Sportul, august 1970 (Anul 26, nr. 980-1008)
1970-08-04 / nr. 983
M: Redacţia şi administraţia s sr W. :S. Vasile Conta nr. 16, tel. 11.10.05 Mag interurban 72 şi 286. Telex M x£: sportrom buc. 180. PMLETmow fokn tmm umr&ti 4 pagini 30 bani Anul XXVI — Nr. 983 (6417) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Marţi 4 august 1970 COLABORARE RODNICA MULTILATERALĂ Angliei ALEXEI preşedintele Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport Dezvoltarea vertiginoasă a educaţiei fizice şi sportului pe plan mondial, faptul că acest domeniu a părăsit cadrul îngust în care se alia altădată, pătrunzind in marea sferă a preocupărilor sociale, constituie un fenomen pregnant al contemporaneităţii. Prin virtuţile pe care le deţine, prin contribuţia majoră pe care o aduce la dezvoltarea armonioasă a fiinţei umane, prin calităţile morale pe care le educă atît de statornic, sportul a devenit în multe ţări ale lumii, printre care şi in România, o importantă problemă de stat. Aducind pe stadioane tineri şi tinere de diferite naţionalităţi, convingeri politice sau concepţii spirituale, întrecerea sportivă s-a transformat intr-un mijloc de cunoaştere şi apropiere a tineretului lumii, în spiritul stimei reciproce, a înţelegerii şi păcii. Activitatea sportivă oferă un câmp vast şi fertil colaborării internaţionale, în care ceresc florile minunate ale prieteniei. In acest sens, nu de mult, tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea : „...în sport, întrecerea este cavalerească, precum, de altfel, şi, în artă şi în alte domenii de activitate. Prietenia presupune o anumita emulaţie şi este bine ca popoarele să se întreacă în sport, în artă, în a produce bunuri de cultură cit mai bune, în a contribui cît mai mult la dezvoltarea ştiinţei. Din asemenea întreceri, indiferent cine se plasează pe primul loc, omenirea nu are decit de ciştigat“. Pornind de la aceste realităţi, consecventă politicii sale externe, de pace şi cooperare internaţională, ţara noastră dezvoltă necontenit şi legăturile pe plan sportiv. După cum se ştie, şi după cum a fost arătat in repetate rînduri în documentele oficiale, elementul esenţial, situat constant în centrul politicii externe a partidului şi statului nostru, îl constituie prietenia şi colaborarea multilaterală cu toate ţările socialiste. Iar în acest context, România acordă o importanţă deosebită dezvoltării continue a relaţiilor de amiciţie şi colaborare, în cele mai diverse domenii, cu marea ţară vecină şi prietenă. Uniunea Sa(Continuare in pag. a 2-a) CUPA EUROPEI LA ATLETISM CA ŞI ACUM CINCI ANI, ■ 17 DE NOU PE LOCUL TREI! Pentru a doua oară în decurs de cinci ani, ţara noastră a găzduit întrecerile unei grupe semifinale a competiţiei continentale feminine dotată cu „Cupa Bruno Zauli“. Şi tot pentru a doua oară REPREZENTATIVA ROMÂNĂ NU IZBUTEŞTE SĂ-ŞI ASIGURE CALIFICAREA IN FINALA CONCURSULUI, FIIND DESPĂRŢITA DOAR PRIN CITEVA PUNCTE DE ECHIPA CLASATA A DOUA. In 1965, la prima ediţie a „Cupei Europei“, la Constanţa, clasamentul semifinalei a arătat astfel : 1. U.R.S.S. 53 p, 2. R. F. a Germaniei 53 p, 3. România 49,5 p, 4. Iugoslavia 25,5 p, 5. Norvegia 25 p, 6. Austria 24 p. De data aceasta, într-o companie — ce e drept — mult mai puternică, atletele noastre au ocupat tot locul trei, diferenţa faţă de a doua clasată fiind de 6 puncte. Dacă după concursul de la Constanţa s-a apreciat că fetele noastre au ratat calificarea, să vedem care este, de fapt, situaţia acum. Teoretic, sau — mai corect spus — sentimental, am putea vorbi din nou despre o ratare, deşi In 1970 diRomeo VILARA (Continuare In pag. a 3 a) FOTBALUL OLANDEZ LA EL ACASĂ Wim Hanegem, excelent In loviturile de cap, este unul dintre cei mai incisivi atacanţi ai lui FEIJENOORD ROTTERDAM. Amănunte despre echipa care va intilni pe U.T.A. în primul tur al „Cupei campionilor europeni“ găsiţi in reportajul „FOTBALUL OLANDEZ LA EL ACASA“, In pag. a 3-a. O DELEGAŢIE SPORTIVĂ SOVIETICĂ LA BUCUREŞTI La invitaţia Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport din Republica Socialistă România, ieri a sosit la Bucureşti o delegaţie a Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., condusă de tovarăşul S. P. PAVLOV, preşedintele Comitetului. Din delegaţie fac parte tovarăşii V. V. KULIK, membru al Colegiului C.C.F.S. din U.R.S.S., preşedintele C.C.F.S. de pe lingă Consiliul de Miniştri al R.S.S. Ucrainene, şi S. N. NOVOJILOV, şef de sector în C.C.F.S. din U.R.S.S. La sosire, pe aeroportul internaţional „Otopeni“, oaspeţii au fost întîmpinaţi de tovarăşii ANGHEL ALEXE, preşedintele C.N.E.F.S., EMIL GHIBU, vicepreşedinte, de activişti ai Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport. A fost de faţă I. S. ILIN, ministru consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice la București. Anca Groza şi Rodica Petruică, campioane de înot la 14 ani Singura problemă pe care o ridica prima finală a reuniunii de ieri, 200 m liber bărbaţi, era aceea a timpului pe care-l va înregistra învingătorul, Marian Slavic, fără vreun adversar de valoare apropiată. Bucureşteanul a pornit în întrecere cu 28,3, iar la jumătatea cursei cronometrul marca 58,2 s, un timp care prevestea un nou record în jurul a două minute. Și după a treia lungime, pe care Slavic o încheia la 1:29,5 existau toate premisele pentru ca să subliniem un timp neobișnuit. Spre surprinderea generală, reprezentantul clubului Steaua nu a mai avut resurse pentru ultimii 50 de metri (exact ca în urmă cu 6 săptămîni la concursul de la Berlin), sosind în 2:03,4. Rezultate tehnice : 1. M. SLAVIC (Steaua) 2:03,4, — campion naţional, 2. S. Cosmescu (Steaua) 2:09,0, 3. I. Miclăuş (Sc. Sp. Sibiu) 2:09.5. COSTA PE ULTIMII METRI întrecerea brasiştilor a avut un ritm foarte lent. Datorită acestui lucru, la 150 de metri, Hempel şi Săruleanu se aflau în frunte, iar recordmanul ţării la o lungime în urma lor. Pe ultimii metri, timişoreanul a sprintat de parcă atunci ar fi pornit în: PERFORMERA REUNIUNII Multiplă câştigătoare a întrecerilor de fete şi junioare în sezoanele trecute, deţinătoare a numeroase recorduri în cadrul categoriilor respective, Anca Groza şi-a văzut ieri încursă, cîştigînd cu un timp modest pentru posibilităţile sale. Rezultate tehnice : 1. V. Costa (Polit. Timiş) 2:39,0 — campion naţional, 2. E. Hempel (Sc. Sp. 2) 2:40,8, 3. G. Săruleanu (Rapid) 2:42,8. CRAULISTELE ALUNECA GREU Finala sprinterelor pe distanţa de 200 m liber a revenit conform aşteptărilor din Adrian VASIUL) (Continuare în pag. a 3-a) ALMER în cursă spre cel de al doilea titlu (400 m mixt) Foto : A. NEAGU plinit un vis frumos : PRIMUL TRICOU DE CAMPIOANA NATIONALA. Micuţa dinamovistă (14 ani), pregătită de prof. Magda Negrea, a izbindit în cea mai dificilă probă din program, 400 m mixt, confirmîndu-ne frumoasele posibilităţi anunţate în anii trecuţi. Bucureşteanca este nu numai o specialistă a tetratlonului, dar şi o talentată delfinistă, excelentă reprezentantă a „noului val". LA SATU MARE, ÎN PRIMA ZI DE AUGUST BRAŢELE VIGUROASE ALE TINERILOR SPRIJINĂ REFACEREA ORAŞULUI ŞI A INSTALAŢIILOR SPORTIVE ! Amurgul coboară cu şiretenie, învăluind totul în lumea lui de umbre vagi şi alunecoase. Trenul aleargă în neştire, ignorînd staţii, devorînd spaţiul. In cuşetă, un bătrînel citeşte cu atenţie „Informaţia“, pregătindu-se de cuvinte încrucişate. Merge tocmai la Satu Mare, cale de 13 ore de drum... Avem aceeaşi ţintă, gîndesc. Da, e de acolo. A fost la Bucureşti la copii, a stat cu nepotul în timp ce aceştia erau în concediu, la mare. Ii place Bucureştiul, dar mai mult îi place acasă, la Satu Mare... Află că mă ocup cu sportul, că merg să scriu ceva despre inundaţii, despre munca de refacere ulterioară calamităţilor. A făcut sport, cu ani în urmă. A jucat cină. De fapt, dacă se gîndeşte bine, nici acum nu se lasă mai prejos : pescuieşte. Mă întreabă despre Pîrcălab. E adevărat că Teaşcă a plecat în Turcia?! Vorbeşte despre Both. Ce bine ar fi să rămînă băiat cuminte... Pe mine, însă, mă interesează altceva. Vreau să aflu, din gura lui Ion Negroiu, din gura unui martor ocular, a cum a fost atunci, la mijloc de mai. Aduc vorba despre inundaţii. Omul meu se încruntă, vorba-i devine mai grea, mai bătrinească... Nu, n-a pierdut pe nimeni, doar unele lucruri din casă. Da' parcă ce, le luăm cu noi? Un vecin de-al lui, Rameş, a rămas fără nimic. Fără soţie, fără fată, fără băiat, fără casă... — O fost tare râu. De înţeles n-ai cum să înţelegi, dacă n-ai trăit. Dacă nu te-a Ovidiu IOANIŢOAIA (Continuare in pag. a 3-a) I.A SATU MARE, năvala apelor a rămas de domeniul trecutului. Prezentul a chemat — şi cheamă — pe şantierele reconstrucţiei toată suflarea oraşului. Printre primii care răspund acestei chemări, sub soarele totid a verii, sunt elevii sătmăreni, prezenţă activă pe toate fronturile refacerii. In imagine, elevi ai Şcolii sportive la muncă patriotică, intr-una din cele 417 OHO de ore de activitate voluntară cu care se poate lăuda tineretul localnic. ,----------------------------------------------- Foto : GHEORGHE IANCU Bravo, Donata, felicitări pentru victorie şi pentru noul tău record pe 400 m ! Atleta italiancă Govoni, încă marcată de efort, e radioasă pentru succesele repurtate la Bucureşti Foto: A. NEAGU DEFICIENȚE SUPĂRĂTOARE Din punct de vedere organizatoric apreciem că întrecerile semifinalei „Cupei Europei“ au constituit o reuşită, lucru subliniat, de altfel, de majoritatea specialiştilor de peste hotare prezenţi duminici pe Stadionul Republicii. Ne referim, desigur, la aspectul general al organizării tehnice, la ceea ce se vede din înaltul tribunelor. Din păcate, a existat însă și un alt capitol, cel al informării, în care lucrurile au mers foarte prost. Până aproape de ora 20, deci la circa 30 de minute de la încheierea concursului, la masa presei nu ajunsese nici unul din buletinele de rezultate ale celor 13 probe desfăşurate pînă atunci, fapt ce ,a creat, bineînţeles," o impresie nefavorabilă pentru toţi reprezentanţii presei străine şi române care nu şi-au putut desfăşura activitatea în mod operativ, aşa cum ar fi dorit, aşa cum este normal, în legătură cu această chestiune sunt de semnalat şi alte două aspecte. Marele tablou electronic de afişare a rezultatelor n-a funcţionat, semn că nu s-a îngrijit nimeni, în timp util, de soarta lui ! Pe de altă parte, crainicul concursului s-a dovedit incapabil să informeze despre ceea ce avea să se întîmple pe stadion şi să comunice apoi rezultatele complete. Nu mai spunem că acest arbitru a fost complet nepregătit, că a stîlcit pur şi simplu numele concurentelor străine, că nu i-a ajutat, in nici un fel, pe spectatori să înţeleagă ce se petrece acolo jos, pe pistele de concurs. In zilele următoare, vor avea loc alte competiţii de amploare. Iată de ce considerăm că acestui aspect al informării va trebui să i se acorde, URGENT, toată atenţia ! START ÎN CAMPIONATELE DE TENIS - JUNIORI CLUJ, 3 (prin telefon). In localitate au început întrecerile finale ale naţionalelor de juniori la tenis. Sunt prezenţi peste 160 de tineri, reprezentînd 25 de cluburi şi asociaţii sportive din principalele centre. Meciurile se dispută pe 10 terenuri (pe lingă cele 6 din parcul oraşului, sunt programate jocuri şi în parcul Universităţii)». Deocamdată au intrat in luptă doar baleţii, urmind ca fetele să evolueze începmnd de miine dimineaţă (n.r. azi). Majoritatea întilnirilor de pină acum au necesitat prelungirea lor, ceea ce ne face să credem că vom asista la o ediţie extrem de disputată a competiţiei. Şi acum, cîteva rezultate de la juniori, categoria 17—18 ani : I. Bădin (Progresul Bucureşti) — C. Dina (Dinamo Buc.) 6—2, 6—3, Gheorghe Soşoi (Sc. sp 2 Bucs) — C. Mraz (Politehnica Cluj) 6—8, 6—3, 6—1, Gh. Giurgiu (Ind. sîrmei C. Turzii) — F. Manea (Dinamo Buc.) 6—4, 1—6, 6—1, O. Vilcioiu (U.T.A.) — R. Attl (Minerul Baia Mare) 4—6, 6—0, 6—2, V. Curduman (Dunărea Galaţi) — E. Franz (Metalul Bocşa) 6—1, 8—6, V. Szilagy (Politehnica Cluj) — D. Mirza (Progresul Buc.) 6—4, 2—6, 6—2, C. Curcă (Progresul Buc.) — M. Breazu (Dinamo Buc.) 1—6, 6—1, 6-4, P. RADVANI — coresp. MIERCURI ŞI JOI, ÎN CAPITALĂ ! PRIMUL MECI DE ATLETISM DINTRE REPREZENTATIVELE FEMININE ALE S. U. A. ŞI ROMÂNIEI ! Nu s-au stins încă ecourile marelui concurs desfăşurat duminică pe Stadionul Republicii şi principala bază atletică a Capitalei va fi din nou gazda unei competiţii de amploare. Este vorba de prima ediţie a meciului feminin dintre reprezentativele Statelor Unite şi României, programat pentru miercuri şi joi. Deşi în program figurează tot 13 probe clasice, ca şi la „Cupa Europei“, totuşi concursul a fost stabilit a se desfăşura in două zile. Hotărîrea a fost luată ţinindu-se seamă de numărul mare de starturi pe care le-au luat, in ultimele zile, atletele oaspete, ca şi de faptul că reprezentantele noastre se găsesc şi ele la citeva zile după un concurs greu şi cu o săptămână înaintea Jocurilor Balcanice. De aceea, organizatorii au preferat un program mai lejer, care să ofere, în acelaşi timp, un frumos spectacol sportiv. La intilnirea de miine, fiecare echipă va fi alcătuită din cite două concurente, echipate în culorile naţionale. In plus, vor mai fi înscrise, din partea ambelor ţări, şi alte btlete care vor participa, evident în afară de concurs, în echipamentul cluburilor respective. Pentru atletele noastre, competiţia este considerată ca un ultim prilej deselecţie pentru formarea reprezentativei care va evolua săptămina viitoare, tot la Bucureşti, la cea de a XXX-a Balcaniadă. In vederea meciului cu S.U.A. a fost alcătuită următoarea formaţie : 100 m : Mariana Goţu şi Eleonora Monoranu ; 200 m : Goth şi Mariana Filip ; 400 m : Doina Bădescu şi Ileana Silai (Filip) ; 800 m: Silai şi Halica Fiţa ; 1500 m : Maria Linca şi Natalia Andrei ; 100 mg : Valeria Bufanu şi Elena Mirza ; lungime : Viorica Viscopoleanu şi Elena Vintilă ; înălţime : Cornelia Popescu şi Virginia Bonei ; greutate : Ana Sălăgean şi Lia Manoliu; disc : Lia Manolu şi Olimpia Cataramă ; suliţă : Ioana Stancu şi Elisabeta Prodan ; 4X100 m : Monoranu, Filip, Sanda Angelescu, Goth 1 4X400 m : Fita, Bădescu, Filip, Silai. Printre atletele care vor participa in afară de concurs se află : Aura Petrescu, Viorica Enescu, Gherghina Iordache, Claudia Iacob, Anemarie Vitalios, Florica Boca, Maria Salamon, Argentina Menis, Stefania Lesenciuc, Serafina Moritz, Angela Zirbo etc. Viorica Viscopoleanu, victorioasă duminică, concurează acum în compania atletelor americane. ARTA DE A NE ODIHNI e pare că, dintotdeauna, cele I mai complicate i s-au părut a I fi omului lucrurile simple. Iar în rîndul lor figurează, şi nu I chiar pe ultimul loc, odihna. I Mulţi, deseori, aplică acestui element primordial al vieţii, refacerea I forţelor şi a capacităţii de muncă, o I logică moştenită din moşi-strămoşi, po- trivit căreia a te odihni înseamnă a nu I face nimic. Eroare gravă, pe care oa- r menii de ştiinţă au denunţat-o nu o dată, argumentînd cu teste şi cercetări I infailibile. I Odihna, în conceptul modern, nu poate fi despărţită de mişcare. Pentru I simplul motiv că viaţa contemporană, * cu trepidaţiile ei tot mai mari, cu teh- nica ei aflată într-o neîntreruptă goană I de perfecţionare, limitează efortul fi ■ zic, dar îl suprasolicită, în schimb, pe acela nervos. Şi este ştiut că muşchii I îşi recapătă posibilităţile funcţionale * mult mai degrabă decît creierul. Obo- seala exagerată a acestuia poate duce I la urmări grave, deseori irecuperabile. * Din fericire, inteligenţa omenească a , găsit un corectiv eficient. Dr. Max I Euwe, fost campion mondial de şah , (deci, adeptul unui joc prin excelenţă « sedentar), astăzi profesor la catedra de I cibernetică a Universităţii din Rotter- • dam, ne spunea că pentru a salvgarda potentele biologice ale omului este ne- . voie ca la trei computere să se facă I şi un... teren de sport, iar după cîteva * zile de calcule în faţa maşinii — o • excursie, în care să se numere paşii I şi copacii. Şi alţi savanţi pledează cu * convingere în aceeaşi direcţie, reco- • mandînd activităţile de mişcare drept I cel mai eficient mijloc al combaterii * surmenajului. Ei plasează pe primul loc , plimbarea pe jos, pescuitul, jocurile, I întîlnirea cu natura, la ea acasă, in * mijlocul ei. I Doctorul oftalmolog bucureștean Dio- Igene lonescu ne scrie că la cei aproa- • pe 60 de ani ai săi tace săptămînal • cel puţin un drum pe bicicletă, I parcurgînd, dus-întors, cam 100 de ki- * lometri, colindă împrejurimile Capita- • lei şi de cînd face treaba asta simte I o uimitoare revărsare de energie în * minte şi trup, gustă din piin viaţa, se. • simte tînăr. Medicul are o teorie perso- | nală foarte interesantă, asociind în mod obligatoriu viaţa sportivă cu... muzica, I pe care o socoteşte un adevărat bal- * sam al scoarţei cerebrale. Cine ar avea I curajul să-l contrazică ? Deci, sport, mişcare, excursii, muzi- că. Cît de simplu este să ne odihnim I I V. CRISTIAN I S