Sportul, iunie 1970 (Anul 26, nr. 919-948)
1970-06-03 / nr. 921
pP 2 gf 7 f 2-1 r La Giurgiu, ca în toate zonele predispuse inundaţiei de pe malul Dunării, continuă sa se desfăşoare din plin pregătirile pentru preîntâmpinarea revărsării apelor fluviului. Cetăţenii municipiului urmăresc în aceste zile cu îngrijorare creşterile cotelor Dunării. Luni, la ora 11, cota Dunării la Giurgiu indica 795 cm, cu tendinţe de creştere în următoarele zile. In vederea preîntâmpinării momentului culminant al viiturii, care — se pare — va atinge cel mai înalt nivel (cota de 820 cm necunoscută vreodată), pe toate fronturile de apărare ale municipiului Giurgiu sunt mobilizate, în prezent, numeroase forţe materiale şi umane, care lucrează din plin la consolidarea şi supraînălţarea digurilor existente, precum şi la construirea de noi obstacole în calea apelor. La Şantierul Naval, după orelede producţie, salariaţii lucrează la înălţarea digurilor ce înconjoară întreprinderea, ridicînd ziduri la intrările în ateliere pentru ca apa să nu pătrundă în interiorul acestora. La fabrica de zahăr, în noaptea de sîmbătă spre duminică oamenii au avut prima confruntare directă cu forţele dezlănţuite ale Dunării. După cîteva ore de luptă dramatică, sute de muncitori, membri ai gărzilor patriotice, militari ai forţelor noastre armate şi sportivi de la asociaţia Dunărea, au reuşit să reţină apele la dig. In jurul staţiei de distribuire a energiei electrice a fost construit un dig circular de apărare. Membri ai gărzilor patriotice şi militari în frunte cu specialiştii din cadrul comandamentului municipal de apărare veghează clipă de clipă starea digurilor pe toată lungimea lor, intervenind prompt cu plombe acolo unde apar infiltraţii sau eroziuni. Pentru întîmpinarea momentului culminant, atingerea cotei maxime, au fost luate o serie de măsuri. Sunt pregătite importante cantităţi de materiale, printre care 3 000 saci cu nisip, 1a m.c. palpanşe, 1000 m.c. fascine, 500 de parisa. De asemenea, se află în stare de alarmă importante mijloace mecanizate, ca excavatoare, buldozere, autobasculante, tractoare cu remorci, autocamioane etc, pentru a interveni la timp în vederea apărării întreprinderilor şi a celor 7 000 de locuinţe ameninţate. Tr. BARBALATA coresp. LA GIURGIU NOI ŞI DUNĂREA, FAŢĂ IN FAŢĂ! NOI sume IN CONTUL 2000 • In suita numeroaselor acţiuni de ajutorare a populaţiei din judeţele sinistrate se înscrie şi cea a Şcolii sportive nr. 1 din Capitală. Colectivul cadrelor didactice care funcţionează aici au datarit să dea cite o zi din salariu pînă la finele anului 1970, aceasta reprezentînd suma de 3 000 Iei. De asemenea a fost depusă în Contul 2 000, suma de iei 5 000 rezultată din diferite acţiuni sportive. . . . ti • O iniţiativa asemănătoare au avut-o şi profesorii Şcolii sportive nr. 3, care vor da pînă la sfîrşitul anului suma de 1500 lei, reprezentînd cite o zi pe lună din salariu. • Membrii cluburilor sportive Politehnica şi Universitatea Timişoara au hotărît să cedeze contravaloarea premiilor acordate cîştigătorilor la campionatele universitare precum şi beneficiile rezultate din organizarea altor competiţii sportive. In acelaşi timp, salariaţii şi antrenorii celor două cluburi vor depune lunar în Contul 2 000 sume reprezentând 5 la sută din venitul lor. Aceasta pînă la finele anului în curs. ♦ PETRU ARCAN coresp princ • Creşte continuu numărul de depunători la Contul 2 000 din judeţul Neamţ. Printre aceştia se numără şi membrii asociaţiilor sportive Hîrtia (500 lei), Forestiera (1 000 lei), Metalurgica (500 lei), Ţesătura (1 000 lei), toate din Piatra Neamţ. Colegiul judeţean de arbitri de fotbal a depus suma de 2 000 lei, iar Comisia de radioamatori 1000 Iei. Alte sume au fost depuse de asociaţiile sportive Cetatea Tg. Neamţ (500 lei) şi Belonul Săvineşti (1500 lei). T. RADU, corespondent . CONCURSURILE ŞI COMPETIŢIILE SOLIDARITATI • In judeţul Botoşani au loc numeroase întreceri sportive ale căror încasări sunt destinate acţunii de ajutorare a populaţiei din judeţele calamitate. Astfel, la Botoşani a avut loc o interesantă reuniune de box între reprezentativa oraşului şi cea a Sucevei. Scor: 6—6. într-o altă întrecere, la fotbal, Fulgerul Dorohoi a terminat învingătoare cu 6—4 în faţa echipei Metalul Rădăuţi. În meciul de handbal (băieţi) dintre selecţionatele oraşelor Botoşani şi Suceava (tineret) scorul a fost egal: 19—19. La handbal fete: Voinţa Botoşani — Liceul „Mihail Eminescu“ 8 G. T. UNGUREANU, coresp., principal • Toate echipele de fotbal din valea Jiului vor susţine intîlniri amicale, fondurile rezultate urmînd a fi depuse în Contul 2000. Printre acestea se află și Faringul Lonea, Jiul Petrila, Preparatorul Lupeni şi Preparaţia Petrila. Sf. BALOI, coresp. principal • In sprijinul populaţiei din zonele sinistrate, CJEFS Suceava a organizat o serie de competiţii sportive. Astfel, echipa de fotbal Textila Botoşani (divizia C) a jucat în compania formaţiei Chimia Suceava (divizia B). După un joc frumos cele două echipe au terminat la egalitate : 3—3. La Fălticeni, echipa locală Foresta (divizia C) a întîlnit formația Minerul Gura Humorului. Scor 3—1 pentru fotbaliştii locali. La Cîmpulungul Moldovenesc, Karoul (divizia C) — Minobrad Vatra Dornei 20 2. Fondurile realizate (aproximativ 25 000 lei) au fost depuse la Contul 2000. C. ALEXA, coresp. principal DE VEGHE (Urmare din pag. 1) trebarea unui coleg dacă nu e cazul să-şi ia concediu medical: „Vom lua noi şi conced. Acu, insă, avem răni mai mari de oblojit!“ In răstimpul a trei ore coama Dunării s-a mai înalţat cu un centimetru. De la Uniunea judeţeană a cooperativelor de producţie Teleorman au fost trimişi mii de saci. Camioane, încărcate virf, aleargă prudent pe digul îngust, împărţind preţioasa povară brigăzilor de tineret, zecilor de sportivi din Zimnicea, Zimnicele, Năsturelu, Gorgani. S-au reunit aici, în marea bătălie cu apele. Disputa e aprigă, directă, bărbătească. Ritmul pe acest triaj front de luptă o dau tobele staţiilor de pompare, în acţiune zi şi noapte. La cantonul nr. 2, bunăoară, se returnează Dunării apele infiltrate, intr-un ritm de 2600 m.c. pe oră. Aici, veghează mecanicul Nicolae Matei, unul dintre muile de eroi ai acestor zile. Veghează, între aceste doua mări aflate acum in luptă pe viaţă şi pe moarte, brigadierul Cristea Brăgadineanu, amator de sport în clipele paşnice, înrolat şi el astăzi in marea armată ce luptă împotriva stihiilor. sportál STAVILA APELOR, URIAȘ ELAN REPARATOR MOMENTUL CULMINANT Astăzi nu-i facem declaraţii de dragoste Dunării, deşi o adorăm, deşi destinul nostru este legat prin istorie de ea. Astăzi, strîngem Dunărea în îmbrăţişarea aspră a digurilor, spre a-i stăvili răzvrătirea şi a o face din nou bună şi ascultătoare. De zile şi nopţi, oamenii luptă cu forţa uriaşă şi dezlănţuită a fluviului, îi opun inteligenţa şi dîrzenia, îi ghicesc toate şireteniile. Asaltul apei este teribil, dar voinţa noastră şi mai puternică ! Buletinele hidrologice anunţă pentru aceste zile debite nemaiîntilnite şi cote record. Dar străjile aşezate pe mal scrutează necontenit învolburarea şi ţin piept năvalei lichide, avînd în spate contraforturile unei întregi naţiuni. Sute de oameni lucreaz mens la consolidarea şi suprainălţarea digului de apărare a oraşului Foto AGERPRES UN MESAJ PRIETENESC DIN PARTEA FOTBALIŞTILOR ELVEŢIENI — Simpatiilor de care sportivii români se bucură din totdeauna in lumea elveţiană, le alăturăm acum omagiul nostru tăcut în clipele grele prin care trece ţara lor, ne spune dl. VICTOR DEVERA, preşedintele Federaţiei Elveţiene de fotbal — în mesajul său. Contactele noastre reciproce, in cadrul meciurilor publice, au atras României simpatii care, in momentul dificil prin care trece acum, suportînd calamităţile din zonele inundate, se transformă într-o deplină solidaritate a marii familii fotbalistice helvete cu durerea românească, îmi exprim nădejdea că în zilele ce vor urma, vom putea alătura sentimentelor noastre un sprijin efectiv. Pina atunci, calmul, puterea de operativitate locală si încrederea în propriile forţe sunt elementele care prezidează in asemenea împrejurări, în care urăm României o reuşită deplină în greaua dar nobila ei misiune de refacere. Fotbaliştilor români, prezenţi în teirneul final al competiţiei mondiale pentru „Cupa Jules Rimet“ (foştii noştri adversari din grupa preliminariilor), le urez să obţină rezultate corespunzătoare aşteptărilor. SUS INIMILE, SPORTIVI ROMANI ! — a încheiat cu sinceritate şi căldură mesajul său telefonic, dl. Victor Devera. LA PENTATLON MODERN: CAL SAU MOTOCICLETĂ? La recentele lucrări din ca- Idrul celei de-a 69-a sesiuni a Comitetului internaţional olimpic, care a avut loc la Am- Isterdam, au participat şi reprezentanţii federaţiilor internaţionale. Dintre propunerile făcute, foarte interesantă a fost aceea a preşedintelui Federaţiei Internaţionale de pentatlon modern, SVEN THOFELT, care a cerut intrarea motocicletei în locul caiului. Aceasta, in ideea MODERNIZĂRII pentatlonului şi a ATRACŢIEI pe care mijloacele mecanizate le exercită asupra tineretului. De asemenea, s-a arătat că şansele concurenţilor la proba de călărie depind prea mult de valoarea — inegală — a cailor obţinuţi prin tragerea la sorţi. Dacă F.I.P.M. a făcut o astfel de propunere, este de presupus că, în prealabil, au fost analizate avantajele şi dezavantajele înlocuirii calului cu motocicleta. Personal, iubesc calul şi sunt legat de el printr-o foarte îndelungată colaborare sportivă, şi dacă aş asculta de Îndemnul inimii, ar trebui ca, în această situaţie, să fiu alături de el. Dar ce argumente, in afara menţinerii unei tradiţii, aş putea opune celor invocate de preşedintele Sven Thofelt ? Este lucru cunoscut că pentatloniştilor aflaţi în concurs, cea mai mare îngrijorare le produce proba de călărie, nu atit prin teama ieşirii din concurs prin accidentare, cit mai ales datorită „şansei“ de a trage la sorţi un cal cu mai puţină viteză sau mai slab săritor la obstacole. Deşi bine acomodaţi pe caii cu care se antrenează, pentatloniştii se văd handicapaţi, de îndată ce sunt puşi să încalece pe cai străini şi pentru a căror cunoaştere (acomodare) regulamentul concursului le acordă numai 15—20 minute. Fără îndoială că prin introducerea motocicletei, de acelaşi tip, se va elimina inechitatea produsă de diferenţierea valorică a cailor, dar nu trebuie uitat că şi motocicletele sunt susceptibile de a se defecta în timpul crosului. Pentatlonului modern, prin cuprinderea celor cinci, probe : călărie, scrimă, tir, înot, cros, îi revine sarcina de a pune in evidenţă calităţile atletice multiple ale sportivului, şi pe acest considerent sunt înclinat, să cred că folosirea motocicletei răspunde într-o foarte mică măsură acestui deziderat. Daca, totuşi, calul nu va reuşi să-şi păstreze locul tradiţional în pentatlonul modern (oricâte regrete ar lăsa) şi va trebui să fie înlocuit, consider că înainte de a se titulariza motocicleta, va trebui să se ia în discuţie şi BICICLETA, care în afară că elimină dezavantajele legate de folosirea cailor sau motocicletelor, va avea meritul de a pune în evidenţă contribuţia directă a sportivului, din punct de vedere atletic. Dacă bicicletei i se poate imputa lipsa de atractivitate în comparaţie cu motocicleta, in schimb, aportul ei în pregătirea generală a pentatlonistului este compensatorie prin dezvoltarea capacităţii respiratorii şi a forţei picioarelor de care pentatlonistul are nevoie la înot, cros şi scrimă. Deocamdată, pînă la consfătuirea de la Luxemburg, din 1971, pentatloniştii vor continua să-şi încalece caii, dar dacă totuşi vor trebui să se despartă de ei, pentru a „încăleca“ pe motociclete sau biciclete, suntem convinşi că vor rămâne credincioşi pentatlonului modern care prin complexitatea lui este o disciplină sportivă de elită. Felix ŢOPESCU De azi, la Mamaia, STAGIUL EUROPEAN fIIT AL ARBITRILOR SI ANTRENORILOR I Astăzi se deschide la Mamaia al XVIII-lea Stagiu european al arbitrilor internaţionali şi antrenorilor naţionali de baschet, în cadrul căruia vor fi dezbătute importante probleme ale tehnicii, tacticii şi metodicii acestui joc sportiv. Cu acest prilej, un număr de 48 de arbitri vor da examene de arbitri internaţionali. Printre ei, 4 candidaţi români: V. Cadar, M. Aldea, C. Negulescu şi M. Rizea. Lucrările stagiului se vor desfăşura după următorul program : miercuri, expuneri tehnice şi teoretice, discuţii despre regulamentul de joc, filozofia şi interpretarea lui, filme tehnice; joi: tehnica arbitrajului, examene practice şi teoretice ; vineri: expuneri şi examene teoretice şi practice; sâmbătă : răspunsuri la întrebările puse de participanţi. Examenele practice ale arbitrilor vor fi susţinute prin conducerea meciurilor ce se vor desfăşura în aceste zile in cadrul „Cupei litoralului“. La competiţie şi-au anunţat participarea echipele divizionare Dinamo, I.C.H.F., Universitatea Timişoara, Farul, Academia Militară, Rapid și Școala sportivă Constanța. Nr. 921 (6355) CONTRIBUŢII LA PROFILUL SPORTIV AL JUDEŢELOR DOLJ ■BBÜS9 Schiţarea unui profil sportiv al judeţului a fost ideea cu care am pornit la drum. Am acordat municipiului Craiova şi judeţului Dolj „cuvîntul de deschidere“, adresîndune, bineînţeles, în cadrul acestui raid-anchetă, unor oameni cu răspundere directă în mişcarea sportivă a judeţului. O hartă sportivă la scară mărită Primul popas l-am făcut la Comitetul judeţean de partid — Dolj. Interlocutorul nostru , Constantin Badea — şeful sectorului învăţămînt — în a cărui sferă de preocupări intră şi activitatea sportivă a judeţului. Judeţul Dolj prezintă un profil relativ complex, atît valoric (de la nivel divizionar A pînă la asociaţii), cit şi sub aspectul variaţiei (ca direcţii de activitate). Fără îndoială, poziţia forte o deţine fotbalul. Cele două stadioane, Central şi Tineretului, care însumează 40 000 de locuri, găzduiesc meciuri de categoria A, B şi C, iar celelalte terenuri — întîlnirile celor 24 de echipe ale campionatului judeţean. Centrul de copii şi juniori „Rovine Craiova“, împreună cu cele de la Calafat şi Băileşti, creditează generaţiile actuale de fotbalişti cu siguranţa schimbului de mîine. — Ce alte sporturi se practică la nivel ridicat ? — In primul rînd, scrima. Pe scurt , patru componenţi ai loturilor naţionale şi antrenorul lotului de tineret sînt craioveni. Se lucrează cu multă dragoste, pasiune, ambiţie şi aşteptăm ca viitorul să ne aducă noi satisfacţii. — Dar boxul ? — El constituie tradiţia noastră. Trei antrenori cu norma întreagă plămădesc valorile pugilistice oltene. Dublarea activităţii de la clubul Electroputere cu competiţii diverse şi practicarea acestui sport pe o bază lărgită, conferă din plin atributul de „bătăios“ — în sensul bun — oraşului nostru. Luptele se alătură acestor discipline, întregind scurta trecere în revistă. Teorie justă dar şi ghire pe teren Iată-ne în biroul tov. Florea Zamfir, vicepreşedintele C.J.E.F.S. O primă întrebare: — întreaga activitate sportivă a unui judeţ se grefează, după cum ştiţi, pe coloana vertebrală care se cheamă COLABORAREA dintre diferitele organisme cu responsabilităţi în domeniul sportului. Aţi observat anomalii în acest sens, pe filiera organe inferioare — organe superioare ? — Fără îndoială, sistemul folosit pentru informare şi instructaj — convocări, regulamente, circulare, contactele cu instructorii centrali — are o funcţionalitate ridicată. Totuşi, unele hotărîri de la centru, vizînd întreaga ţară, nu sînt luate ţinîndu-se cont de condiţiile specifice ale judeţelor. Am primit şi noi, inutil, de pildă, o circulară prin care se recronanda întărirea sporturilor de iarnă, printre care şi schiul ; or, în judeţul nostru condiţiile geografice mi permit o asemenea acţiune ... —’Dar colaborarea dv. cu cluburile ? — La nivelul judeţului, instructorii, activiştii şi preşedinţii de cluburi sunt convocaţi periodic pentru instructaje. De asemenea, metodiştii noştri fac permanent vizite pe teren, conlucrînd activ cu antrenorii şi sportivii. Aceste idei, fără îndoială, juste — şi unele rezultate ale sportului craiovean le susţin — ne-au oferit încă o pistă pe care doream s-o verificăm practic mai tîrziu. Căci, reporterul este, pe undeva, un fel de Toma necredinciosul care crede numai cînd vede... ... Astfel, am ajuns să-l cunoaştem pe profesorul Alexandru Babei de la Şcoala sportivă. „C.J.E.F.S. — ne-a spus dînsul — trebuie să aibă drept colaboratori, în primul rând pe profesorii de educaţie fizică, care sunt legaţi direct de activitatea sportivă. La noi nu prea se întîmplă aşa , cel puţin în ceea ce mă priveşte. La şedinţa de analiză a comisiei de atletism, din luna februarie, nu am fost invitat, deşi prezenţa mea era necesară. De asemenea, nu s-a făcut nici o adresă şcolii, cînd, în iarnă, am fost chemat la conferinţa de atletism pe ţară. Iar acum un an şi ceva am fost pus într-o situaţie foarte dificilă cînd, alocindu-se suma de 200 000 lei pentru amenajarea bazei sportive din curtea liceului, ni s-au redus fondurile chiar în cursul efectuării lucrărilor...“ Așadar, în practică, legăturile C.J.E.F.S. cu factorii cu care trebuie să colaboreze nu se prezintă... optim. Care este situaţia celorlalte sporturi ? ION AMARAŞTEANU, preşedintele clubului Electroputere Craiova, afirmă : „Electroputere este un club puternic, am putea spune, cu activitate sportivă definitorie pentru întregul oraş. Principalele sporturi — fotbalul, boxul, scrima — sunt susţinute de forurile locale, deşi ar mai fi multe de făcut“.Sălile de box, scrimă, ca şi terenurile de fotbal atestă acelaşi lucru. Dar nu denotă această situaţie, polarizarea excesivă a potenţelor şi posibilităţilor numai spre sporturile care dau rezultate şi care aduc, deci, lauri mai uşor de cîştigat ? Tenisul de cîmp, nataţia, baschetul, atletismul nu se bucură de aceeaşi atenţie din partea C.J.E.F.S. Şi nu este vorba de imposibilitatea practicării lor ; condiţii materiale există sau se pot crea cu eforturi nu prea mari. Mediul şcolar nu este explorat (activează doar 5 echipe şcolare de baschet în tot judeţul), terenul de tenis de câmp din „Parcul poporului“ — unde s-ar putea construi o splendidă bază sportivă în cadru natural — a intrat de mult în uitare. „Nataţia — ne spunea metodistul G. Popescu — este reprezentată printr-o singură secţie, Rovine. Se desfăşoară numai concursuri interne, lipsite de orice valoare. Programul de antrenament şi cel competiţional nu pot fi satisfăcute, şi nici plătirea unui antrenor de specialitate". Cuvintele metodistului,, G. Popescu nu pot fi contrazise, dar, cine se ajută singur, se ajută mai bine... Socoteala din... birou nu se potriveşte cu cea de pe teren Şi de la şeful comisiei sportive sindicale municipale, ALEXANDRU PAVELIU, am aflat... noutăţi îmbucurătoare, documentate riguros prin scripte, despre sportul de masă în judeţul Dolj. Fără îndoială, multe din ele vor fi fost reale. Dar am deschis discuţia despre Fabrica de confecţii Craiova, înfiinţată de un an şi jumătate, şi care însumează cîteva mii de salariate. Deşi există posibilităţi pentru a se construi în apropiere, prin eforturi locale, o bază sportivă adecvată, cu terenuri de volei, baschet, handbal, nu s-a făcut nimic. Există doar o sală de club dar oare pot fi satisfăcute astfel pasiunile existente — cu siguranță — în întreprindere ? Ne îndoim ! ... Drumul de întoarcere trece din nou pe lingă baza sportivă „7 Noiembrie“, înfiptă chiar în mijlocul oraşului. Dar nimeni şi nimic nu tulbură liniştea înstăpînită pe terenul pustiu ! Există ,desigur, lucruri lăudabile în sportul doljean, dar alături de ele şi altele amendabile. De fapt, ceea ce trebuie făcut este cuprins doar într-un singur cuvînt, întrebuinţat de unul dintre interlocutorii noştri : autoimpulsionare. Aceasta atrage după sine, inevitabil, mai multă conştiinciozitate, mai multă iniţiativă, mai multă preocupare. Şi rezultatele bune — cu siguranţă — nu se vor lăsa mult timp aşteptate. Radu TIMOFTE Interviu cu tovarăşul lui CIlSTEANU,o 7 secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R. Au trecut mai bine de doi ani de la apariţia Legii cu privire la dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport. Organismele chemate să sprijine sportul au fost investite cu sarcini şi responsabilităţi precise. In aceşti doi ani organele şi organizaţiile de partid au considerat necesar să caute noi modalităţi de acţiune, în ceea ce priveşte impulsionarea colaborării tuturor factorilor chemaţi să dea, în mod real, sportului, un larg caracter şi conţinut de masă. Interlocutorul nostru, in acest sens , tovarăşul ION CETAŢEANU, secretar al Comitetului judeţean Dolj al F.C.R. — Activitatea sportivă de masă, simţea, intr-adevăr, nevoia unui sprijin concret. La sfîrşitul anului trecut, secretariatul Comitetului judeţean a analizat amănunţit situaţia stadiului atins de sportul de masă şi a constatat că, în general, noul cadru al acestei activităţi a dus la obţinerea unor rezultate satisfăcătoare. S-a apreciat, astfel, că numărul oamenilor muncii cuprinşi în practicarea organizată a educaţiei fizice şi a sportului a crescut simţitor. Cele 30 de asociaţii sportive, precum şi clubul Electroputere, au organizat, anul trecut, pentru salariaţi şi membrii lor de familie, în colaborare cu sindicatele respective, numeroase excursii şi drumeţii, la care au participat 80 000 de persoane. Competiţiile de masă, desfăşurate pe toată durata anului, cu etape pe atelier, secţii, sectoare, şantiere, ferme, ca şi cele împletite cu activităţi culturale şi artistice, au revitalizat marea masă a tineretului, dornic să se destindă, să se recreeze. Ne-am îndreptat, atenţia, în mod deosebit, către sportul de masă din mediul sătesc, şi, pentru că „regele sportului“ rămâne, orice s-ar spune, fotbalul, a fost iniţiat un campionat de tineret,in asociaţiile sportive care nu au echipe în competiţii oficiale. 56 de formaţii împărţite în 8 centre comunale au început, din aprilie, întrecerile. C.J.E.F.S., a delegat arbitrii, iar U.T.C. a făcut înscrierile in competiţie, a organizat seriile şi ţine evidenţa desfăşurării campionatului. Totuşi, nu putem spune că colaborarea intre factorii care au tangență cu sportul este deplină. Din păcate, uneori cînd s-a trecut de la planurile comune la practică, factorii de răspundere au muncit separat, cura se spune fiecare cu felia lui. — Se poate aprecia că la capitolul bază materială, sportul de masă doljan a înregistrat un salt ? — In ultimii ani, destinaţia fondurilor alocate a fost, după părerea noastră, mai judicios făcută, în sensul că acestea au fost îndreptate in mod direct către întreprinderi şi instituţii. In 1963 şi in prezent, fondurile de aproape un milion, alocate de sindicate, s-au materializat în realizarea unor baze sportive la întreprinderi, pentru salariaţii acestora. Astfel, s-a dat în folosinţă o bază sportivă a clubului Electroputere, lingă şcoala profesională, rezervorul de cadre a acestei mari unităţi , o popicărie la asociaţia Voinţa, două terenuri de handbal şi unul de volei la C.F.R., precum şi diferite baze sportive pe lângă asociaţiile „7 Noiembrie“ şi Medicina. Anul trecut a fost iniţiat un concurs pentru „cea mai frumoasă bază sportivă“, fapt care a dus la apariţia a încă 63 de terenuri (26 de volei, 19 de handbal, 9 de baschet şi de fotbal). — Am dori să vă referiţi, în continuare, la unele aspecte privind modul în care elevii şi studenţii sunt atraşi în activitatea sportivă de masă. — In acest domeniu avem încă destule rezerve nefolosite. Mă gîndesc, de pildă, la slaba valorificare în şcoli, a unui sport cu tradiţie în judeţul nostru , oină. Pe de altă parte, considerăm că U.T.C., Inspectoratul şcolar şi C.J.E.F.S. n-au făcut suficient în ceea ce priveşte stimularea înotului şi sporturilor nautice, deşi există condiţii naturale, pe care alte judeţe nu le au. Am mai constatat că se bate pasul pe loc in ceea ce priveşte lărgirea caracterului de masă al ciclismului, iar atletismul nu îmbracă un caracter metodic, n-are continuitate. Exemplele oferite de unele şcoli privind stimularea ramurilor sportive tradiţionale (handbal la Poiana Mare şi Segarcea, atletism la Liceul pedagogic din Craiova, pină la şcolile generale din Boureni şi Afumaţi, tenis de masă la Seaca de Cîmp etc.) trebuie să stea mai mult in atenţia celor care se ocupă de activitatea şcolară. Am subliniat aceste neîmpliniri, dorind să precizez — totuşi —■ că ele se manifestă pe fondul unor realizări incontestabil mai mari decit acum 2—3 ani. Amintesc, în primul rînd, faptul că anul acesta, la diferite competiţii şcolare de atletism, volei, tenis de masă, şah, judo, handbal, gimnastică, fotbal, au participat 2039 studenţi (60 la sută din totalul acestora). Interviu realizat de Romeo CĂLĂRAȘANU