Sportul, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 1039-1069)

1970-10-20 / nr. 1058

s2-a Din amfiteatru­ pe stadion notantă pentru toţi slujitorii sportului misiunea de explicare şi largă răspîndire a ideii de mişcare în aer liber, de practicare a exerciţiilor fizice sau a diferi­­telor discipline, solicită — firesc — competenţă şi pasiune, acţiuni ferme, efi­ciente, dar şi neîntrerupte căutări.­­ Ziarul nostru a consemnat la loc de cinste numeroasele măsuri elaborate în ultima vreme, după temeinice dezbateri, de CNEFS, ca şi de organizaţiile de masă, ministere sau departamente cu atribuţii de răspundere în domeniul educaţiei fizice şi sportului. Dar, oricît de valoroase ar fi, acţiunile centrale nu pot acoperi ele sin­gure cerinţele mereu crescute de apro­piere a cetăţenilor, a întregului tineret, «», practicare sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului. Este nevoie pentru aceasta de o preocupare şi de un efort general, în care iniţiativa locală — în fie­care județ, municipiu, oraş, sat — a de­venit, unanim recunoscut, factorul princi­pal. Ne-am propus de aceea să consem­năm — siugerînd totodată, GENERALIZA­REA — asemenea iniţiative izvorîte din înţelegerea şi responsabilitatea cu care începe să fie privită sarcina dezvoltării necontenite a sportului de masă. Pentru astăzi, pe­­agenda iniţiativelor* 2218JP deschiderea,cursului de SANATATE, SPORT, ŞI RECREARE, organizat în cadrul Universităţii populare Timişoara, în cola­borare cu CJEFS Timiş — Centrul de Studii ţi Documentare. Noutatea nu con­stă în: includerea tematicii sportive In pro­gramul Universităţii populare (punct cîşti­­gat în multe din principalele centre) ci In îmbinarea lecţiilor teoretice cu cele PRAC­TICE. lată o idee excelentă care poate deveni o formă de maximă eficienţă în atragerea a numeroşi cetăţeni de diferite vîrste în practicarea exerciţiilor fizice şi sportului. După vizita medicală obligato­rie (din nou un cîştig real) cursanţii sunt îndrumaţi, în cadrul lecţiilor practice, spre sporturile PREFERATE: baschet, volei, handbal, judo, gimnastică modernă, spre culturism sau yoga. Sîntem informaţi că ideea a stîrnit un interes major la Tim­i­­şoara.­ Cu atit mai mult cu cît ingenioşii organizatori s-au îngrijit nu numai de larga POPULARIZARE a iniţiativei, ci şi de PREGĂTIREA condiţiilor de bază pentru reuşita ei. Este vorba, mai ales, de repartizarea unui număr corespunzător de ore la cele mai moderne baze sportive timişorene şi de angrenarea unor specia­lişti cu verificate potente. Aşadar, tot ceea ,ce este necesar pentru ca la înche­ierea cursurilor să poată fi consemnate succese remarcabile. Ne-ar bucura să aflăm că şi în alte municipii drumul din amfiteatrul Univer­sităţilor populare începe să ducă, la fel ca în Timişoara, spre stadioane şi sălile de sport. Dan GÂRLEŞTEANU DN­AMO - PROGRESUL 13-11 fv '' Duminică, în întâlnirea Dinamo — Progresul, după ce se disputase partida dintre Viorel Marcu şi Sever Mureşan (6—2, 6—7, 6—3), iar scorul devenise e­­gal (11—11), amândouă for­maţiile îşi puneau speranţe în partidele de dublu mixt, amânate pentru luni. Dina­­moviştii Iudith Dibar şi Se­ver Dron s-au prezentat pe teren mai bine pregătiţi şi au câştigat setul întîi cu 6—0 în faţa perechii Ecate­­rina Roşianu, Sever Mure­şan, iar al doilea set le-a revenit tot lor cu 6—1. Şan­sele nu-i surîd echipei Pro­gresul nici în a doua întîl­­nire de dublu mixt. Julieta Boboc s-a prezentat pe teren cu întârziere şi arbitrul principal, Ionescu Naneiu, a hotărît, conform regulamen­tului, roeol cîştigat pentru Dinamo. Aşadar, V. Marcu, Mariana Giogolea — învin­gători prin neprezentarea ad­versarilor (P. Dumitrescu, Julieta Boboc). Scor 1 Dina­mo — Progresul 13—11. CLASAMENT FINAL 1 1. C.S.U. Construcţii 2. Din. Bucureşti 3. Progresul­­ 4. Steaua 5. steagul 1. Braşov 6. Politehnica Cluj 10 9 1 0 19 10 7 1 2 15 10 6 1 3 13 10 4 0 6 8 10 2 1 7 5 10 0 0 10 0 Duminică a avut loc la Galaţi revanşa intîlnirii de lupte libere dintre formaţia locală Dunărea şi Chemie Halle (R. D. Germană). De data aceasta scorul a fost favorabil gazdelor care au cîştigat la limită, cu 10—8 (în prima reuniune 9—9). Cele mai frumoase meciuri le-au furnizat P. Poalelungi, E. Panait, Gh. Ciuntu, de la Dunărea, respectiv, Bauch și Petrian. V. STEFANESCU. coresp. LA ZI Buni a plecat la Leip­zig, profesorul universitar Leon Teodorescu, vicepre­şedinte al C.N.E.F.S, rec­tor al I.E.F.S. pentru a participa la festivităţile şi manifestările ştiinţifice prilejuite de sărbătorirea a 20 de ani de la înfiin­ţarea Institutului de cul­tură fizică din Leipzig. IN CONSTANŢA echipelor pare să fie nota caracteris­tică a acestui început de campionat, cînd după două etape au mai rămas neînvin­se Dinamo, Steaua (cu lotu­rile cele mai valoroase) şi Universitatea Cluj, care a a­­vut însă în faţă adversare modeste. Rapid Bucureşti joacă la­mentabil în prima etapă, la Galaţi, pentru ca la numai o săptămînă să realizeze o par­tidă foarte bună în compa­nia studenţilor de la I.E.F.S. Aceştia din urmă, după evo­luţia curajoasă din partida cu Steaua, au fost de nerecu­noscut duminică la prînz in faţa unor adversari de valoa­re mai slabă. De-a dreptul inexplicabilă ni se pare şi comportarea cvintetului timi­şorean, pe care specialiştii îl indicau printre favoriţii ac­tualei ediţii. Universitatea păşise cu dreptul în noul campionat, smulgînd Politeh­nicii Bucureşti (team cu nu­meroase veleităţi) două punc­te de roata carului, dumi­nică însă, în propriul lor fief, studenţii bănăţeni au intrat pe teren în chip de mari se­niori şi l-au părăsit cu ca­petele plecate. Evoluţii con­tradictorii au mai avut Poli­tehnica Galaţi, care după un succes net în faţa Rapidului se prezintă la Bucureşti cu numai 8 jucători, în chip de victimă sigură şi chiar Uni­versitatea Cluj, centrată deseori în derbyul local de proaspăta promovată Politeh­nica. Fireşte, nimeni nu ar avea ceva împotrivă dacă aceste surprize, care fac deliciul pu­blicului şi măresc implicit cota de interes a competiţiei, ar avea la bază jocuri de bună calitate, cu un coeficient de spectaculozitate sporit. Din păcate însă — şi comen­tariile corespondenţilor noş­tri subliniază acest lucru — surprizele mai sus amintite sunt generate de o insufi­cientă pregătire (îndeosebi a formaţiilor studenţeşti). După evoluţii mai modeste chiar decit media valorică în­registrată în primele două e­­tape de echipele divizionare, Farul Constanţa a luat în primire lanterna roşie şi ne vine greu să credem că va reuşi în etapele viitoare să evite această de­loc onoran­tă postură. Adevărul este că posibilităţile lotului pregătit actualmente de prof. Al. Bo­­toş sunt modeste din toate punctele de vedere. Mai mult, după cum ne declara dumi­nică unul dintre jucătorii constănţeni, echipa se întîl­­neşte în plenul ei numai du­minica, la meciuri. In ase­menea condiţii comentariile devin de prisos... — a. V. — BASCHET -COMPORTĂRI CONTRADICTORII EVOLUŢII MODESTE ÎN EŞALONUL SECUND In campionatul diviziei B s-au consumat două etape. Din păcate, nivelul calitativ al majorităţii partidelor este scăzut. In eşalonul secund al voleiului nostru evoluează încă echipe în a căror pre­gătire există mari carenţe la toate capitolele. Experienţa activităţii în divizia A pare să fie ele­mentul determinant al supe­riorităţii echipelor Progresul Bucureşti şi Universitatea Craiova (masculin), Progre­sul Bucureşti (feminin), ele dominîndu-şi partenerii de întreceri. Dintre celelalte competitoare, menţionăm, de asemenea, evoluţia bună a voleibalistelor de la Viitorul, care se anunţă printre pre­tendentele la un loc fruntaş în serie, Universitatea Iaşi, Flacăra roşie Bucureşti, Spartac Bucureşti, precum şi­­ a voleibaliştilor de la Uni­versitatea Timişoara şi Elec­­tra Bucureşti. REZULTATELE ETAPEI A ll-A MASCULIN SERIA I: Alumina Oradea — Voinţa Bucureşti 3—1, Politehnica Braşov — Pro­gresul Bucureşti 1—3, Uni­versitatea Timişoara — Sil­vanii Şimleul S. 3—0, C.F.R. Cluj — C.F.R. Timişoara 3—2, A.S.A. Sibiu — Corvi­nul Hunedoara 3—1, Voinţa Arad — Ind. sîrmei Cîmpia Turzii 3—0. SERIA A II-A : Medicina Bucureşti — Universitatea Bucureşti 3—2, Electra Bucureşti — Siderurgistul Galaţi 3—0, Universitatea Craiova — Aurora Bucureşti 3—0, Farul Constanţa — E­­lectroputere Craiova 3—1, Vagonul­­Ploieşti — Betonul Săvineşti 1—3, FEMININ SERIA I : Spartac Bucu­reşti — I.T..B. Informaţia Bucureşti 3—1, Viitorul Bis­triţa — Sănătatea Arad 0—3, Drapelul roşu Sibiu — Vo­inţa Braşov 2—3, Medicina Cluj — Medicina Tg. Mureş 2—3. SERIA A II-A : A.S.E. Bucureşti — Constructorul Bucureşti 2—3, Flacăra ro­şie Bucureşti — Voinţa Con­stanţa 3—0, Viitorul Bucu­reşti — Universitatea Bucu­reşti 3—0, Sănătatea Ploieşti — Universitatea Iaşi 0—3, Politehnica Galaţi — Sănă­tatea Tîrgovişte 2—3. Iarna bate la ușă (Urmare din pag. 1) Lecturînd calendarul in­tern remarcăm inaugurarea oficială a sezonului de iarnă prin concursurile de deschi­dere din 3 ianuarie de la Predeal (alpine) și Poiana (fond-biatlon-sărituri). Cam­pionatele naționale ale senio­rilor se vor desfășura după cum urmează ! SANIE ŞI BOB la Sinaia între 13—15.11. 1971 ; BIATLON la Poiana Braşov între 13—1511 ; FON­DUL la Poiana Braşov între 25—28.11 ; SĂRITURILE la Braşov în 28.H şi ALPINELE la Sinaia între 11—14.111. în calendar mai sunt cuprinse campionatele naţionale ale ju­niorilor pentru sărituri (Mier­curea Ciuc), alpine (Predeal), biatlon (Predeal), fond (Poia­na) şi campionatul naţional al copiilor pentru schi-fond (Baia Sprie) şi alpine (Păltiniş). In afara acestor campionate ce se vor desfăşura în aproape toate judeţele cu o capacitate organizatorică şi o bază mate­rială corespunzătoare mai sunt prevăzute în calendar, „Cupa României“ (competiţie pe echi­pe) şi ,,Cupa Federaţiei“, con­curs tradiţional individual, „Cupa Unirii“ — concurs in­­terjudeţean şi „Cupa 16 Fe­bruarie“ concurs interdeparta­mental. Nu sunt uitate cam­pionatele şcolarilor şi studen­ţilor, olimpiada de iarnă a elevilor, organizată de U.T.C., ca şi Săniuţa de argint, de alt­fel. Iată şi un element nou, in­teresant: introducerea unui clasament intern asemănător celui practicat în Cupa Mon­dială (Trofeul Evian) pentru desemnarea ierarhiei celor mai buni şi mai compleţi schiori, pe specialităţi. In sfîrşit, după o întîr­­ziere inexplicabilă de 2 ani, pentru sportul de masă se află introduse în calendar concursurile populare pentru obţinerea insignei „Fulgul d­e zăpadă“, cu treptele „Aur“, „Argint“ şi „Bronz“. In ceea ce priveşte calenda­rul internaţional, el este deo­sebit de bogat. La bob este prevăzută participarea la Campionatele mondiale (Italia 18—31 ianuarie), la cele euro­pene (4—17.1. R.F.G.), precum şi la cele europene (tineret). Biatlonul se pregăteşte pentru Campionatele mondiale de se­niori şi tineret (Finlanda 1 şi III) în vederea cărora mai sunt prevăzute încă 7 întîlniri internaţionale în ţară şi străi­nătate. Schiul alpin are pre­văzute 17 confruntări inter­naţionale pe linia echipei na­ţionale şi numeroase alte în­tîlniri inter-cluburi. Cea mai importantă competiţie externă este balcaniada (G­e n. III. R.S.F. Iugoslavia). Săriturile, probă văduvită în ultimii ani, are posibilităţi de creşte­ şi afirmare prin 5 acţiuni inter­naţionale, dintre care cea mai importantă rămîne participa­rea la „Turneul celor 5 tram­buline" (R.F.G. — Austria — Iugoslavia). Şi, în sfîrşit, fon­dul, are, de asemenea, cuprin­se un număr de 11 confrun­tări internaţionale, din care cea mai valoroasă rămîne participarea la balcaniadă. După cum se ved­e a fost alcătuit un calendar intern şi internaţional deosebit de bo­gat. Rămîne ca sportivii şi antrenorii, printr-o maturitate şi exigenţă sporite în pregăti­re să se situeze la înălţimea răspunderilor ce le-au primit. Federaţia de specialitate şi or­ganismele sale de lucru sînt hotărîte ca prin selecţie şi ac­ţiuni de control să asigure cea mai bună componenţă şi for­mă sportivă echipelor repre­zentative. Este un semn de exigență ce trebuie salutat ! Deci, tuturor, spor la per­formanțe. ■ SpOKtfSî ----------- TUR DE ORIZONT IN DIVIZIA B Duminici. In cadrul celei de a viu­a etape a campionatului republican de handbal divizia B, s-au înregistrat următoarele re­zultate : MASCULIN, seria I­­ Tractorul Braşov — Rafinorul Ploieşti 11-15 (5—1) ; Ştiinţa Bacău — A.S.A. Tg. Mureş 13—9 (1—6); Agronomia Iaşi — Chimia Făgă­raş 11—22 (14—10), Belon Sâri­neşti — Trotuşul Gh. Gheorghiu- Dej 10—11 (5—5), Medicina Tg. Mureş — Ind. Cirmel Buzău 10—6 (3—3) ; seria a II-a : A.S.A. SIBIU — MINAUR BAIA MARE 19— 18 (9—12). Meciul, deosebit de echilibrat, a fost dominat, în permanenţă, de către oaspeţi care au prestat un joc în viteză cu multe acţiuni penetrante. Şi to­tuşi, în ultimul minut de joc, echipa gazdă beneficiază (la sco­rul de 18—18) de o lovitură de la 7 m şi prin transformarea ei obţine o victorie nesperată. (I. IONESCU — coresp.) Metalul Copşa Mică — Tehno­­metal Timişoara 18—9 (6—5), Ti­mişul Lugoj — Textila Cisnfidie , 20— 14 (3—4), C.S.M. Reşiţa — In­dependenţa Sibiu 17—19 (8—8), U­­niversitatea Craiova — Gloria Arad 9—9 (8—4), FEMININ, seria I ! CONSTRUC­TORUL BUCUREŞTI — UNIVER­SITATEA IAŞI 10—11 (6—4) ! Ceia care au iniţiativa şi domi­nă sunt jucătoarele echi­pei gazdă. In vervă deosebită in prima parte a meciului şi, cu un portar foarte inspirat (Pe­­truţa Badea) ele reuşesc la pauză să obţină un preţios avan­taj de două goluri. Nici în re­priza secundă jocul nu are o altă înfăţişare, bucureştencele do­­minînd în continuare. Experienţa îşi va spune însă cuvintul, stu­dentele din Iaşi reuşind în ulti­mele două minute de joc să ega­leze (10—10) şi să înscrie golul victoriei, obţinind în extremis cele două puncte pe care scontau că le vor lua mult mai uşor ! Prin­cipalele realizatoare : Cîrjariu (8) — Constructorul, respectiv Aga­­ lescu (4) — ;,US. (a. h.) Ştiinţa Bacău — Rapid 7—22 (5—9), Chimia Buzău — progre­sul 7—16 (3—6), Spartac Ploieşti — Voinţa Bucureşti 8—15 (5-9), Comerţul Constanţa — Voinţa Ră­dăuţi 12—9 (6—5) ; seria a II-a: Chimia Făgăraş — Universitatea Cluj 8—15 (5—9), Univ. II Timi­şoara — Sparta Mediaş 17—11 (7—2), Constructorul Baia Mare — Chimia Victoria 13—8 (8—3) Oltul Sf. Gheorghe — Voinţa Si­ghişoara 6—7 (4—2), Dermagant Tg. Mureş — Jiul Petroşani 8—7 (5-2). CLASAMENTE MASCULIN SERIA I 1. Rafinorul 8 6 0 2 144—119 12 2. Trotuşul 8 6 0 2 119— 97 12 3. ASA Tg. M. 8 5 0 3 150—129 10 4. Belon 8 5 0 3 138—129 10 5. Tractorul 8 5 0 3 128—122 10 6. Chimia 8 5 0 3 121—116 10 7. Agronomia 8 3 0 5 138—150 6 8. Ştiința Bacău 8 2 1 5 93—114 5 9. Med. Tg. M. 8 1 1 6 87—109 3 10. Ind. ff. Bz. 8 1 0 7 108—141 2 SERIA a II-a 1. Independența 8 7 0 1 147—106 14 2. C.S.M. Reșița 8 5 0 3 143—121 10 3. Timisul Lugoj 8 5 0 3 132—126 10 4. Minaur B.M. 8 4 1 3 140—108 9 5. „U“ Craiova 8 4 1 3 127—126 9 6. Textila Cisnadie 8 4 0 4 121—119 8 7. Gloria Arad 8 3 2 3 108—148 8 8. Met. C. Mică 8 2 1 5 105—120 5 9. ASA Sibiu 8 2 0 6 115—140 4 10. Tehnometal 8 1 1 6 97—121 3 FEMININ SERIA I 1. Rapid 8 8 0 0 134— 64 16 2. Sut Iaşi 8 6 1 1 108— 84 13 3. Progresul 8 6 0­ 2 122— 84 12 4. Voinţa Buc. 8 3 3 2 74— 70 9 5. Chimia Buzău 8 4 0 4 71— 78 8 6. Constr. Buc. 8 2 2 4 68— 84 6 7. Comerţul Constanţa 8 3 0 5 59— 77 6 8. Ştiinţa Bacău­­8 1 2 5 52— 76 4 9. Spartac PL 8 1 1 6 73—113 3 10. Voinţa Rdţ. 8 1 1 6 77—108 3 SERIA a II-a 1. „U“ Cluj 8 8 0 0 120—73 16 2. Dermagant 8 6 0 2 71—63 12 3—4. Voința Sigh. 8 5 0 3 87—75 10 3— 4 Univ. H Tim. 8 5 0 3 95—83 10 5. Jiul 8 4 0 4 68—81 8 6. Constructorul Baia Mare 8 4 0 4 77-79 8 7. Sparta Med. 8 3 0 5 81—92 6 8. Oltul Sf. Gh. 8 2 0 6 71—89 4 9. Chimia Făg. 8 2 0 6 64—94 4 10. Chim. Vict. 8 1 0 7 74—99 2 Clasamente Bucureşti 1 0 1 57—72 1 „CUPA SPORTUL“ 1. Dinamo Buc. 21 p 2-3. Steaua 17 P „U“ Cluj 17 p 4. Politehnica Buc. 14 p 5-6. „U“ Timişoara­ H P Rapid Buc. 11 P 7-9. Poli. Galaţi 9 P I.C.H.F. Buc. 9 P Politehnica Cluj 9 p 10. Politehnica Bv. 5 p 11. I.E.F.S. 3 p 12. Farul C-ţa 1 P BREVIAR Rezultatele etapei a VI-a a di­viziei B : MASCULIN, seria I : Steagul roşu Braşov — Crişul O­­radea 60—62 (30—34) ; Utilajul Ti­­mişoara — Ştiinţa Mediaş 53 08 (30—32) ; Constructorul Arad — Voinţa Zalău 62—54 (30—22) ; U­­niversitatea Craiova — Ştiinţa Petroşani 64—54 (33—27) ; Co­merţul Tg. Mureş — Voinţa Tg. Mureş 63—41 (36—27) ; seria a II-a : Rapid C.F.R. Galaţi — A­­cademia Militară Bucureşti. 47—73 (29—46) ; ştiinţa Sf. Gheorghe — Voinţa Bucureşti 52—76 (11—37) ; Universitatea Bucureşti — A.S.A. Bacău 65—60 (28—32); FEMININ, seria I : Medicina Timişoara — Metalul Salonta 39—38 (23—19) ; Universitatea Craiova — Voinţa Oradea 47—43 (25—18) ; Foresta Arad — Universitatea Cluj 33—38 (21—20) ; Ştiinţa Sf. Gheorghe — Record Cluj 54—49 (31—20) ; Voin­ţa Tg. Mureş — Universitatea Ti­mişoara 58—41, (27—27) ; seria a II-a : Medicina Bucureşti — U­­niversitatea Iaşi 20—66 (7—32) ; Progresul Bucureşti — I.E.F.S. II Bucureşti 56—44 (23—14) ; Ar­hitectura Bucureşti — Pedagogic Constanţa 55—39 (32—18) ; Uni­versitatea Bucureşti — Rapid II Bucureşti 29—48 (12—27) ; Peda­gogic Galaţi — Politehnica Bra­­­­şov 33—41 (18—19). Rezultatele ne-au fost trans­mise de corespondenţii : S. Pi­loţi, Şt. Gurgui, P. Arcan, S. Albu, Gh. Briotu, P. Dumitrescu, Gh. Nicolaiţă. MASCULIN 1. Steaua 2 2 0 172—116 4 2. Dinamo 2 2 0 181—118 4 3. „U" Cluj 2 2 0 124-104 4 4. Polit. Buc. 2 1 1 130—124 3 5. Polit. Galaţi 2 1 1 142—138 3 6. Polit. Cluj 2 1 1 118—117 2 7. Univ. Timişoara­ 2 1 1 140—145 3 8. Rapid 2 1 1 134—148 3 9. I.C.H.F. 2 11 138—Ibl 3 10. Polit. Braşov 2 0 2 103—114 2 11. I.E.F.S. 2 0 2 133-107 2 12. Farul C-ta. 2 0 2 94—157 2 FEMININ 1. Polit. BUC. 1 1 0 72—57 2 2. Rapid 1 1 0 69 55 2 3. Mureşul Tg. M. 1 1 0 55—53 2 4. I.E.F.S. 1 1 0 53—51 2 5. Voinţa Braşov 1 1 0 62—61 2 6. Voinţa Buc. 10 1 61—62 1 7. A.S.A. Cluj 1 0 1 53-55 1 8. Crişul Oradea 1 0 1 51—53 1 9. Sănătatea S. M. 1 0 1 55-69 1 10. Constructorul PREDEALUL (Urmare din pag. I) ţiale. Este încă o discuţie în privinţa fondurilor. Fi­resc ar fi ca beneficiarul te­lefericelor să aloce o parte din realizări şi pentru în­treţinerea pîrtiilor şi să nu se aştepte donaţii de la F.R.S.R. sau de la alte or­gane centrale. I.S.C. Predeal, ca un gospodar chibzuit, trebuie să-şi asigure între­ţinerea curentă a tuturor in­stalaţiilor comercială şi spor­tive şi, în primul rând a pîrtiilor căci pentru ele vin­­ la Predeal mii şi mii de a­­matori. Se fac eforturi de disper­sare a numărului mare de turişti spre mai multe zone de schi şi agrement, atrăgîn­­du-se în circuitul sportiv împrejurimile Predealului­­ Gîrbova, Susai, Fetifoi, Di­­ham, etc.­­Slăbu­cetul simte nevoia descongestionării. De­sigur, în viitor se vor des­chide pe el şi alte pîrtii, una intermediară între cele existente şi alta spre Poiana Mănăstirii. Chiar dacă n-au reuşit să convingă toţi factorii inte­resaţi, predelenii se gîndesc să-şi îmbogăţească peisajul urbanistic, comercial şi spor­tiv cu magazine de expozi­ţie şi vînzare a echipamen­tului şi materialului sportiv. Fabricile de schiuri şi­ bo­canci din Reghin, din Ti­mişoara, cele de confecţii din Bucureşti sunt aşteptate, în plin sezon, cu expoziţii permanente sau parăzi ale modei. Cooperaţia este in­vitată să deschidă ateliere de reparaţie şi de închiriat materiale sportive, dezvoltînd începutul din anii prece­denţi. Mai curînd sau mai tîrziu la Predeal se va rea­liza tot ce s-a propus pen­tru că dinamismul este ali­mentat de pasiune. Şi mai credem că nu este o simplă întîmplare relaţia directă între planurile şi realizările din ce în ce mai frumoase şi faptul că printre condu­cătorii unităţilor economice şi sportive predelene se a­­flă şi cîţiva foşti schiori, maeştrii sportului : Frăţilă, V. Munteanu, I. Vintilă etc. fi - AUTOMOBILISM­­E.I. CRISTEA, A. PUIU, GH. ROTARU­ ŞI M. DUMITRESCU CAMPIONI NAŢIONALI DE VITEZA IN COASTA S-a încheiat şi al doilea campionat naţional al auto­­mobiliştilor, cei de viteză în coastă, în ansamblu el a constituit un succe­s iar pe plan tehnic a dat naştere unei întreceri strînse care a avut darul să ne edifice asu­pra valorii actuale a piloţi­lor noştri în această speciali­tate. Desigur, fiecare între­cere ierarhizează, dar în automobilism unele în afară de calităţile piloţilor intră în joc — cu o pondere ce nu poate fi neglijată — va­loarea maşinii, adeseori or­dinea unui clasament nu este concludentă. Spre a exemplifica, este suficient să amintim că va­rietatea maşinilor (ca mar­că şi putere) a făcut ca anul trecut să fie discutată valoarea de piloţi a unora dintre campioni. Faptul că anul acesta o bună parte din cei mai buni piloţi au concurat doar pe două tipuri de ma­şini (Renault 8 Gardini şi Dacia 1100 S), a făcut să e­­xiste o egalitate de material, ci­pam­en­tele reflectînd mai fidel valoarea intrinsecă a piloţilor. Iată cum arată acest cla­sament pe anul 1970 alcătuit pe baza celor mai bune două rezultate obținute în cele trei curse : 1. Eugen Ionescu­­Cristea (R 8 G) 2 p ; 2. Aurel Puiu (R 8 G) 4 p; 3. Z. Borbély (R 8 G) 6 p ; 4. Florin Popescu (R 8 G) 7 p ; 5. G-tin. Pesca­­ru (R 8 G) 8 p ; 6. Gh. Rota­­ru (D. 1100 S) 10 p ; 7. Gh. Taffet (D. 1100 S) 15 p ; 8. Viorel Marin (D. 1100 S) 15 p ; 9. Nic. Tatu (D. 1100 S) 16 p . 10. Gh. Marassi (D. 1100 S) 18 p. Ce ne spune acest clasa­ment ? In primul rînd că Eugen Ionescu-Cristea, cel mai tînăr pilot din cei ce au condus R 8 Gordini, a făcut un salt de valoare care îl situează astăzi în fruntea celor mai buni. De altfel el a cîștigat toate cele trei cursa de coastă cu suficientă dife­renţă pentru a nu­­ se putea contesta locul ocupat, îl ur­mează Aurel Puiu, care ră­mîne o valoa­re certă şi care de asemenea a fost cu puţin, dar constant, peste ceilalţi concurenţi. Următorii piloţi (care au concurat pe Renault 8 Gordini) pot fi socotiţi egali ca valoare, ei schim­­bîndu-şi ordinea de la o cursă la alta. Ei sînt de ase­menea valori certe şi — In ciuda vîrstei, sau tocmai da­torită el — vor bloca prin experienţă încă un an-doi drumul celor mal tineri spre primele rînduri. Urmează un clasament la distanţe apropiate (cu excep­ţia lui Gh. I Rotaru) un grup de piloţi care au concurat pe Dacia 1100 şi care s-au de­taşat dar anul acesta dove­dind o creştere îmbucurătoa­re. Lor li se adaugă: Golo­gan, H. Graer, Zoltán Tomay X. Drăgoi, FL Morassi şi Z. Moldovan. Iată acum şi clasamentele pe clase ale campionatului național de viteză în coastă. CLASA A 2-A : 1. Marin Du­mitrescu (FIAT 850 S) 2 p ; 2. Udo Krasser (D.K.W. 890) 4 p ; 3. I. Ceapă (FIAT 850) 6 p ; CLASA A 3-A : 1. Gh. Rotari (D. 1100 S) 3 p ; 2. Gh. Taffet (D. 1100 S) 4 p ; 3. Nic. Tatu (D. 1100 S) 4 p ; CLASA A 4-A : 1. Aurel Puiu (R.8.G.) 1 p ; 2. L. Borbély (R.8.G.) 3 p; S. Viorel Marin (D 1100 S) 6 p ; CLASA A S-A! 1. Eug. Ionescu-Cristea 2 p ; 2. Fl. Popescu 4 p S. C. Pescaru 1 p (toți pe R.8.G.). - CAIAC-CANOE VĂ INVITĂM LA ÎNTRECERE, DAR NOI NU PARTICIPĂM!.. întrecerea de caiac-canoe, do­tată cu „Cupa Voinţa", s-a bu­curat de o frumoasă participare, în ciuda vremii nefavorabile care pe lacul Herăstrău s-a făcut par­că mai mult simţită. A fost unul dintre acele atrăgătoare şi di­namice concursuri de toamnă tir­­zie, menit să ţină în actualitate sportul cu podele şi pagae. Par­ticipanţii, viteziştii Juniori, s-au întrecut pe un traseu ce a mă­surat 500 m, izbutind — prin am­biţia şi evoluţia lor — să întrea­că aşteptările. In final, trofeul a fost cucerit de tinerii repre­zentanţi ai clubului sportiv Di­namo, care au totalizat 119 p. Ei au fost urmaţi, în ordine, de caiaciştii şi canoiştii de la Şcoa­la sportivă nr. 2 (90 p), Olimpia • Selecţionata de juniori Voinţa a întrecut, la Galaţi, echipa de juniori Septemvri Sofia, cu scorul de 16—6. • In ultima fază a pregă­tirilor în vederea campiona­telor europene de tineret de la Miskolc au intrat, de sîm­­bătă, următorii boxeri : Bo­boc, Condurat, Cordoş, Toni, Ciochină, Creţu, Dumitrescu, S. Mihalcea, D. Moraru, Győrf­­fi, Florea, Tîrîlă, Silişte şi Zelinca. Antrenori : E. Fűrész, N. Şerbu şi E. Douda. • Azi vor pleca la Belgrad pugiliştii români A. Moraru, I. IMageri, Antoniu Vasile, I. Hodoşan şi I. Covaci, înso­ţiţi de antrenorul Ion Stoia­­novici, precum şi de Gh. Stănescu, conducătorul dele­gaţiei. Ei vor participa la un turneu care începe joi. (84 p), Clubul sportiv şcolar (24 P), Clubul nautic universitar (17 p), voinţa (0 p). Aşadar, clubul organizator, SECŢIA NAUTICA VOINŢA S-A CLASAT PE ULTIMUL LOC în această întrecere. Fireşte, neplă­cuta­ situaţie i se poate întim­­pla oricărui club : adversari mai bine pregătiţi, bărci de calitate , Inferioară etc. La ultimul punct din iretc, intrind cea mai peni­bilă situaţie : NEPREZENTAREA PROPRIILOR SPORTIVI LA STARTUL PROPRIEI „CUPE". . . In cazul nostru, prezentarea în concurs doar a Juniorului V. Pă­­tru (K 1—500 m). Aceasta, in condiţiile cînd la clubul Voinţa există o secţie de caiac-canoe (e drept, momentan, fără antrenor), cînd secţia nautică respectivă îşi propune să invite pe „teren pro­priu“ toate cluburile bucureştene, oferind şi un frumos trofeu, dar neonorînd cu prezenţa sportivilor săi întrecerea de care vorbeam. Desigur, paranteza cu lipsa mo­mentană a antrenorului ar putea justifica, oarecum, neparticiparea sportivilor de la­­ clubul Voinţa. Cu o singură condiţie : federaţia de specialitate să nu fi propus, să nu fi Insistat In soluţionarea acestei probleme. Dar, s-a Insis­tat, s-au făcut mai multe pro­puneri, însă, fără ecou imomen­­tan“ la Voinţa!... Rezultate tehnice s JUNIOARE : K 1 : P. Marioara (Dinamo) 2:27, 2. D. Vasile (Olimpia) 2:30, 3. G. Titişan (Clubul sportiv şcolar) 2:34 , K 2:1. Olimpia (E. Fodor, A. Marin) 2:12, 2. Şc. sp. nr. 2 (Onţu, Iliescu) 2:14, 2. Dinamo (Truţ, Constantin) 2:21 , K 4: 1. Dinamo (Gologan, Neagu, Vi­­nerşan, Poenaru) 2:02, 2. C.N.U. (Ştefan, Telejman, Chiru, Badea) 2:04, 3. Şc. sp. nr. 2 (Ivan, Pă­­truţ, Constantinescu, Iancu) 2:14 . JUNIORI:­­ 1 : 1. Mihai ştefan (Şc. sp. nr. 2) 2:40, 2. I Po­pescu (Dinamo) 2:44, 3. V. Pru­na­:: (Dinamo) 2:46 ; C 2 : 1. Di­namo (E. Nemeş, S. Nemeş) 2:15, 2. Dinamo (Pătraşcu, Năstase) 2:17, 3. Dinamo (Dincă, Ungurea­­nu) 2:19 ; K 15 1. M. Bujor (Dinamo) 2:14, 2. R. Şofran (C.S.S.) 2:17 ; K 2­5 1. Sc. sp. nr. 2 (B. Zabet, D. Păunescu) 2:01, 2. Dinamo (G. Ivan, M. Marin) 2:03 i K 4 : 1. Sc. sp. nr. 2 (Coman, Tănăsescu, Marin, Mihalcea) 1:50, 2. Dinamo 1:51, 2. Olimpia 1:53, V. JOFAN La Oradea, în organizarea A.S. Constructorul, a avut loc duminică dimineaţă un concurs de viteză pe circuit la care au luat startul 52 de moto­­ciclişti din 5 oraşe. Iată rezul­tatele înregistrate : 70 CMC­­ (7 ture a 1470 m) : G. Seichen­­stein (C.S.M. Reşiţa), 125 CMC (10 ture) : C. Novac (C.S.M. Reşiţa) ; 175 CMC (10 ture) : Al. Miron (Constr. Oradea) ; 250 CMC (14 ture) : V. Solo­mon (Motorul B. Mare) ; 350 CMC : W. Kirschvogel (C.S.M. Reşiţa) care a cîştigat şi între­cerea categoriei nelimitate. „Cupa de toamnă” a r­evenit reprezentativei C.S.M. REŞIŢA cu un total de 55 p. Pe lo­cul doi s-a clasat Constructorul Oradea cu 24 p, iar pe locul trei, Motorul Baia Mare cu 21 p. SIMPOZION ŞTIINŢIFIC In organizarea Centrului de medicină sportivă a avut loc recent un simpozion ştiinţific cu participarea u­­nor specialişti (medici, an­trenori) din Cehoslovacia, R.D. Germană, U.R.S.S. şi România, la care au fost a­­bordate două probleme : as­pecte medicale ale dirijării procesului de antrenament în patinaj artistic — dr. Vasile Iliescu, şi unele aspecte me­todice ale pregătirii patina­torilor — prof. Nicolae Gli­­ga. Discuţiile purtate pe mar­ginea acestor referate au scos în evidenţă aportul me­dicului şi al antrenorului în promovarea măiestriei spor­tive, constituind, în acelaşi timp, un rodnic schimb­ de experiență. ■Síi 1658 '­6592) Astăzi, In sala Dali«*, la orele 18:30 „LUPTA P.C.R. IN CEI 50 DE ANI DE EXISTENTA PENTRU DEMOCRATIZA­REA SPORTULUI ŞI EDU­CAŢIEI FIZICE“ Consiliul municipal pentru educaţie fizică şi sport, in colaborare cu Universitatea populară Bucureşti, anunţă deschiderea ciclului de con­ferinţe pentru anul 1970/71, in sala Daliei. Prima expunere va avea loc astăzi (ora 18,30), şi va fi făcută de către prof. Tu­dor Vasile, preşedinte al C.M.E.F.S.-Bucureşti, cu ti­tlul „Lupta P.C.R. în cei 50 ani de existenţă pentru de­mocratizarea sportului şi educaţiei fizice". Conferința va fi urmată de un film artistic. PRECIZARE Deoarece Încă se mai ivesc confuzii privind controlul medical al spor­tivilor, conducerea Centrului de medicină sportivă ţine să reamintească sportivilor, antrenorilor şi cluburilor sportive următoarele : prin instr. 34/31.01.1969 ale M.S. și C.N.E.F.S, examenele medicale ale sportivilor din loturile olimpice şi republicane se execută la fiecare 4 luni la Centrul de medicină sportivă din Bucureşti ; pentru ceilalţi sportivi fruntaşi (maeştri, cat. I, jucători şi sportivi divizionari etc.) aceste examene se fac la fiecare 6 luni la dispensarele pentru sportivi (Cluj, Iaşi, Timi­şoara, Braşov, Tg. Mureş, Bucureşti, la dispensarul­ medico-sportiv al M.A.I. pentru sportivii clubului Dinamo) sau în policlinicile de adulţi (serviciul medico-sportiv) In localităţile unde nu există asemenea uni­tăţi, vizele medicale emise de alte unități sau de alte persoane n-au va­labilitate. Sportul bistriţean (Urmare din pag. 1) Dintre sporturile tradiţio­nale în judeţ, handbalul este — pe drept cuvint — numit aici „regele tradiţiilor“, el fiind prezent cu nu mai pu­ţin de 18 formaţii în campio­natele judeţene şi trei echipe de juniori în campionatul re­publican. Aflat într-o perioa­dă de tranziţie, acest sport are o puternică bază de masă, fiind viguros reprezentat de valul tineretului din judeţ. Fotbalul, şi el cu precursori de valoare, şi-a continuat as­censiunea, reuşind ca anul acesta să promoveze in­di­vizia secundă a ţării prin e­­chipa Gloria din Bistriţa. Voleiul — un sport ce s-a ridicat la început timid—şi-a creat, la rîndul său, o atît de necesară bază de masă, avînd prin echipa feminină Viitorul din Bistriţa, un pion avansat sub aspectul perfor­manţei. Alături de aceste ra­muri, edificatoare asupra as­censiunii sportului de per­formanţă bistriţene, o serie de alte discipline, ca de pildă boxul (despre care am mai scris), halterele, judo-ul, lup­tele şi tenisul de cîmp îşi găsesc, din ce­ în ce mai mulţi adepţi, lărgind orizonturile sportului pe aceste meleaguri. Recenta dare în folosinţă a unei cochete săli — desti­nată sporturilor individuale — ca şi a unor terenuri bitu­­minizate de handbal, volei, baschet şi tenis, ne dovedeşte că şi sub aspectul bazelor sportive în Bistriţa se înre­gistrează progrese. Insă... din păcate există şi un „însă“, el însemnînd, în primul rînd, absenţa unei săli de sport destinată jocurilor­, căci cele trei minisăli­ exis­tente (cu dimensiunile 8x19 m) nu­­numai că sînt prea... mini, dar aparţinînd unor şcoli, sînt inaccesibile, echi­pelor divizionare ce se văd puse — pe timpul sezonului de iarnă — în imposibilitate de a-şi asigura o continuitate a pregătirilor. Se cuvine — de asemenea — să amintim şi de tenisul de masă bistriţean (marcat, în urmă cu cîţiva ani, de propul­sarea pe firmamentul spor­tului românesc şi mondial a unui nume de prim rang: doctorul Radu Negulescu), care înregistrează în ultima vreme un regres, explicabil prin lipsa de interes cu care asociaţia sportivă Gloria (a­­ceeaşi pe care o lăudasem în privinţa fotbalului) priveşte a­­ceastă ramură. S-ar cuveni, credem noi, ca şi tenisul de masă să revină ca locul me­ritat In poasajele S­portului din Judeţ. PENTRU FIECARE ŞCOALA UN PROFIL SPORTIV Sportul de masă, la nive­lul întreprinderilor şi al C.A.P.-urilor, este, fără îndo­ială, una dintre cele mai cu­prinzătoare laturi ale mişcării sportive din judeţul Bistriţa Năsăud. Cele 11 asociaţii sindicale şi 19 săteşti, cele 264 de duminici cultural-spor­tive organizat anul acesta, pe întreg cuprinsul judeţean, bogatul calendar competiţio­­nal destinat tineretului din uzine, fabrici şi de la sate, sunt numai cîteva din argu­mentele care vin în sprijinul afirmaţiei noastre. Iar acolo unde există baze sportive cum sunt cele din comunele Prundu Bîrgăului şi Uriu — adevărate stadioane — acolo unde numărul membrilor a­­sociaţiei sportive este egal cu numărul salariaţilor (Fa­brica de hîrtie din Prundu Bîrgăului) şi unde conduce­rile instituţiilor respective sunt „trup şi suflet* de par­tea sportului, aşa cum se în­­tîmplă în acest judeţ, fără discuţie că sunt, deja, create premisele unor rezultate şi mai bune pentru perioada ur­­­mătoar.

Next