Sportul, iunie 1970 (Anul 26, nr. 919-948)

1970-06-03 / nr. 921

pP 2 gf 7 f 2-1 r La Giurgiu, ca în toate zo­nele predispuse inundaţiei de pe malul Dunării, continuă sa se desfăşoare din plin pregă­tirile pentru preîntâmpinarea revărsării apelor fluviului. Cetăţenii municipiului urmă­resc în aceste zile cu îngrijo­rare creşterile cotelor Dunării. Luni, la ora 11, cota Dunării la Giurgiu indica 795 cm, cu tendinţe de creştere în urmă­toarele zile. In vederea pre­întâmpinării momentului cul­minant al viiturii, care — se pare — va atinge cel mai înalt nivel (cota de 820 cm necunoscută vreodată), pe toa­te fronturile de apărare ale municipiului Giurgiu sunt mo­bilizate, în prezent, numeroa­se forţe materiale şi umane, care lucrează din plin la con­solidarea şi supraînălţarea di­gurilor existente, precum şi la construirea de noi obstacole în calea apelor. La Şantierul Naval, după o­­rele­­de producţie, salariaţii lucrează la înălţarea digurilor ce înconjoară întreprinderea, ridicînd ziduri la intrările în ateliere pentru ca apa să nu pătrundă în­­ interiorul a­­cestora. La fabrica de zahăr, în noaptea de sîmbătă spre duminică oamenii au avut pri­ma confruntare directă cu forţele dezlănţuite ale Du­nării. După cîteva ore de lup­tă dramatică, sute de munci­tori, membri ai gărzilor pa­triotice, militari ai forţelor noastre armate şi sportivi de la asociaţia Dunărea, au reu­şit să reţină apele la dig. In jurul staţiei de distribui­re a energiei electrice a fost construit un dig circular de apărare. Membri ai gărzilor patriotice şi militari în frun­te cu specialiştii din cadrul comandamentului municipal de apărare veghează clipă de clipă starea digurilor pe toată lungimea lor, intervenind prompt cu plombe acolo unde apar infiltraţii sau eroziuni. Pentru întîmpinarea momen­tului culminant, atingerea co­tei maxime, au fost luate o serie de măsuri. Sunt pregăti­te importante cantităţi de ma­teriale, printre care 3 000 saci cu nisip, 1a m.c. palpanşe, 1000 m.c. fascine, 500 de pari­sa. De asemenea, se află în stare de alarmă importante mijloace mecanizate, ca exca­vatoare, buldozere, autobascu­lante, tractoare cu remorci, autocamioane etc, pentru a in­terveni la timp în vederea a­­părării întreprinderilor şi a celor 7 000 de locuinţe ame­ninţate. Tr. BARBALATA coresp. LA GIURGIU NOI ŞI DUNĂREA, FAŢĂ IN FAŢĂ! NOI sume IN CONTUL 2000­ ­ • In suita numeroaselor ac­ţiuni de ajutorare a populaţiei din judeţele sinistrate se în­scrie şi cea a Şcolii sportive nr. 1 din Capitală. Colectivul cadrelor didactice care func­ţionează aici au datarit să dea cite o zi din salariu pînă la finele anului 1970, aceasta re­­prezentînd suma de 3 000 Iei. De asemenea a fost depusă în Contul 2 000, suma de iei 5 000 rezultată din diferite ac­ţiuni sportive. . . . ti • O iniţiativa asemănătoare au avut-o şi profesorii Şcolii sportive nr. 3, care vor da pînă la sfîrşitul anului suma de 1500 lei, reprezentînd cite o zi pe lună din salariu. • Membrii cluburilor spor­tive Politehnica şi Universi­tatea Timişoara au hotărît să cedeze contravaloarea premii­lor acordate cîştigătorilor la campionatele universitare pre­cum şi beneficiile rezultate din organizarea altor competi­ţii sportive. In acelaşi timp, salariaţii şi antrenorii celor două cluburi vor depune lunar în Contul 2 000 sume repre­zentând 5 la sută din venitul lor. Aceasta pînă la finele a­­nului în curs. ♦ PETRU ARCAN coresp princ • Creşte continuu numărul de depunători la Contul 2 000 din judeţul Neamţ. Printre a­­ceştia se numără şi membrii asociaţiilor sportive Hîrtia (500 lei), Forestiera (1 000 lei), Metalurgica (5­00 lei), Ţesă­tura (1 000 lei), toate din Pia­tra Neamţ. Colegiul judeţean de arbitri de fotbal a depus suma de 2 000 lei, iar Comi­sia de radioamatori 1000 Iei. Alte sume au fost depuse de asociaţiile sportive Cetatea Tg. Neamţ (500 lei) şi Belonul Săvineşti (1500 lei). T. RADU, corespondent . CONCURSURILE ŞI COMPETIŢIILE SOLIDARITATI • In judeţul Botoşani au loc numeroase întreceri spor­tive ale căror încasări sunt destinate acţunii de ajutorare a populaţiei din judeţele ca­lamitate. Astfel, la Botoşani a avut loc o interesantă re­uniune de box între repre­zentativa oraşului şi cea a Sucevei. Scor: 6—6. într-o altă întrecere, la fotbal, Ful­gerul Dorohoi a terminat în­vingătoare cu 6—4 în faţa echipei Metalul Rădăuţi. În meciul de handbal (băieţi) dintre selecţionatele oraşelor Botoşani şi Suceava (tine­ret) scorul a fost egal: 19—19. La handbal fete: Voinţa Botoşani — Liceul „Mihail Eminescu“ 8­ G. T. UNGUREANU, coresp., principal • Toate echipele de fotbal din valea Jiului vor susţine intîlniri amicale, fondurile rezultate urmînd a fi depuse în Contul 2­000. Printre aces­tea se află și Faringul Lonea, Jiul Petrila, Preparatorul Lu­­peni şi Preparaţia Petrila. Sf. BALOI, coresp. principal • In sprijinul populaţiei din zonele sinistrate, CJEFS Suceava a organizat o serie de competiţii sportive. Astfel, echipa de fotbal Textila Bo­toşani (divizia C) a jucat în­­ compania formaţiei Chimia Suceava (divizia B). După un joc frumos cele două e­­chipe au terminat la egali­tate : 3—3. La Fălticeni, echipa locală Foresta (divizia C) a întîlnit formația Minerul Gura Hu­morului. Scor 3—1 pentru fot­baliştii locali. La Cîmpulun­­gul Moldovenesc, Karoul (di­vizia C) — Minobrad Vatra Dornei 20 2. Fondurile reali­zate (aproximativ 25 000 lei) au fost depuse la Contul 2­000. C. ALEXA, coresp. principal DE VEGHE (Urmare din pag. 1) trebarea­ unui coleg dacă nu e cazul să-şi ia concediu me­­d­ical: „Vom lua noi şi conced. Acu, insă, avem răni mai mari de oblojit!“ In răstimpul a trei ore coa­ma Dunării s-a mai înalţat cu un centimetru. De la U­­niunea judeţeană a cooperati­velor de producţie Teleorman au fost trimişi mii de saci. Camioane, încărcate virf, a­­leargă prudent pe digul în­gust, împărţind preţioasa povară brigăzilor de tineret, zecilor de sportivi din Zim­­nicea, Zimnicele, Năsturelu, Gorgani. S-au reunit aici, în marea bătălie cu apele. Dis­puta e aprigă, directă, bărbă­­­­tească. Ritmul pe acest triaj front de luptă o dau tobele staţiilor de pompare, în ac­ţiune zi şi noapte. La canto­nul nr. 2, bunăoară, se retur­­nează Dunării apele infiltrate, intr-un ritm de 2600 m.c. pe oră. Aici, veghează mecani­cul Nicolae Matei, unul din­­tr­e muile de eroi ai acestor zile.­ Veghează, între aceste doua mări aflate acum in luptă pe viaţă şi pe moarte, brigadierul Cristea Brăgadi­­neanu, amator de sport în­­ clipele paşnice, înrolat şi el astăzi in marea armată ce luptă împotriva stihiilor. sportál STAVILA APELOR, URIAȘ ELAN REPARATOR MOMENTUL CULMINANT A­stăzi nu-i facem decla­raţii de dragoste Dună­rii, deşi o adorăm, deşi destinul nostru este legat prin istorie de ea. Astăzi, strîngem Dunărea în îmbrăţişarea aspră a digurilor, spre a-i stăvili răzvrătirea şi a o face din nou bună şi as­cultătoare. De zile şi nopţi, oamenii luptă cu forţa uriaşă şi dez­lănţuită a fluviului, îi opun inteligenţa şi dîrzenia, îi ghi­cesc toate şireteniile. Asaltul apei este teribil, dar voinţa noastră şi mai puter­nică ! Buletinele hidrologice anun­ţă pentru aceste zile debite nemaiîntilnite şi cote record. Dar străjile aşezate pe mal scrutează necontenit învolbu­rarea şi ţin piept năvalei li­chide, avînd în spate contra­forturile unei întregi naţiuni. Sute de oameni lucreaz mens la consolidarea şi suprainălţarea digului de apărare a oraşului Foto AGERPRES UN MESAJ PRIETENESC DIN PARTEA FOTBALIŞTILOR­­ ELVEŢIENI — Simpatiilor de care sportivii români se bucură din totdeauna in lumea el­veţiană, le alăturăm acum omagiul nostru tăcut în clipele grele prin care tre­ce ţara lor, ne spune dl. VICTOR DEVERA, preşe­dintele Federaţiei Elveţiene de fotbal — în mesajul său. Contactele noastre reci­proce, in cadrul meciurilor publice, au atras Româ­niei simpatii care, in mo­mentul dificil prin care trece acum, suportînd ca­lamităţile din zonele inun­date, se transformă într-o deplină solidaritate a marii familii fotbalistice helvete cu durerea românească, îmi exprim nădejdea că în zilele ce vor urma, vom putea alătura sentimentelor noastre un sprijin efec­tiv. Pina atunci, calmul, puterea de operativitate lo­cală si încrederea în pro­priile forţe sunt elementele care prezidează in aseme­nea împrejurări, în care urăm României o reuşită deplină în greaua dar no­bila ei misiune de refacere. Fotbaliştilor români, pre­zenţi în teirneul final al competiţiei mondiale pen­tru „Cupa Jules Rimet“ (foştii noştri adversari din grupa preliminariilor), le urez să obţină rezultate corespunzătoare aşteptă­rilor. SUS INIMILE, SPORTIVI ROMANI ! — a încheiat cu sinceritate şi căldură mesajul său telefonic, dl. Victor Devera. LA PENTATLON MODERN: CAL SAU MOTOCICLETĂ? La recentele lucrări din ca- I­drul celei de-a 69-a sesiuni a Comitetului internaţional olim­pic, care a avut loc la Am- I­sterdam, au participat şi re­prezentanţii federaţiilor inter­naţionale. Dintre propunerile făcute, foarte interesantă a fost aceea a preşedintelui Federaţiei In­ternaţionale de pentatlon mo­dern, SVEN THOFELT, care a cerut intrarea motocicletei în locul caiului. Aceasta, in i­­deea MODERNIZĂRII penta­tlonului şi a ATRACŢIEI pe care mijloacele mecanizate le exercită asupra tineretului. De asemenea, s-a arătat că şansele concurenţilor la pro­ba de călărie depind prea mult de valoarea — inegală —­­ a cailor obţinuţi prin tragere­a la sorţi. Dacă F.I.P.M. a făcut o ast­fel de propunere, este de pre­supus că, în prealabil, au fost analizate avantajele şi dez­avantajele înlocuirii calului cu motocicleta. Personal, iubesc calul şi sunt legat de el printr-o foarte în­delungată colaborare sportivă, şi dacă aş asculta de Îndem­nul inimii, ar trebui ca, în a­­ceastă situaţie, să fiu alături de el. Dar ce argumente, in afara menţinerii unei tradiţii, aş pu­tea opune celor invocate de preşedintele Sven Thofelt ? Este lucru cunoscut că pen­­tatloniştilor aflaţi în concurs, cea mai mare îngrijorare le produce proba de călărie, nu atit prin teama ieşirii din con­curs prin accidentare, cit mai ales datorită „şansei“ de a trage la sorţi un cal cu mai puţină viteză sau mai slab să­ritor la obstacole. Deşi bine a­­comodaţi pe caii cu care se an­trenează, pentatlon­iştii se văd handicapaţi, de îndată ce sunt puşi să încalece pe cai străini şi pentru a căror cunoaştere (acomodare) regulamentul con­cursului le acordă numai 15—20 minute. Fără îndoială că prin intro­ducerea motocicletei, de ace­laşi tip, se va elimina ine­chitatea produsă de diferen­ţierea valorică a cailor, dar nu trebuie uitat că şi motocicle­tele sunt susceptibile de a se defecta în timpul crosului. Pentatlonului modern, prin cuprinderea celor cinci, pro­be : călărie, scrimă, tir, înot, cros, îi revine sarcina de a pu­ne in evidenţă calităţile atle­tice multiple ale sportivului, şi pe acest considerent sunt în­clinat, să cred că folosirea mo­tocicletei răspunde într-o foar­te mică măsură acestui dezi­derat. Daca, totuşi, calul nu va reuşi să-şi păstreze locul tra­diţional în pentatlonul mo­dern (oricâte regrete ar lăsa) şi va trebui să fie înlocuit, con­sider că înainte de a se titu­lariza motocicleta, va trebui să se ia în discuţie şi BICI­CLETA, care în afară că eli­mină dezavantajele legate de folosirea cailor sau motocicle­telor, va avea meritul de a pune în evidenţă contribuţia directă a sportivului, din punct de vedere atletic. Dacă bicicletei i se poate imputa lipsa de atractivitate în comparaţie cu motocicleta, in schimb, aportul ei în pre­gătirea generală a pentatlo­­nistului este compensatorie prin dezvoltarea capacităţii respiratorii şi a forţei picioa­relor de care pentatlonistul are nevoie la înot, cros şi scrimă. Deocamdată, pînă la consfă­tuirea de la Luxemburg, din 1971, pentatloniştii vor continua să-şi încalece caii, dar dacă­ to­tuşi vor trebui să se despar­tă de ei, pentru a „încăleca“ pe motociclete sau biciclete, suntem­ convinşi că vor ră­mâne credincioşi pentatlonului modern care prin complexitatea lui este o disciplină sportivă de elită. Felix ŢOPESCU De azi, la Mamaia, STAGIUL EUROPEAN fIIT AL ARBITRILOR SI ANTRENORILOR I Astăzi se deschide la Ma­maia al XVIII-lea Stagiu euro­pean al arbitrilor internaţio­nali şi antrenorilor naţionali de baschet, în cadrul căruia vor fi dezbătute importante probleme ale tehnicii, tacticii şi metodicii acestui joc spor­tiv. Cu acest prilej, un număr de 48 de arbitri vor da exa­mene de arbitri internaţionali. Printre ei, 4 candidaţi români: V. Cadar, M. Aldea, C. Negu­­lescu şi M. Rizea. Lucrările stagiului se vor desfăşura după următorul program : miercuri, expuneri tehnice şi teoretice, discuţii despre regulamentul de joc, filozofia şi interpretarea lui, filme tehnice; joi: tehnica arbitrajului, examene practi­ce şi teoretice ; vineri: expu­neri şi examene teoretice şi practice; sâmbătă : răspunsuri la întrebările puse de partici­panţi. Examenele practice ale arbi­trilor vor fi susţinute prin conducerea meciurilor ce se vor desfăşura în aceste zile in cadrul „Cupei litoralului“. La competiţie şi-au anunţat participarea echipele divizio­nare Dinamo, I.C.H.F., Univer­sitatea Timişoara, Farul, Aca­demia Militară, Rapid și Școa­la sportivă Constanța. Nr. 921 (6355) CONTRIBUŢII LA PROFILUL SPORTIV AL JUDEŢELOR DOLJ ■BBÜS9 Schiţarea unui profil spor­tiv al judeţului a fost ideea cu care am pornit la drum. Am acordat municipiului Cra­iova şi judeţului Dolj „cuvîn­­tul de deschidere“, adresîndu­­ne, bineînţeles, în cadrul a­­cestui raid-anchetă, unor oa­meni cu răspundere directă în mişcarea sportivă a judeţului. O hartă sportivă la scară mărită Primul popas l-am făcut la Comitetul judeţean de partid — Dolj. Interlocutorul nostru , Constantin Badea — şeful sec­torului învăţămînt — în a­­ cărui sferă de preocupări in­tră şi activitatea sportivă a judeţului.­­ Judeţul Dolj prezintă un profil relativ complex, atît valoric (de la nivel divizionar A pînă la asociaţii), cit şi sub aspectul variaţiei (ca direcţii de activitate). Fără îndoială, poziţia forte o deţine fotba­lul. Cele două stadioane, Cen­tral şi Tineretului, care în­sumează 40 000 de locuri, găz­duiesc meciuri de categoria A, B şi C, iar celelalte tere­nuri — întîlnirile celor 24 de echipe ale campionatului judeţean. Centrul de copii şi juniori „Rovine Craiova“, îm­preună cu cele de la Calafat şi Băileşti, creditează gene­raţiile actuale de fotbalişti cu­ siguranţa schimbului de mîine. — Ce alte sporturi se prac­tică la nivel ridicat ? — In primul rînd, scrima. Pe scurt , patru componenţi ai loturilor naţionale şi an­trenorul lotului de tineret sînt craioveni. Se lucrează cu mul­tă dragoste, pasiune, ambiţie şi aşteptăm ca viitorul s­ă ne aducă noi satisfacţii. — Dar boxul ? — El constituie tradiţia noastră. Trei antrenori cu norma întreagă plămădesc va­lorile pugilistice oltene. Du­blarea activităţii de la clubul Electroputere cu competiţii diverse şi practicarea aces­tui sport pe o bază lărgită, conferă din plin atributul de „bătăios“ — în sensul bun — oraşului nostru. Luptele se alătură acestor discipline, în­tregind scurta trecere în re­vistă. Teorie justă dar şi g­hire pe teren Iată-ne în biroul tov. Flo­­rea Zamfir, vicepreşedintele C.J.E.F.S. O primă întrebare: — întreaga activitate sportivă a unui judeţ se grefează, după cum ştiţi, pe coloana verte­brală care se cheamă COLA­BORAREA dintre diferitele organisme cu responsabilităţi în domeniul sportului. Aţi ob­servat anomalii în acest sens, pe filiera organe inferioare — organe superioare ? — Fără îndoială, sistemul folosit pentru informare şi in­structaj — convocări, regula­mente, circulare, contactele cu instructorii centrali — are o funcţionalitate ridicată. To­tuşi, unele hotărîri de la cen­tru, vizînd întreaga ţară, nu sînt luate ţinîndu-se cont de condiţiile specifice ale jude­ţelor. Am primit şi noi, inu­til, de pildă, o circulară prin care se recronanda întărirea sporturilor de iarnă, printre care şi schiul ; or, în judeţul n­ostru condiţiile geografice mi permit o asemenea acţiu­ne ... —’Dar colaborarea dv. cu cluburile ? — La nivelul judeţului, in­structorii, activiştii şi preşe­dinţii de cluburi sunt convo­caţi periodic pentru instruc­taje. De asemenea, metodiştii noştri fac permanent vizite pe teren, conlucrînd activ cu antrenorii şi sportivii. Aceste idei, fără îndoială, juste — şi unele rezultate ale sportului craiovean le susţin — ne-au oferit încă o pistă pe care doream s-o verificăm practic mai tîrziu. Căci, re­porterul este, pe undeva, un fel de Toma necredinciosul care crede numai cînd vede... ... Astfel, am ajuns să-l cu­noaştem pe profesorul Ale­xandru Babei de la Şcoala sportivă. „C.J.E.F.S. — ne-a spus dînsul — trebuie să aibă drept colaboratori, în primul rând pe profesorii de educaţie fizică, care sunt legaţi direct de activitatea sportivă. La noi nu prea se întîmplă aşa , cel puţin în ceea ce mă priveşte. La şedinţa de analiză a co­misiei de atletism, din luna februarie, nu am fost invitat, deşi prezenţa mea era nece­sară. De asemenea, nu s-a făcut nici o adresă şcolii, cînd, în iarnă, am fost chemat la conferinţa de atletism pe ţară. Iar acum un an şi ceva am fost pus într-o situaţie foarte dificilă cînd, alocindu-se suma de 200 000 lei pentru amena­jarea bazei sportive din cur­tea liceului, ni s-au redus fondurile chiar în cursul efec­tuării lucrărilor...“ Așadar, în practică, legătu­rile C.J.E.F.S. cu factorii cu care trebuie să colaboreze nu se prezintă... optim. Care este situaţia celorlalte sporturi ? ION AMARAŞTEANU, pre­şedintele clubului Electropu­tere Craiova, afirmă : „Elec­troputere este un club puter­nic, am putea spune, cu acti­vitate sportivă definitorie pentru întregul oraş. Princi­palele sporturi — fotbalul, boxul, scrima — sunt susţinute de forurile locale, deşi ar mai fi multe de făcut“.­­Sălile de box, scrimă, ca şi terenurile de fotbal atestă acelaşi lucru. Dar nu denotă această situa­ţie, polarizarea excesivă a po­­tenţelor şi posibilităţilor nu­mai spre sporturile care dau rezultate şi care aduc, deci, lauri mai uşor de cîştigat ? Tenisul de cîmp, nataţia, baschetul, atletismul nu se bucură de aceeaşi atenţie din partea C.J.E.F.S. Şi nu este vorba de imposibilitatea prac­ticării lor ; condiţii materiale există sau se pot crea cu eforturi nu prea mari. Mediul şcolar nu este explorat (acti­vează doar 5 echipe şcolare de baschet în tot judeţul), terenul de tenis de câmp din „Parcul poporului“ — unde s-ar putea construi o splen­didă bază sportivă în cadru natural — a intrat de mult în uitare. „Nataţia — ne spu­nea metodistul G. Popescu — este reprezentată printr-o sin­gură secţie, Rovine. Se des­făşoară numai concursuri in­terne, lipsite de orice valoare. Programul de antrenament şi cel competiţional nu pot fi satisfăcute, şi nici plătirea unui antrenor de specialitate". Cuvintele metodistului,, G. Popescu nu pot fi contrazise, dar, cine se ajută singur, se ajută mai bine... Socoteala din... birou nu se potriveşte cu cea de pe teren Şi de la şeful comisiei spor­tive sindicale municipale, ALEXANDRU PAVELIU, am aflat... noutăţi îmbucurătoare, documentate riguros prin scripte, despre sportul de masă în judeţul Dolj. Fără îndoială­, multe din ele vor fi fost reale. Dar am deschis discuţia des­pre Fabrica de confecţii Cra­iova, înfiinţată de un an şi jumătate, şi care însumează cîteva mii de salariate. Deşi există posibilităţi pentru a se construi în apropiere, prin eforturi locale, o bază spor­tivă adecvată, cu terenuri de volei, baschet, handbal, nu s-a făcut nimic. Există doar o sală de club dar oare pot fi satisfăcute astfel pasiunile existente — cu siguranță — în întreprindere ? Ne îndoim ! ... Drumul de întoarcere tre­ce din nou pe lingă baza spor­tivă „7 Noiembrie“, înfiptă chiar în mijlocul oraşului. Dar nimeni şi nimic nu tulbură liniştea înstăpînită pe terenul pustiu ! Există ,desigur, lucruri lău­dabile în sportul doljean, dar alături de ele şi altele amen­dabile. De fapt, ceea ce tre­buie făcut este cuprins doar într-un singur cuvînt, între­buinţat de unul dintre inter­locutorii noştri : autoimpulsio­­nare. Aceasta atrage după sine, inevitabil, mai multă conştiinciozitate, mai multă iniţiativă, mai multă preocu­­pare. Şi rezultatele bune — cu siguranţă — nu se vor lăsa m­ult timp aşteptate. Radu TIMOFTE Interviu cu tovarăşul l­ui CIlSTEANU,­­­o 7 secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R. Au trecut mai bine de doi ani de la apariţia Legii cu pri­vire la dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport. Orga­nismele chemate să sprijine sportul au fost investite cu sarcini şi responsabilităţi precise. In aceşti doi ani organele şi organi­zaţiile de partid au considerat necesar să caute noi modalităţi de acţiune, în ceea ce priveşte impulsionarea colaborării tutu­ror factorilor chemaţi să dea, în mod real, sportului, un larg caracter şi conţinut de masă. Interlocutorul nostru, in acest sens , tovarăşul ION CETA­ŢEANU, secretar al Comitetului judeţean Dolj al F.C.R. — Activitatea sportivă de masă, simţea, intr-adevăr, nevoia unui sprijin concret. La sfîrşitul anului trecut, secretariatul Comitetului judeţean a analizat amănunţit situaţia stadiului atins de sportul de masă şi a constatat că, în general, noul cadru al acestei activităţi a dus la obţinerea unor rezultate sa­tisfăcătoare. S-a apreciat, astfel, că numărul oamenilor muncii cuprinşi în practicarea organizată a educaţiei fizice şi a spor­tului a crescut simţitor. Cele 30 de asociaţii sportive, precum şi clubul Electroputere, au organizat, anul trecut, pentru sala­riaţi şi membrii lor de familie, în colaborare cu sindicatele res­pective, numeroase excursii şi drumeţii, la care au participat 80 000 de persoane. Competiţiile de masă, desfăşurate pe toată durata anului, cu etape pe atelier, secţii, sectoare, şantiere, fer­me, ca şi cele împletite cu activităţi culturale şi artistice, au revitalizat marea masă a tineretului, dornic să se destindă, să se recreeze. Ne-am îndreptat, atenţia, în mod deosebit, către sportul de masă din mediul sătesc, şi, pentru că „regele sportului“ rămâne, orice s-ar spune, fotbalul, a fost iniţiat un campionat de tine­ret,­in asociaţiile sportive care nu au echipe în competiţii ofi­ciale. 56 de formaţii împărţite în 8 centre comunale au început, din aprilie, întrecerile. C.J.E.F.S., a delegat arbitrii, iar U.T.C. a făcut înscrierile in competiţie, a organizat seriile şi ţine evidenţa desfăşurării campionatului. Totuşi, nu putem spune că colaborarea intre factorii care au tangență cu sportul este deplină. Din păcate, uneori cînd s-a trecut de la planurile comune la practică, factorii de răspun­dere au muncit separat, cura se spune fiecare cu felia lui. — Se poate aprecia că la capitolul bază materială, spor­tul de masă dolj­an a înregistrat un salt ? — In ultimii ani, destinaţia fondurilor alocate a fost, după părerea noastră, mai judicios făcută, în sensul că acestea au fost îndreptate in mod direct către întreprinderi şi instituţii. In 1963 şi in prezent, fondurile de aproape un milion, alocate de sindicate, s-au materializat în realizarea unor baze sportive la întreprinderi, pentru salariaţii acestora. Astfel, s-a dat în folo­sinţă o bază sportivă a clubului Electroputere, lingă şcoala profesională, rezervorul de cadre a acestei mari unităţi , o popicărie la asociaţia Voinţa, două terenuri de handbal şi unul de volei la C.F.R., precum şi diferite baze sportive pe lângă asociaţiile „7 Noiembrie“ şi Medicina. Anul trecut a fost iniţiat un concurs pentru „cea mai frumoasă bază sportivă“, fapt care a dus la apariţia a încă 63 de terenuri (26 de volei, 19 de hand­bal, 9 de baschet şi­­ de fotbal). — Am dori să vă referiţi, în continuare, la unele aspecte privind modul în care elevii şi studenţii sunt atraşi în acti­vitatea sportivă de masă. — In acest domeniu avem încă destule rezerve nefolosite. Mă gîndesc, de pildă, la slaba valorificare în şcoli, a unui sport cu tradiţie în judeţul nostru , oină. Pe de altă parte, considerăm­ că U.T.C., Inspectoratul şcolar şi C.J.E.F.S. n-au făcut suficient în ceea ce priveşte stimularea înotului şi sporturilor nautice, deşi există condiţii naturale, pe care alte judeţe nu le au. Am mai constatat că se bate pasul pe loc in ceea ce priveşte lărgi­rea caracterului de masă al ciclismului, iar atletismul nu îm­bracă un caracter metodic, n-are continuitate. Exemplele ofe­rite de unele şcoli privind stimularea ramurilor sportive tradi­ţionale (handbal la Poiana Mare şi Segarcea, atletism la Liceul pedagogic din Craiova, pină la şcolile generale din Boureni şi Afumaţi, tenis de masă la Seaca de Cîmp etc.) trebuie să stea mai mult in atenţia celor care se ocupă de activitatea şcolară. Am subliniat aceste neîmpliniri, dorind să precizez — totuşi —■ că ele se manifestă pe fondul unor realizări incontestabil mai mari decit acum 2—3 ani. Amintesc, în primul rînd, faptul că anul acesta, la diferite competiţii şcolare de atletism, volei, te­nis de masă, şah, judo, handbal, gimnastică, fotbal, au partici­pat 2039 studenţi (60 la sută din totalul acestora). Interviu realizat de Romeo CĂLĂRAȘANU

Next