Sportul, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 1009-1038)

1970-09-01 / nr. 1009

farnawm ^­­ F­O­T­B __ ________I __________________­ _________......... DE VORBĂ CU ANGELO NICULESCU LOTUL NAȚIONAL ÎȘI REÎNCEPE PREGĂTIRILE LA 21 SEPTEMBRIE întors de curînd din conce­diu, antrenorul Angelo Nicu­­lescu s-a supus cu amabili­tate rigorilor unui blitz-inter­­viu, răspunzînd unei suite de Întrebări pe care şi le pun numeroşi iubitori ai fotbalului nostru. — Păstrat­ actualul lot­­ reprezentativ ? — La ora aceasta nu există, de fapt, un lot reprezentativ. Avem 13—14 titulari, care au evoluat și la recentul turneu final al C.M. din Mexic, ei formind nucleul de bază, iar lor li se vor adăuga jucătorii care te vor evidenţia in mod deosebit in campionat. — Vorbeaţi de titulari, nu credeţi că există, totuşi, cîteva posturi care recla­mă... întărituri ? — Ba da. Avem nevoie de un fundaş bun (fie el central sau de margine) şi de cel puţin un atacant percutant, bătăios, efi­cace. — V-aţi gândit, cumva, la unele elemente tinere care bat la uşa marii performan­ţi ! * — Fără îndoială că da, şi am să vă dau citeva nume: Flo­rian Dumitrescu, Pană şi Flo­ren (de la Dinamo Bacău), Săl­­ceanu, Ghergheli (de la Steagul roşu), Braşovschi... — Puteţi să le indicaţi — lor şi altora ca ei — „re­ţeta“ promovării în lotul MARE, reprezentativ ? • Dobrin este un posibil titular • Lotul reprezentativ are, deocamdată, doar 13-14 jucători siguri # Tineri talentaţi în vederile antrenorului echipei naţionale — Si aibă o evoluţie foarte bună in campionat (criteriul nr. 1) şi să fie susceptibili de adaptare la ideea de joc a echipei naţionale (criteriul nr. 2). — Ştiţi, desigu­r, că Dem­­brovschi a suferit un acci­dent. V-aţi pus problema înlocuirii lui în ipoteza că nu va fi complet apt de joc la 11 octombrie, în me­ciul cu Finlanda ? La ce nume v-aţi gîndit ? — Mi-am făcut şi aceste cal­cule şi am in vedere doi oa­meni, pe Dobrin şi pe Tătaru, lor putindu-li-se adăuga şi un al treilea, propulsat de cam­pionat. — înregistrăm cu satis­facţie citarea numelui mult discutatului Dobrin. II ve­deţi realmente în echipa naţională ? — Depinde numai de el. De pregătirea şi de evoluţia lui un campionat. — O ultimă întrebare : cînd începeţi efectiv pregă­tirile lotului reprezentativ pentru apropiatul sezon in­ternaţional ? — La 21 septembrie. Atunci va fi convocat la Bucureşti (o dată cu loturile olimpice şi de tineret) noul lot naţional care va susţine, probabil, un meci de verificare in compania unei echipe străine. Marius POPESCU " La 4 septembrie, primul meci în „Cupa Prieteniei" Reprezentativa de juniori a României a plecat în Polonia Aseară a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Polonia, reprezentativa de juniori a României care va participa — între 3—13 septembrie — la ,,CUPA PRIETENIEI“ (fostul „Turneu al speranţelor olim­pice“). Făcînd parte din grupa A a competiţiei — alături de selecţionatele si­milare ale Bulgariei, Ungariei, Cubei şi Poloniei — echipa română va disputa prima întâlnire la 4 septembrie, la Semianowice, in compania juniorilor cubanezi. Arbitrii etapei a doua a campionatului diviziei naţionale A Dinamo Bacău — Petro­lul: C. GHEMIGEAN, ajutat la linie de F. Coloşi şi V. Toma (toţi din Bucureşti) ; U.T.A. — Progresul: O. ANDERCO (Satu Mare), aju­tat de G. Fărcaş şi C. Si­­laghi (Baia Mare) ; Univ. Craiova — F. C. Ar­geş : A. PIRVU, ajutat de M. Cîţu şi I. Dancu (toţi din Bucureşti) ; C.F.R. Cluj — Dinamo Bucureşti : M. RĂDULESCU, ajutat de I. Erdoş şi S. Pat­­koş (toţi din Oradea) ; Steagul roşu — Farul: N. PETRICEANU, ajutat de D. Isăcescu şi G. Vasilescu I (toţi din Bucureşti) ; Rapid — fiul: N. CURSA­­RU (Ploieşti), ajutat de M. Vasiliu (Ploieşti) şi I. Hris­­tea (Alexandria) ; Steaua — „TJ“ Cluj : Z. DRAGHICI, ajutat de G. Manole şi S. Nicolau( toţi din Constanţa) ; Politehnica Iaşi — C.F.R. Timişoara: V. DUMITRES­­CU, ajutat de I. Drăghici şi C. Manusaride (toţi din Bucureşti). Campionatul echipelor de tineret-rezerve Clasamentul după prima etapă 1. F.C. Argeș 1­1 0 0 5—0 2 2. Progresul 1­1 0 0 4—1 2 3. Steaua 1­1­0 0 3—1 2 4— 5. „U“ cluj 1­1 0 0 3—2 2 Politehnica 110 0 1—0 2­­—11. C.F.R. Tim. 10 10 2—2 1 Jiul 1­0 1­0 3—3 1 U.T.A. 10 10 3—3 1 „U“ Craiova 10 10 2—2 1 Dinamo Buc. 10 10 2—2 1 Dinamo Re. 10 10 2—2 1 12­ 13. Petrolul 10 0 10-10 Rapid 10 0 1 2—3 0 14. Farul 10 0 1 1—3­0 li C.F.R. Cluj 10 0 11—40 li Steagul roșu î o 0 1 0—5 o „CUPA ROMÂNIEI“ Iată cîteva rezultate înre­gistrate în etapa disputată duminică în „Cupa Româ­niei“ : Foresta Serdaru — Ancora Galaţi 0—5 (0—3), Trefilorul Galaţi — Metalurgistul Brăi­la 1—8 (1—3), Lemnarul Tg. Secuiesc — Harghita Odor­­heiul Secuiesc 4—3 (1—2, 3—3), I.C.I.M. Braşov — Chimia Oraş Victoria 3—1 (2—0), Politehnica Braşov — Torpedo Zărneşti 0—1 (0—1), Minobradul Vatra Dornei — Avîntul Frasin 1—5 (0—3), Foresta Zăvoi — Victoria Ca­ransebeş 2—0 (1—0), Nera Bozovici — Minerul Bocşa 2—1 (0—1), Energia Reşiţa — Minerul Moldova Nouă 1—1 (1—1, 1—1), Metalul Bocşa — M.E.V.A. Tr. Severin 2—0 (1—0), Dinamo Obor Bucu­reşti — Olimpia Giurgiu 1—2 (0—1, 1—1), Metalul Tîrgoviş­­te (juniori) — Laromet Bucureşti 3—5 (2—1), I. T. Oradea — Victoria Cărei 0— 1 (0—2), Partizanul Bacău — Minerul Comăneşti 0—1 (0—0), Preparaţia Petrila — Minerul Lupeni 2—1 (2-­-0), I.G.L. Petroşani — Minerul Ghelar 1—8 (0—4), C.P.B. — Maşini unelte Bucureşti 1—0 (0—0), Tarom Bucureşti — Unirea Mînăstirea 2—1 (0—1), Sportul muncitoresc Bucu­reşti — Triumf Bucureşti 2— 1 (2—1), Constructorul Hu­nedoara — Victoria Călan 3— 1 (1—0), Comerţul Brăila — S.U.T. Galaţi 1—4 (1—2), Minerul Bihor — Metalul Sa­­lonta 3—1 (2—0), înfrăţirea Reghin — Lemnarul Odorhe­­iul Secuiesc 0—5 (0—3), Lu­ceafărul Focşani — Dacia Galaţi 1—0 (1—0), Someşul Gherla — Arieşul Turda 0—6 (0—3), Utilajul Făgăraş — Carpaţi Braşov 1—3 (1—1), Feroemail Ploieşti — Carpaţi Sinaia 2—0 (1—0), Victoria Mizil — Metalul Plopeni 0—3 (0—2), Victoria Bordeni — I.R.A. Cîmpina 1—3 (1—0, 1— 1), Flacăra Cîmpina — Caraimanul Buşteni 2—2 (2—1, 2—2), Victoria PTTR Botoşani — Fulgerul Doro­­hoi 1—1 (0—2), Siretul Bu­­cecea — Textila Botoşani 0—3 (0—0), Unirea Săveni — Chimia Suceava 0—3, Lem­narul Tg. Mureş — Soda Ocna Mureş 1—2 (1—1), Fa­brica de zahăr Tg. Mureş — Chimica Tîrnăveni 4—3 (1—1, 2—2), Voinţa Cărei — Unirea Zalău 5—1 (1—1), Progresul Sibiu — Metalul Copşa Mică 3—0 (3—0), Tex­tila Cisnădie — A.S.A. Sibiu 2— 1 (1—1), Recoltă Zor­leşti — Rulmentul Bîrlad 0—9 (0—1), Rapid Buzău­­— Petrolul Berea 0—4 (0—2), Automobilul Buzău — Petro­listul Boldeşti 0—3 (0—0), Poligrafia Iaşi — Foresta Fălticeni 0—4 (0—2). Cupa „Sportul muncitoresc“ cu handicap Miercuri va avea loc pe te­renul Sportul Muncitoresc (fost T.U.G.) un interesant cu­plaj fotbalistic. La ora 16.30 formaţia SPORTUL MUNCITORESC, din divizia C, va întilni di­vizionara A, RAPID BUCU­REȘTI. Echipa Rapid parti­cipă pentru a doua oară la această competiţie cu handi­cap, în prima ediţie a ocupat locul II, trofeul pus în joc fiind cucerit de Sportul mun­citoresc. Acordînd cuvenita importanţă acestei competiţii feroviarii vor prezenta o for­maţie din care nu vor lipsi Răducanu, Lupescu, Dan, Du­mitru şi Neagu. In deschidere, de la ora 14.30, se va disputa meciul amical Progresul Bucureşti — Metalul București. 156.768 lei report la Pronoexpresul de mîine Unul din sistemele de joc care atribuie mari cîştiguri săptămînă de săptămînă, este Pronoexpresul. Ultimele rezultate ale con­cursului Pronoexpres au mar­cat un mare succes. Dintre ultimii mari cîştigă­­tori cităm pe : Rădulescu Ion din Călăraşi = 75 218 lei la concursul nr. 30 din 22 iulie a.c., Halinda Alexandru din Satu Mare = 93 440 lei la concursul nr. 31 din 29 iulie a.c., Trifan Vasile din Huşi = 79 530 lei la concursul nr. 29 din 15 iulie a.c. şi alţii. Iată numai cîţiva dintre premiaţii care demonstrează din plin succesele concursu­rilor Pronoexpres. Participînd săptămînal la Pronoexpres, oricine poate obţine un premiu mare. Nu uitaţi . Astăzi este UL­TIMA ZI în care vă mai pu­teţi procura biletele pentru concursul de mîine. • Un nou prilej de a ob­ţine premii în autoturisme SaU băni vi-l oferă concursul excepţional Prygoexpres de duminică 6 septembrie a.c., care atribuie participanţilor autoturisme DACIA 1300 şi MOSKVICI 408 cu caroserie 412 , excursii la Budapesta (a 2 locuri) cu petrecerea Re­velionului şi numeroase pre­mii de valoare variabilă şi fixă in bani. Cu variantele de 15 lei par­ticipaţi la toate extragerile cu şanse mari de cîştig. Sîmbătă 5 septembrie a.c., ULTIMA ZI pentru procu­rarea biletelor. PRONOEXPRES Premiile concursului nr. 35 din 26 august 1970 . Extragerea 1 : Cat. a IX-a , com­pusă din 1 premiu a 50«V„ a 32.129 lei şi 1 premiu 10»/„ a 6.420 lei ; a Ill-a : 0,85 variante a 6.591 lei ; a IV-a : 19,80 a 1.947 lei ; a V-a : 74,55 a S17 lei ; a VI-a : 2.663,75 a 50 lei. Extragerea a II-a : Cat. A : 0,23 variante a 45.880 lei ; B : 2.40 a 19.117 lei ; C : 5,60 a 8.193 lei ; D : 19,95 a 50 lei ; E : 352,40 a 100 lei ; F : 5085,35 a 20 lei. Report categoria I : 156 268 lei. Cîștigător categoria A: Tăna­­sescu Gabriela din București — 1 autoturism Fiat 850 sau 43.880 lei .* alegere). , _ O dată cu reluarea di­viziei A la fotbal, au fost constatate şi o serie de noutăţi pri­vind difuzarea jocu­rilor la radio şi tele­viziune. Radioul a reluat, în mod lăudabil, seria transmisiilor in­direct de pe toate stadioanele, cărora le-a dat şi un conţinut mai bogat. Re­­marcînd şi saintind schimbarea in bine produsă, ne permitem a face sugestia ca ra­­dio-reporterii să inter­vină prompt in emisie ori de cîte ori se în­scrie vreun gol şi nu cum s-a mai intimplat duminică, cind de pe unele stadioane modi­ficările de scor ne-au fost aduse la cunoştin­­ţa cu întîrziere, comu­nicările fiinid, în gene­­­ral, lipsite de nervul şi emoţia necesare care să se facă pe deplin gustate de către ascul­tători. Credem, deci, că o mai mare promp­titudine in relatarea golurilor marcate şi a altor faze importante din joc ar spori dina­mismul transmisiilor de pe stadioane, ca şi interesul iubitorilor de fotbal faţă de ele. In ceea ce o priveşte, Televiziunea a apelat (dacă nu ne înşelăm) pentru prima oară la o soluţie larg uzitată în multe alte ţări, în­­registrînd meciul de la Constanţa şi trantsmi­­ţîndu-1 după încheierea tuturor celorlalte par­tide ale etapei. Este, însă, foarte probabil ca aceasta soluţie să nu întrunească o adeziune unanimă, după cu­m nici alte soluţii încer­cate anterior n-au în­trunit-o. Pentru că e şi g­reu. Intr-adevăr, să ie împăcate toate păr­ţile interesate, deşi va trebui cindva — de do­rit cit mai repede — să se ajungă şi la a­­cest stadiu. Soluţia de duminică ne apare a fi o căutare pe acest drum destul de spinos. Ea ţine seamă, într-o măsură sporită, atît de interesele generale ale echipelor (evitînd con­curenţa neloială a me­ciului televizat cu cele­lalte partide ale eta­pei), cit şi de dorinţele telespectatorilor (care au avut posibilitatea de a urmări pe micul ecran una din cele mai atractive confruntări) Am sugera doar ca în etapele viitoare, în ca­zul cîrtd se va păstra această formulă, înre­gistrările făcute­­de preferat de la mai multe partide ale ace­leiaşi etape) să se retransmită la o oră mai tirzie, pentru a da posibilitatea ca ele să fie urmărite şi de cei care merg pe stadioane şi care duminică, de pildă, n-au putut a­­junge la timp acasă pentru a prinde intere­santa dispută dintre Farul şi Steaua. De altfel, o dată cu apro­piata programare a jocurilor sub ora 16 dificultatea va fi eli­minată de la sine. I. MITROFAN Remarci și sugestii „E pur si muove"... Să ne amintim.. anul trecut. Poli­tehnica a avut o viață grea, fiind mult timp cu un pi­cior în groapa dis­perării. Salvaţi in extremis de retro­gradare. Ieșenii au schimbat în vară antrenorul, chemin­­du-l la cîrma echi­pei pe Virgil Măr­­dărescu, fostul ,,coach“ al repre­zentativei de tine­ret. Astăzi, la o lună de la începerea noii colaborări, schim­bările se văd. Echipa combină frumos, este elasti­că, strîngîndu-se ca o armonică în caz de primejdie, pasează subtil şi ra­finat, practică­­ un fotbal elegant și curajos, in cr­ezul căruia este inclusă ideea apărării şan­sei pînă în ultimul minut, cu demnita­te, aşa cum a fă­­cut-o la Ploieşti, chiar cind tabela de marcaj indica trei goluri la zero in favoarea gazde­lor. Dacă Petrolul a jucat mai UTILI­TAR, Politehnica a jucat — minute în şir — mai SPECTA­CULOS, mai cursiv. Deşi îi lipseşte în­drăzneala de a se dezlănţui spre poar­ta adversă, forma­ţia din Iaşi pare e­chilibrată, chemind sub acelaşi steag, ambiţia şi­ talentul. Anul trecut Po­litehnica a avut o viaţă grea. începu­tul noului campio­nat, găzduit într-o zodie nefericită, a însemnat pentru ie­şeni o primă infrîn­­gere și — n-ar fi exclus — un prim prilej de demobili­zare. Ar fi râu, Insă, să fie așa, căci mina meseria­șului Mărdărescu se simte umblînd printre mecanis­mele —­­ altădată neunse — ale echi­pei, aflată intr-un indiscutabil pro­gres. ■ Ov. I. Unde e realizatorul ? „Ou sont Ies neiges d’an­­tan ?“... ...Da, da, „Unde sînt oare zilele de altădată“, cind ga­zonul timişorean era frămîn­­tat de crampoanele lui Iosif Covaci, Androvici, Brînzei, Ciosescu, Cojereanu, Dinu­­lescu şi atîţia alţi jucători de elită, care făceau să fiarbă tribunele în cazanul entuzias­mului ? Această întrebare şi-au pus-o, nu fără nostal­gie, spectatorii timişoreni a­­sistind la primul joc al fero­viarilor, proaspăt promovaţi în categoria „A". Echipa a deziluzionat. Emo­ţia i-a sugrumat pe tinerii jucători, le-a pus cătuşe de picioare... Dincolo insă de a­­ceastă cauză de ordin emotiv, carenţele echipei localnice au ieşit in evidenţă şi mai fla­grant în organizarea ei din teren. Echipa este tinără, face risipă de energie, aleargă mult, dar aceste virtuţi nu sînt suficiente. Angrenajul e nerodat, lipseşte omogenitatea şi pregătirea atentă a acţiuni­lor. Linia de fund se ţină destul de bine pe picioare, dar mijlocul se clatină. Nici Gorduna, nici Hergan şi nici Chimiuc, introdus ulterior, n-au reuşit să organizeze jo­cul la mijlocul terenului. Iar puţinele baloane utile servite atacului au fost irosite dato­rită pripelii lui Periatu și Panici. De asemenea, se sim­te în primul rând, lipsa unui realizator, om de forță, cu şut puternic care să pună probleme apărărilor adverse ! g. m. ­ Primul meci, prima înfringere. Şi totuşi... Ion Bălănescu, unul dintre a­­preciaţii antrenori români, a de­butat la noua sa echipă, Jiul, cu o înfringere. Situaţie de neinvi­­diat, trebuie să recunoaştem, cu atît mai mult eu cit meciul se juca „acasă“, la Petroşani. Unii s-au grăbit să pună în­frîn­­gerea pe seama noului antrenor. Eroare ! După numai 2—3 săptă­­mîni de activitate, un antrenor nu poate­­ fi socotit răspunzător nici de înfringere, nici de ...vic­torie. Reamintind și factorul esențial al partidei de la Petroșani — jocul remarcabil al U.T.A.-el — ajungem la principala vinovată a înfringerii Jiului. Aţi înţeles,­ desigur, că această „vinovată“ este U.T.A. şi nicide­cum antrenorul Bălănescu. Pác, 1­3-a POST-SCRIPTUM LA CRONICILE DE LUNI BAZIL MARIANrfrNiky m-a incintat, pur si simplu..." ,,Dafi-mi un punct de sprijin...* Cine il apára pe Constantinescu ? Aşa cum scriam şi în cronica noastră de ieri, Dinamo Bucureşti a cîştigat, finalmente, destul de lejer meciul ei cu Dinamo Bacău, dar puţin a lipsit să-l piardă la început de partidă din cauza apărării, compartiment în care — indivi-­­ dual sau colectiv — s-a gu­fat de cîteva ori, ca, la divizia C.­­ Teoretic, ideea preconizată de Nicuşor (marcaj strict, om la­ om, cînd adversarul direct intră în posesia mingii, plus un­­ libero temporar) era formulată precis, prezentînd şi sorţi de izbîndă. Practic, însă, la faţa locului, Deleanu i-a lăsat mai mereu culoar liber de acţiune lui S. Avram. Cheranu nu l-a supravegheat cu atenţie pe oponentul său, Florea. Sălceailu, mijlocaşul de sprijin, s-a ţinut doar cînd şi cînd de Pană, al doilea vîrf de atac al băcăuanilor, lăsîndu-i acestuia prea mult cîmp de mişcare. De aici şi haosul general, la început de partidă, în sistemul defensiv al dinamoviştilor bucureşteni, scăpaţi cu faţa curată numai datorită intervenţiilor, in extre­mis, efectuate de Dinu şi Mircea Constantinescu. Ce-i de fă­cut ? „Pînă la omogenizarea compartimentului apărării, prin înţelegerea exactă a‘sarcinilor, va fi greu pentru noi — ne spunea Nicuşor. Posed un singur apărător de rezervă, pe tî­­nărul Debrău, dar care, actualmente, se află la dispoziţia lo­tului de juniori. Referitor la Nelu Nunweiller, aflat în atenţia presei, conducerea clubului intenţionează să-l folosească ca antrenor secund“. . .. G. N. P.S. S-a încheiat,­ deci, cariera jucătorului Nunweiller NIT? OPTIMISM SUPĂRĂTOR... Dincolo de amarâciuinea rezultatului Etapa inaugurală a cam­pionatului a readus în prim plan un nume, pînă mai a­­cum doi ani, cu mare rezo­nanţă în fotbalul nostru. Du­pă un come-back timid în­ a doua jumătate a returului şi o evoluţie insuficient de con­cludentă (poate) în „Cupa Municipiului Bucureşti“ lui NIKU DUMITRIU i-a fost dat să cucerească din nou tri­bunele la Piteşti adică tocmai acolo unde aplauzele sunt, de obicei, monopolizate de un sin­gur jucător, iubit pină la ido­latrie : Dobrin. Victoria Steagului roşu, la realizarea că­reia ex-giuleşteanul a avut merite de necontestat, a fost obţinută tocmai împotriva ma­estrului care l-a lansat pe Dumitriu II, Bazil Marian. Şi de aceea l-am rugat pe cu­noscutul antrenor să ne vor­bească despre jocul de du­­­minică al fostului său elev. Iată ce ne-a declarat : „Evo­ia să fim sinceri, fără a subaprecia posibilităţile „şep­cilor roşii“, ne aşteptam să vedem la Cluj un meci aprig, disputat tot timpul sub seni­nul unui evident echilibru. Realitatea, ne-a infirmat, re­plica feroviarilor bucureşteni fiind departe de potentele re­ale ale echipei. Manifestîndu-se, in special, printr-o incapacitate flagrantă de a construi, slăbiciunea Ra­pidului a pornit din cvartetul Lupescu-Dan-Dinu-Dumitru, ba­zat pe nu mai puţin de trei internaţionali. Chiar acceptînd scuza oricărui început de se­zon, condiţia fizică precară, nu putem, totuşi, să n-o corelăm cu greutatea cu care s-au de­plasat cei doi fundaşi centrali in majoritatea timpului, cu starturile lor intîrziate in due­lurile directe cu adversarii (de aci şi faulturile, la care Dan a avut o contribuţie peste măsu­ră), cu neglijarea dublajului. Si­luţia lui Dumitriu 11 a con­stituit pentru mine o surpriză foarte plăcută. N­iky, chiar dacă a contribuit în mod ho­­tăritor la infringerea echipei mele, m-a incintat pur şi sim­plu. A dovedit că n-a uitat nimic din ce ştia. Aceeaşi fan­tezie, aceeaşi spontaneitate şi, parcă, ceva in plus. Niky mi s-a părut mai matur, punind întreaga sa capacitate tehnico­­tactică în­ slujba jocului colec­tiv. Ceea ce poate-i lipseşte, încă, este o capacitate sporită la efort. Sunt şi momente cind dispare din joc. Dar, cu si­guranţă, împreună cu antre­norul său, Valentin Stănescu, va reuşi să retuşeze şi această explicabilă carenţă. Eu le do­resc să realizeze acest lucru cit mai curând şi, totodată, îi felicit pe amîndoi pentru vic­toria de la Piteşti.“. D. VI. dacă Dinu şi Dumitru, minaţi de aceeaşi carenţă, au încercat să-şi restringă mult sfera de activitate, find chiar unităţii sarcinile lor constructive care puteau fi pretenţiile ofensive ale lui Neagu, Strat şi Năs­­turescu ? Doar nişte sporadice încercări de a rupe ritmul ad­versarului prin acţiuni indivi­duale, cu mingi „create“ de ei înşişi. Puţin, foarte puţin, in faţa unei echipe care, mizind pe o bună condiţie fizică şi pe o promiţătoare circulaţie a ju­cătorilor, a ştiut să deţină in permanenţă frmnele jocului. E­­chipa giuleşteană n-a avut la debutul său în acest campio­nat un punct de sprijin. Aşa incit antrenorul său, M. Băr­­bulescu, l-ar putea parafraza pe Arhimede: „Daţi-mi un punct de sprijin şi echipa se va învirti“. Dar tot el va tre­bui să găsească răspunsul... P* Un redactor al nostru a stat de vorbă cu tov. Gheorghe Po­pescu, vicepreşedinte al clubul­­ui Steaua, care, în această cali­tate a asistat la meciul de la Constanţa, „trăind“ in mod deo­sebit dramatice momente ale acestei partide de fotbal. „In­ primul rind — a ţinut să precizeze tov. Gh. Popescu — mă declar de acord cu cronica apă­rută in „Sportul“, care a redat obiectiv situaţia de pe teren. Aş spune, totuşi, că golul al doilea al Farului stă sub semnul între­bării. Cei care s-au aflat mai a­­proape de fază au văzut că Suciu a fost împiedicat de Badea să intervină, ceea ce i-a dat po­sibilitate lui Caraman să înscrie punctul victoriei. Am crezut că infracţiunea a fost vizibilă şi pentru arbitru. Dar n-a fost. Nu optimismul nu este con­damnabil decit atunci cînd are tente absurde sau — mai grav — cînd încearcă să a-iu dreptul tn A, dar cu stingul (şi tehnic) totuşi prin B . ~ crediteze, sub masca unui zîmbet nevinovat, păreri false. Încercînd să împărţim în aceste două maici cate­gorii pe optimiştii... pericu­loşi, ne gîndeam unde am putea să încadrăm pe antre­norii sau conducătorii din fotbal care izbesc timpanele tutur­or cu pompoase declara­­­ţii înaintea unor partide, la sfîrşitul cărora toată perora­ţia lor s-a dovedit a fi doar un pumn de vorbe goale. Mai exact, ne gîndeam la antrenorul şi conducătorul clubului Progresul, care — vreau si insist prea mult asupra, acestei faze, fotbalul oferind tot­deauna subiecte de discuţii şi motive de contraziceri. Dincolo de amărăciunea rezultatului final — neaşteptat după desfăşurarea­ jocului — a existat in tabăra noastră satisfacţia că echipa a avut, in general, o evoluţie bună, încurajatoare. Tineretul nostru nu s-a dezminţit, acţioniind un cimp cu multă siguranţă şi fantezie, dar, dacă ŞTEFANESCU ,cu IORDANESCU ar fi avut mai multă experienţă, cred că ar fi obţinut, la un moment dat, o diferenţă mai mare de goluri, care ar fi înfrânt definitiv mare-1 lut şi o dată cu ea puterea de luptă a constânţenilor. Pe cină aşă, Cele 15 minute de ofensivă ale Tarului au cintărit mai greu decit cele 75 de minute de supe­rioritate a echipei noastre", ambii­­ îşi plasau, în vorbe, echipa mult prea sus faţă de cele arătate de fotbaliştii din str. dr. Staicovici duminică dimineaţa pe teren. Din zece pase, şapte sau opt mergeau la adversar, stopurile corect­­ executate erau o raritate şi, în general, coerenţa în joc — în fond, o cerinţă deloc exa-­­ gerată pentru o formaţie de divizia A — a lipsit total. Perechea de mijlocaşi a Pro­gresului, prea fragilă, a dis­părut din luptă doar după cîteva sclipiri din primele minute, iar linia de atac, cu o improvizaţie ca vîrf (Geor­­gescu) şi cu două efistreme timide şi neinspirate nu a putut închega o acţiune mai ca lumea.­­ Repetatele şi zgomotoasele dezaprobări — pe deplin jus­tificate ! — ale publicului poate că au învăţat ceva pe cei doi responsabili ai clubu­lui Progresul. Ceva care ar putea să însemne: luciditate, realism, modestie, seriozitate. Pentru că, orice s-ar spune, este de preferat o declaraţie ponderată şi o comportare excelentă, decit invers.... % C. A. LA PITEŞTI ETAPA VĂZUTĂ DE NEAGU RĂDULESCU LA CLUJ LA BUCUREŞTI Tarzan (Dumitriu II) — Ca de obicei, nu ştii de redivivus unde sare... ADAM ! N-aţi avut dreptate, tovarăşe Olteanul .La sesizările presei, comisia de competiţii a F.R.F. a anulat programarea iniţiala a m­aiului PROGRESUL - C.F.R. CLUJ, schimbîndu-i jocul de desfăşurare, de pe stadionul Progresul, pe Stadionul Repu­“.“măsură, evident, PRIMI­TA CU SATISFACŢIE DE IU­BITORII FOTBALULUI, care ar fi fost puşi într-o situaţie dintre cele mai neplăcute în cazul cind partida s-ar fi desfăşurat pe „Progresul . Ne-au surprins, de aceea, rindurile primite din partea unui susţinător al „bancari­lor“, M. Olteanu, care, făcînd diferite calcule, a ţinut să ne convingă că Progresul ar avea mai multe avantaje materiale jucînd în strada dr. Staicovici. „De acord — scrie el — că spectatorii trebuie să stea mai ■ comod în tribune, dar la me­ciul acesta cu C.F.R. Cluj NU vor veni mai mult de 3—4010 DE SPECTATORI (n.n. sublinierea­ noastră), şi atunci­­ nu era mai logic ca clubu­l acesta oropsit (N.r. : ?!?), sa fie lăsat să ciştige ceva bani, jucînd pe teren propriu !“. Tov. M. Olteanu s-a, înşelat profund în calculele sale. La meci AU VF.N1T, NU 3—4090 DE SPECTATORI, CI 14 300 (cum rezultă din vînzarea bi­letelor). E O DIFERENŢA, NU ? Ca să nu ne mai refe­rim şi la diferenţa de condi­ţii de vizionare a meciului, între „Progresul” şi „Repu­blicii“. GOLUL ETAPEI Un şut fără drept de apel! Iată cum a căzut golul cra­­iovenilor la Timişoara, în mi­nutul 18 : Oblemenco, profitind de in­decizia lui Mehedinţi, ieşit din dispozitiv, a recuperat balo­nul la circa 40 de metri de poarta lui Tatar. Atacat de către Donca şi Mehedinţi, a­­tacantul craiovean a scăpat din cleştele lor şi a avansat spre poartă. După ce a par­curs vreo zece metri, şi-a po­trivit balonul şi l-a lovit pu­ternic cu stingul, expediin­­du-l spre colţul sting al por­ţii. Tatal, surprins de fază, pe contre-pied, s-a repliat şi a plonjat pe direcţia mingii, dar era prea tîrziu... Balonul, șutat cu o forță apreciabilă, se oprise în colțul de jos al plasei ! A fost singura „ispravă“ a lui Oblemenco in acest meci. Un șut, însă, care valorează... două puncte. (Și încă în ăe*­ plasare)B ^

Next