" • Cultura fizică reprezintă, în fond, o parte a culturii generale, una dintre direcţiile de dezvoltare a acelor însuşiri care sunt proprii omului. Năzuim către formarea unei personalităţi armonioase, prin îmbinarea calităţilor fizice şi spirituale... • Un record nu înseamnă pur şi simplu „un record“, înseamnă că omul poate mereu mai mult, că e mereu capabil de nou, de ex­traordinar. • Am fugărit şi eu odinioară, laolaltă cu câţiva confraţi de co­pilărie, o minge — de clipă, îndeobşte — pe maidanul din marginea cartierului. Et in Arcadia ego ! • Pentru că nu te-au blazat laurii şi trofeele, pentru că ai rămas acelaşi puşti entuziast, cu părul ciufulit şi cu ochii strălucitori, pen­tru că nu ştii să pozezi fotografilor, nici să-ţi priveşti de sus cole­gele şi adversarele — deşi evident, ai avea de unde — îţi mulţumesc, Iori dragă. • A ţine cu x sau y nu înseamnă a rîvni o victorie în orice con­diţii ; oricît de paradoxal ar părea, nimic nu este mai perisabil, în sport, decit rezultatul în sine. • Nimic mai onorabil decit să ştii sa primeşti înfringerea de moment cu aceeaşi demnitate în gesturi, cu care ieri-alaltăieri, iţi po­triveai pe frunte cununa de lauri. • Depăşind, intr-adevăr, orice limită, goana dementă după isprăvi supraomeneşti ar putea transforma treptat stadionul, ringul, şoseaua însorită în anticamere ale viitoarelor aziluri pentru exfeno­­menele sportive. • Este o flacără de departe : ea vine din urmă cu trei milenii, vorbind despre perpetua aspiraţie a umanităţii către pace şi bună înţelegere. CAMPIONATUL NAŢIONAL DE ŞAH MAESTRU DOMINĂ Florin Gheorghiu şi Victor Ciocâltea n-au întrerupt nici o partidă pînă acum în acest campionat. Dimpotrivă, gîndesc repede (şi bine) aplicînd tacti­ca binecunoscută a jucătorilor tari : remize cu negrul, vic­torii cu­ albul ceea ce pare a fi suficient pentru un loc foar­te bun in clasament. Astfel, Ciocâltea a obţinut încă o victorie rapidă, în run­da a 5-a, asupra lui Voicu­­lescu. Desfăşurarea partidei pare, la prima vedere, foarte simplă. Dar in spatele acestei aparente simplităţi se ascunde o tehnică foarte bine pusă la punct, necruţătoare faţă de mi­cile greşeli ale adversarului. Iată cum s-au desfăşurat lu­crurile : A fost o apărare franceză obişnuită (1. e1 e6 2. d1 d5 3. Cc3 Nb4 4. e5 Ce7 5. Nd2) Aci, în locul mutării standard 5... c5, Voiculescu a ales un alt plan, care, de obicei se joacă în ordinea de mutări 5. a3 N :c3 6. b:c3b6. El a jucat acum (5... b6) ceea ce, probabil, nu este la fel de bine. (A ur­mat 6. Cb5!N:d2 7. D:d2Na6 8. Dc3 !) După această mutare foarte bună, Negrul este prac­tic nevoit să schimbe la b5, renunțînd deci la ideea sa stra­tegică, anume de a schimba nebunii de cîmpuri albe (8.. . N:b5 9. N:b5+c6 10. Nd3 Cd1 11. Dd2 0-0 12. f4 c5) S-ar părea că nimic grav nu s-a întîmplat. Dar superioritatea de spaţiu în centru şi faptul că a păstrat nebunul de alb, per­mite lui Ciocâltea să desfăşoa­re un atac simplu, dar foarte precis şi eficace (13. c3 f5 14. Cf3 c4 15. Nc2 b5 16. b3 Cg6) Negrul nu realizează amploa­rea primejdiei. Poate că un plan mai bun ar fi fost Te8 urmat de Cf8 (11. g4 Ch4 18. D­3 C­f3+ 19. D:f3g6) Deşi pozi­ţia pare atit de simplă, amenin­ţările Albului sunt foarte tari, în spatele zidului de pioni pie­sele negre sunt reduse la pa­sivitate. (20. h4 Tf7 21. h5Cf8 22. 0—0—0) De remarcat cit de tîrziu a efectuat Albul ro­cada — numai atunci cind ata­cul său a ajuns în faza deci­sivă (22... Tb8 23. Tdgl Tbbl 24. Dh3 !) Concentrarea forțe­lor albe pe flancul* • regelui a atins punctul maxim. Se ame­nință tripla luare la f5, iar dacă Negrul joacă 24... Dc8, atunci întîi 25. h :g6 C :g6 şi apoi 26. g:f5. De aceea Voicu­lescu s-a decis să joace (24... f:g4) dar după (25. T :g1), în poziţia din diagramă, a cedat, deoarece nu mai există apărări suficiente împotriva multiplelor ameninţări, de exemplu 25... Tg7 26. h:g6 h:g6 (26... C:g6 27. N:g6T:g6 28. T:g6+h:g6 29. Dh8+ şi ciştigă dama) 27. N:g6 !! C:g6 28. T:g6 şi ciştigă. Un reviriment puternic a marcat I. Szabó, obţinînd două victorii consecutive, în rundele 5 şi 6, la Drimer şi Reicher. In prima dintre aceste partide, Drimer a încercat să cîştige şi a intrat intr-o serie de com­plicaţii, bazate pe o periculoa­să legare, care păreau să-i fie favorabile. E greu de spus unde a greşit, în orice caz Szabó s-a apărat şi în cele din urmă a obţinut un preţios punct. Iată cum s-a desfăşu­rat această interesantă partidă: Driraer — Szabó — (Apăra­rea Siciliană) 1. e4 C5 2. C­3 d6 3. d4 c :d4 4. C:d4 Cf6 5. Cc3 a6 6. Ng5e6 7. Df3Ne7 8. 0—0—0 Dc7 9. Ne2 (Mai bine direct Dg3. Locul nebunului este la d3) 9... Cc6 10. Dg3 Nd3 11. f4h6 12. Nh4 0—0—0 13. Del Rb8 14. Ng3C:d4 15. T:d4Nc6 16.Nf3 g5 17. f :g5 h:g5 18. eă (începutul unei interesante acțiuni, bazată pe legarea pe diagonala h2—b8) 18... N :f3 19. e:d6 N:d6 20. T:d6 T:d6 21. De5 (Poate mai bine simplu g:f3) 21... T:d8 22. D:i6 (Și aici era de considerat g: £3) 22... N:g2 23. Td1 Rc8 24. T:d6 T:d6 25. D:g5Dd8 26. De5Td4 (Negrul se strecoară prin te­renul „minat”) 27. Dc5+ Nc6 28. a4 D16 şi pînă la urmă Ne­grul şi-a valorificat avantajul material. Un sfîrşit amuzant (nu pen­tru Fischer însă) a avut parti­da sa cu Ungureanu din runda a 6-a. In poziţia din diagramă el a jucat neatent 15. c2—c3 77 pentru ca să constate, cu sur­prindere probabil, că după 15... Cf6 e8 ! calul său din d5 nu mai are retragere ! Fischer a mai încercat 16. b4 e6 17. b:c5 d:c5 18. N:c5e:d5 19. e5 (După 19. N:f8N:f8 Albul n-are nici o șansă) 19... Ce7 20. e6 Dc7 21. N:e7D:e7 22. N:d5D:a3 23. e7N:d5 24. e:f8DD:f8 după care a cedat. S. SAMARIAN CAMPIONATUL FEMININ Conduce Margareta Teodorescu Finala feminină se apropie de jumătate. O revenire pu­ternică a marcat maestra in­ternaţională Margareta Teo­dorescu, campioana ţării, aflată acum în fruntea cla­samentului, înaintea Veturiei Simu care joacă şi ea foarte bine în acest turneu. Iată rezultatele: Pogore­vici — Simu 0—1, Aposto­­lescu — Teodorescu 0—1, Chiţ — Bogdan 1—0, Cră­ciun — Miroslav, Baum­­starck — Desmireanu, Nico­­lau — Makai şi Juncu — Gogîlea, remize (runda a VI-a), Baumstarck — Simu 1—0, Pogorevici — Juncu 0—1, Crăciun — Teodorescu, Miroslav — Teodorescu, Si­­miu — Nicolau şi Bogdan — Apostolescu, remize (partide întrerupte). După şase runde, conduce în clasament Teodorescu cu 5 p, urmată de Simu 4­­ 7 p, Makai şi Baumstarck 4 p, Nicolau, Iuncu şi Gog­îlea 3 VI­P. O EXPERIENŢĂ CARE NU TREBUIE REPETATĂ Bilanţul recent încheiatului sezon de caiac-canoe invită in­sistent la evaluări lucide, la interpretări cit mai obiective — şi, aş adăuga — curajoase, pentru ca măsurile ce se cer aplicate in sportul nostru să fie intr-adevăr, cele mai efi­ciente. O anume particularitate a acestui sezon trebuie, cred, subliniată înaintea oricăror alte comentarii. Este vorba despre faptul că după finişul olimpic din Mexic a început — din păcate, NU AŞA CUM TRE­BUIA — pregătirea pentru ediţia 1972 a J.O. Existau, din capul locului, cîteva probleme de dificultate evidentă pentru federaţia de specialitate, pen­tru colegiul de antrenori, pen­tru toţi specialiştii caiacului şi canoer. In Mexic, de exem­plu, au participat o serie de sportivi de virf, consacraţi pe plan mondial, dar care, teore­tic, nu au multe şanse de a-şi menţine valoarea pînă la J.O. Ei trebuiau insă pregătiţi şi folosiţi la C.E. Totodată era necesar să se înceapă „rodajul“ viitoarei echipe olimpice, să se realizeze măcar un Început de omogenizare a lotului re­prezentativ. Ce ne spun, ACUM, rezul­tatele 7 O parte din garnitura de bază (Vernescu, Sciotnic, D. Ivanov, S. Covaliov) a ară­tat că poate da şi în viitor un randament bun. îmbucură­tor este şi faptul că generaţia mai tinără a confirmat progre­sele anterioare, Iacob, Rujan Zafiu sau Simiocenco fiind gata să înlocuiască (unii au şi făcut-o) pe cîţiva dintre ti­tularii echipei. In schimb, o altă parte dintre sportivii frun­taşi (H. Ivanov, Conţolenco, N. Terente, Coşniţă, Irimia, P. Maxim) n-a obţinut rezultate pe măsura aşteptărilor. MAI AU, SAU NU, VALOARE ŞI PERSPECTIVE ACEŞTI SPOR­TIVI ? Foarte greu se poate da un răspuns exact acestei întrebări vitale pentru sportul nostru (mai ales pentru că nu am citat decât pe unii dintre sportivii fruntaşi cu rezultate modeste în acest sezon). Se poate, însă, aprecia că la aceas­tă situaţie — şi implicit la ob­ţinerea unor rezultate generale tihne dar nu foarte bine — principala contribuţie negativă a avut-o renunţarea la unita­tea de pregătire a lotului şi chiar a sportivilor fruntaşi din cluburi, împărţiţi nefiresc în­­tr-un sistem de grupe, fiecare cu o anume concepţie şi meto­dică. Aşa s-a făcut ca o gru­pă (DINAMO) să cucerească majoritatea locurilor fruntaşe la C.E., iar cealaltă (STEAUA) doar un loc 3 — deşi ambele grupe erau la începutul sezo­nului, pe plan numeric şi va­loric, de forţe apropiate şi se sconta pe o contribuţie egală la un succes de prestigiu. Tot această împărţire pe grupe a înlocuit colaborarea dintre e­­chipaje — în pregătire şi chiar în competiţie — cu o rivalitate greşit înţeleasă, cu o luptă di­rectă, nu întotdeauna sportivă, existind cazuri cînd un echipaj românesc a fost descalificat pentru că a jenat în cursă un alt echipaj românesc care a­­vea, de fapt, prima şansă la titlu ! Nu mai insist asupra unei alte consecințe : din cau­za amintită nu a fost posibil nici să se realizeze echipajele combinate de maximă valoare, în unele probe acceptîndu-se o reprezentare de GRUPE și nu a LOTULUI. Iată numai cîteva din nume­roasele argumente care atestă (dar cel mai bine ar face-o analiza individuală a compo­nenţilor lotului !) nereuşita unei experienţe, care, de la început prezenta riscul ca re­zultatele scontate să fie obţi­nute numai de una din grupe şi anume de aceea care se fixase la cele mai bune criterii de pregătire. Mi se pare că trebuie să se înveţe din aceas­tă nereuşită. Este nevoie ca metodica pregătirii să fie uni­tară şi să ne reamintim cu toţii că în această direcţie avem propria noastră experienţă, ex­perienţa şcolii româneşti de caiac-canoe, înţeleg prin aceas­ta nu limitarea căutărilor, înnoirile fireşti cerute de pro­gresul general al sportului nostru în lume. Dar nu mi se par cîtuşi de puţin inspirate, ci dimpotrivă cu rezultate ce pot deveni extrem de neplăcu­te, experienţele făcute de dra­gul originalităţii sau pur şi simplu numai pentru a face altfel decit ceea ce stabilesc organele tehnice ale federaţiei. Poate că asupra unora dintre a­­ceste probleme va trebui re­luată discuţia. Radu HUŢAN REZULTATELE LA„B MASCULIN: tW Steamul ro?u Bra~ l fJS|­şov — Ştiinţa Me­­diaş —80 (46— SWilWlS 36), Crişul Oradea - Ştiinţa Petro­şani 88—65 (41—34), Medicina Timişoara — „U“ Craiova 44—48 (21—21), Farul Con­stanţa — „U“ Buc. 79—68 (33—29), Constructorul Iaşi — Academia militară 80—85 (41— 44)­­, Ştiinţa Sf. Gheorghe — Constructorul Arad 82—76 (51—36), ASA Bacău — IEFS II 76—63 (38—28), Progresul Buc. — Petrolul Ploieşti 88— 54 ; FEMININ : Foresta Arad — Voinţa Tg. Mureş 42—60 (28—28), Rapid II — Olimpia Buc. 48—43 (29—20), „U" Bucu­reşti — Politehnica Bra­şov 47—52 (18—18), Sănătatea Satu Mare — Voinţa Oradea 75—54 (47—18). LOTO-PRONOSPORT După concursul suplimen­tar Pronosport din 12 noiem­brie a.c., Administraţia de Stat Loto-Pronosport organi­zează la 26 noiembrie, un nou concurs suplimentar Pronosport. Dar iată pro­gramul concursului supli­mentar „S. 2“ din 26 noiem­brie 1969 : I : Benfica — Cel­tic Glasgow ; II : Fiorentina — Dinamo Kiev ; III : Fei­­jenoord (Olanda) — Milan ; IV: Ferencváros — Leeds (An­glia) ; V : St. Etienne — Le­­gia ; VI : Real Madrid — Standard Liege­­ (Belgia) ; VII: Galatasaray — Spartak Trnava ; VIII: Steaua roşie Belgrad—Vorwaerts (R.D.G.) ; IX: Eidhoven (Olanda) — Roma ; X : Dinamo Zagreb — Ol. Marseille ; XI : Schalke 04 (R. F. a Germaniei) — Norrkoping (Suedia) ; XII : Manchester City — Lierse (Belgia) ; XIII : Rangers Glasgow (Scoţia) — Gornik Zabrze (Polonia). NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA EXCEPTIONA­LA LOTO DIN 18 NOIEM­BRIE FAZA I: EXTRAGEREA I : 11, 87, 18, 82, 59, 75, 46, 63, 80, 16, 42, 32 ; EXTRA­GEREA a Il-a : 61, 83, 19, 46, 45, 84, 89, 1, 6, 54, 25, 58 ; EXTRAGEREA a IlI-a : 28, 75, 21, 30, 84, 8, 24, 69, 9, 60, 82, 53. FAZA a Il-a : EXTRAGE­REA a IV-a : 6, 33, 30, 81, 31, 44, 42, 61, 26, 76, 9, 78 ; EXTRAGEREA a V-a : 77, 71, 37, 79, 83, 40, 61, 7, 3, 80, 24, 64. Fond de premii : 1.317.730 lei. 4 Plata premiilor va incepe în Capitală de la 2 decem­brie pînă la 3 ianuarie 1970 inclusiv , în provincie de la 5 decembrie pînă la 3 ianua­rie 1970 inclusiv. PREMIILE CONCURSULUI PRONOSPORT NR. 46 DIN 16 NOIEMBRIE Cat. I : (13 rezultate) 7 premii 10°/6 x 13.723 lei fie­care ; Categ. a Il-a : (12 rezul­tate) 29,8 variante a 3.868 lei ; Categ. a IlI-a : (11 rezul­tate)­­89 variante a 444 lei. sportál CITINDU-L PE DAN DEŞLIU... Neastîmpărat, omniprezent, cu figura sa de mandarin enigma­tic, poetul Dan Deşliu ne este drag pentru neobosita sa pasi­une tinerească şi sportivă. Publică In reviste literare, examinează la , Steaua fără nume“ sau In ţară la o emisi­­une „Cine ştie, ciştigă“, scrie scenarii de filme, porneşte cu cicliştii in curse de mai multe etape, colaborează la „SPOR­TUL“. Adeseori, face impresia, ca un personaj de film poliţist că, in acelaşi timp, este prezent in mai multe locuri. O dată a ve­nit din nordul ţării, din Turul României, cu avionul, pentru­­,Steaua fără nume“ şi apoi a doua zi, dimineaţa, a fost, ca orice ciclist concurent, la locul startului. Aşa ne-am învăţat cu Dan Deşliu şi nu ne-am mirat nici cind a apărut aproape simultan in vitrinele librăriilor cu volu­mul de poezii „Drumul spre Dikson“ şi însemnările sportive .Luminile arenei“. Cineva mă întreba, dacă în acest volum Dan Deşliu nu ne dăruie cumva poezii sportive ? Nu. Este un volum de proză. Mai bine zis, aşa cum Însuşi au­torul se prezintă în „pro domo“, veţi regăsi aici, la un deceniu de gazetărie , „siluetele cîtorva proeminenţe sportive, de la noi şi de peste hotare, ambianţa unor episoade intrate în Istoria sportului naţional şi internaţio­nal". Desigur, sînteţi curioşi să ştiţi despre ce anume, ce sporturi şi teme l-au preocupat pe poetul şi aproape nelipsitul spectator Dan Deşliu. Cu fiecare pagină, descoperi o lume nouă şi... pasiuni vechi. Pentru frumuseţea, dinamismul şi neprevăzutul lor, poetul este îndrăgostit de întreaga lume a sportului, dar nu poţi, nu este firesc să nu ai preferinţe. Care sunt ele ? Pentru Dan­­Deşliu apare evident că sportu­rile cele mai dragi sunt atletis­mul, boxul, ciclismul şi, bineîn­ţeles, fotbalul. Fireşte, sunt pagini minunate, de antologie, şi despre rugby, paraşutism, canotaj, dar laitmo­tivele amintite revin permanent în carte şi nu credem că ne înşelăm susţinînd că acestea sunt pasiunile sportive ale poetului. Prima parte a cărţii „Eterna poveste“ este ca în Montherlant, un omagiu în „faţa porţii de aur“ a fotbalului a toate stăpî­­nitor. Dan Deşliu se bucură şi se întristează, discută şi antici­pează, promite şi nu se poate ţine de cuvînt. Fotbalul este o pasiune care te devoră lent în duminici şi ani. Şi poetul e bolnav de fotbal din anii pantalonilor scurţi, de pe vremea zeităţilor David, Albu, Baratky, Dobay. Astăzi, sunt alţi zei, dar „religia“ a ră­mas aceeaşi, dacă nu cumva este şi mai puternică. Lumea fotbalului­­ care l-a pasionat, cum se ştie şi pe Jean Giraudoux, deşi el alergase In tinereţe 50 de secunde pe 400 m şi fusese campion şcolar — 11 cheamă stăruitor pe Dan Deşliu. El povesteşte meciuri şi intîm­­plări, evocă jucători, dezbate problema ofsaidului şi a antre­norului străin, visează partide fantastice şi are un partener unic de meciuri, pe teribilul şi incorigibilul Nae. Al doilea capitol al volumu­lui a sugerat autorului chiar ti­tlul cărţii, deci „Luminile are­nei“. Sunt­­ aici pagini minunate despre Iolanda Balaş şi semni­ficaţiile recordului, despre cul­tură şi cultură fizică, despre bucuria de a face mişcare sub cerul liber. Am reţinut intra alte multe adevăruri şi unul care se pare că ne scapă ade­­seori : i,orice performanţă lip­­sită de o eventuală aplicabilitate în viaţa societăţii este la urma urmelor o simplă ciudăţenie“. Urmează capitolul „Gesturi, atitudini, reflecţii“. Din titlu, reies intenţiile de sensuri adind ale cronicarului nu numai spor­tiv : despre demnitate - arta de a pierde­­ nervi de sezon, spor­tivitate („a ţine cu...“), din nou simpaticul şi prea înţeleptul, da, care „vede tot, ştie tot şi poate orice“, oul lui Columb sau tea­ma de experienţă, „pledoarie pentru comoditate“. Dan Deşliu este acum satiric, dur, necruţă­tor tocmai fiindcă iubeşte spor­tul românesc şi îl vrea înălţat pe culmi. „Roza vînturilor" este ultima parte a cărţii. Ea începe cu o minunată pagină, poem în pro­ză, dedicată flăcării olimpice, flacără de foc, flacără nemuri­toare, cu spovedania atletului englez Simpson care recunoaşte după doi ani de la concurs, că s-a dopat, cu semnul de între­bare al limitelor posibilităţilor omeneşti. Cele mai frumoase pagini ale cărţii par însă să fie cele din­spre sfîrşit, unde Dan Deşliu se lasă furat, pe drept spunem noi, de frumuseţea, măreţia şi tra­gismul ciclismului („grandoarea şi mizeriile Turului Franţei”, cei trei zei ai ciclismului, Bartali, Bobet, Coppl), precum şi de fru­museţea şi pitorescul peninsulei Iberice („de la golful Gasconiei la­­Barcelona“), atît de iubită, cum se ştie, pentru oameni, natură şi coridă, de însuşi Er­nest Hemingway. Dan Deşliu nu râmîne însă un admirator al arenei însînge­­rate, al acestui joc brutal şi ne­­-inţeles cu moartea. El iubeşte prea mult stadionul cu zgura roşie sau gazonul geometriei fotbalistice, confruntarea omu­lui cu spaţiul şi cu ceilalţi se­meni. Şi le rămine statornic, credincios. Sensibilitatea poetu­lui biruie curiozitatea reporte­rului şi tinereţea lui generoasă preferă eternul spirit al sportu­lui... Virgil LUDU Emfileului In cadrul campionatului di-­ viziei A de volei s-au dispu­tat pină în prezent şase eta­pe, la masculin şi cinci eta­pe, la feminin. Iată configu­raţia clasamentelor : MASCULIN 1. Rapid 6 6 0 18: 1 13 2. Steaua 6 6 0 18: 2 17 3. Dinamo 5 5 6 15: 1 10 4. Viitorul 6 4 2 14: 8 10 5. Politehnica Gr. 5 4 1 13: 7 9 6. Unirea Tricolor 6 2 4 8:12 8 7. Petrolul 6 2 4 6:14 8 8. Tractorul 5 2 3 10:13 7 9. Polit. Tim. 6 15 8:17 7 10. Universitatea 6 15 5:17 7 11. Minerul 6 15 4:16 7 12. Progresul 5 0 5 4:15 5 FEMININ 1. Rapid 5 5 0 15: 0 10 2-3. Dinamo 4 4 0 12: 1 8 2-3. Penicilina 4 4 0 12: 1 t 4. Universitatea 5 3 2 11: 8 8 5. Medicina 5 3 2 9: 9 8 6. Ceahlăul 5 2 3 9:10 7 7. C.S.M. 5 2 3 8:10 7 8. I.E.F.S. 5 2 3 7: 9 7 9. Farul 5 2 3 7:11 7 10. C.P.B. 5 14 5:12 6 11. Progresul 5 14 3:12 6 12. Voința 8 0 5 0:15 5 ARE MIŞCĂRII PE POZIŢII ANTAGONISTE? De la bun început trebuie să se lămurească un lucru : gim­nastica modernă nu înseamnă desfiinţarea gimnasticii sportive. Fiecare cu specificul ei, cu fru­museţea ei, cu adeptele şi pasio­natele ei, împreună, prin concu­renţă, să zicem, rivalitatea şi lupta sportivă (nu cea de culise) să aibă drept scop ridicarea ni­velului tehnic, singur in măsură să confere titlul de primadonă uneia din aceste două ramuri sportive. Recentul curs de specializare cu cadrele didactice din invaţă­­mîntul superior, curs organizat de Ministerul Invăţămîntului, cu concursul C.N.E.F.S., şi cu apor­tul direct al catedrei de gim­nastică a I.E.F.S., vine să Întă­rească ideea avută de mai mult timp dar nu întotdeauna mărtu­risită, că gimnastica modernă trebuie ,să ocupe, pe lingă alte ramuri sportive, un loc precis In programa de educaţie fizică la toate gradele de învăţămînt. In cuvîntul de deschidere a cursului, tov. conf. univ. Gh. Ghişoiu, secretar al C.N.E.F.S., a ţinut să precizeze, printre al­tele, că gimnastica modernă nu va reprezenta un adversar pen­tru celelalte sporturi, în migă­loasa muncă de depistare a ti­nerelor dotate cu calităţi motrice care să le recomande perfor­manţelor superioare, deoarece avem de unde alege pentru toate sporturile. Practica a dovedit, exemplele fiind numeroase chiar în gimnastică, că pe lingă cali­tăţile motrice native, ca puncte de reper în selecţia iniţială, aptitudinile stat cele care îşi spun ultimul cuvînt şi nu de pu­ţine ori, mai ales la munca de instruire cu copiii, s-a ajuns ca după un anumit timp antrenorii să descopere la elevele lor apti­tudini reale pentru alt sport de­cit pentru cel pentru care le-a pregătit. Omul potrivit la locul potrivit se dovedeşte o teorie care trebuie înţeleasă ca atare mai ales de acei care prin func­ţia şi competenţa lor stat prin­cipalii şi primii diriguitori ai valorilor umane. In sport, ca in oricare dome­niu de activitate, mediocritatea reprezintă apanajul celor co­mozi, celor care nu vor sau nu pot găsi căile spre perfecţionare, spre treapta superioară de afir­mare. Aşa că nu trebuie să nu facem griji din cauza avintului pe care-l va lua gimnastica mo­dernă. Gimnastele sportive nu vor lua locul „gimnastelor mo­derne“, şi nici Invers nu se va întîmpla dacă nu vor dovedi că într-adevăr au calităţile şi apti­tudinile necesare atingerii unui nivel tehnic superior în sportul ales. Cum oricare început de drum trebuie sprijinit şi ajutat, iată că gimnastica modernă se anunţă Încă de pe acum beneficiara unor atenţii morale şi materiale care-i vor da ocazia să demon­streze că gradul de’ rubedenie cu gimnastica sportivă nu se va limita la poziţia unei rude să­race in... trofee şi locuri frun­taşe cucerite în competiţiile de anvergură. Şi pentru că veni vorba de competiţii, trebuie să recunoaş­tem că pînă in prezent calen­darul competiţional n-a oferit suficiente ocazii gimnastelor noa­stre de a se întrece In con­cursuri Interne şi internaţionale. Transmisiile de la Vama au reu­şit sâ trezească gustul amatori­lor pentru spectacole sportive de maniera spectacolelor oferite de gimnastica modernă cu oca­zia campionatului mondial. Per­fectarea unei întîlniri între echi­pa noastră reprezentativă (des­pre care se vorbeşte deosebit de frumos) şi teribilele campioana de peste Dunăre ar satisface* pe deoparte* cele mai pretenţi­oase gusturi, iar pe de altă parte ar reprezenta exemplificarea via a frumuseţii şi perfecţiunii miş­cării, capabilă să scoată din inerţie toată suflarea feminină asportivă. Acum când totul se prezintă un roz pentru „modernele“­ noa­stre poate n-ar fi rău să le reamintim că pasiunea nu poate fi confundată cu patima. Eu nu zic, dar spun că se zvoneşte, se şopteşte cum că... şi pe din­colo... Adică ceva în legătură cu lucrătura din culise şi arbi­trajul din sală. Aşteptăm ca primele concursuri să ne ofere ocazia vizionării unui spectacol de înaltă ţinută artistică şi sportivă care să in­firme astfel cele ce se spun des­pre obiectivitatea arbitrajului* răsplata gimnastelor etc. Poate n-ar strica organizarea unui curs de arbitraj rezervat arbitrelor specializate in această disciplină* curs care să se În­cheie cu un examen obligatoriu* in urma căruia numai absolven­tele să aibă dreptul de a judeca soarta concursurilor de gimnas­­­tică modernă. Elena LEUȘTEANU Mr. 730 (6164) „Cupa Şcolii sportive nr. 2“, la ciclocros, ultima repetiţie înaintea finalelor naţionale Duminică, traseul din in­cinta complexului Metalul (şos. Pantelimon) a găzduit o nouă competiţie de ciclo­cros : „Cupa Şc. sp. nr. 2“. La starturile întrecerilor au fost prezenţi un număr de 62 de concurenţi, printre care şi ciclocrosişti din oraşele­ Braşov, Ploieşti, Cluj. Con­cursul a constituit un ultim prilej de verificare înaintea finalelor campionatului na­ţional, care se vor desfăşura duminică în Capitală. La „avansaţi“ (8 ture — 18 km) s-au aliniat la start 14 concurenţi. După ce în pri­mul tur concurenţii s-au stu­diat reciproc, în turul urmă­tor, D. Stanca (Dinamo) s-a instalat în fruntea plutonului. Pe parcurs el şi-a mărit avan­sul, învingînd detaşat, cu a­­proape o jumătate de minut înaintea lui G. Negoescu (Steaua). De remarcat că cei­lalţi favoriţi ai categoriei (M. Ioniţă, V. Selejan, I. Cosma) au ocupat locuri de mijloc. La juniori mari, I. Ajeghin a cîştigat uşor, anunţîndu-se printre favoriţii finalelor de duminică. O luptă strînsă pentru sta­bilirea învingătorului, s-a dat la juniori mici. Cu 40 m îna­inte de finiş, Ferfelea şi Ma­­rineanu erau la egalitate. In final, Ferfelea reuşeşte să-şî întreacă rivalul cu două roţi, cucerind astfel primul loc. Dar iată rezultatele tehni­ce : seniori (8 ture — 18 km) —1. D. Stanca (Dinamo) 36: 55; 2. G. Negoescu (Steaua) 37:20; 3. V. Selejan (Dinamo) 38:20 ; 4. M. Ioniţă (Dinamo) 39:30 ; 5. Şt Leibner (Dinamo) 39:38 ; 6. C. Popescu (Voinţa) 41:40; 7.I. Constantin (Dinamo) 41:40; 8. I. Cosma (Dinamo) 42:40 ; 9. C. Ciobanu (Voinţa Ploieşti) 42:40 ; juniori mari (6 ture — 14 km) — I. I. Aroghin (Sa sp. nr. 2) 30:25 ; 2. S. Brezeanu (Sc. sp. nr. 2) 30:40 ; 3. N. Gavrilă (Steaua) 32:05 ; juniori mici (4 ture — 9 km) — 1. M. Ferfelea (Stea­ua) 15:00; 2. V. Marineanu (Sc. sp. nr. 3) 15:00 ; 3. M. Ba­­dea (Dezrobirea Brașov) 15:40; semicurse (2 ture — 5 km) — Mihai Pascu (Sc. sp. nr. 2) 11:00 ; oraș (un tur — 2,3 km) — Gh. Tudor (Steaua) 6:00. Gheorghe DINU PENTRU 8 ORE DIN 24... Garnituri complete pentru pat sau studio Feţe de pernă de formate diferite Cearceafuri pentru plapumă sau pătură, cu nasturi sau plic Modele și culori diferite cu broderii și aplicaţii If^ll |j^V

Next