Sportul, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 1039-1069)
1970-10-20 / nr. 1058
s2-a Din amfiteatru pe stadion notantă pentru toţi slujitorii sportului misiunea de explicare şi largă răspîndire a ideii de mişcare în aer liber, de practicare a exerciţiilor fizice sau a diferitelor discipline, solicită — firesc — competenţă şi pasiune, acţiuni ferme, eficiente, dar şi neîntrerupte căutări. Ziarul nostru a consemnat la loc de cinste numeroasele măsuri elaborate în ultima vreme, după temeinice dezbateri, de CNEFS, ca şi de organizaţiile de masă, ministere sau departamente cu atribuţii de răspundere în domeniul educaţiei fizice şi sportului. Dar, oricît de valoroase ar fi, acţiunile centrale nu pot acoperi ele singure cerinţele mereu crescute de apropiere a cetăţenilor, a întregului tineret, «», practicare sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului. Este nevoie pentru aceasta de o preocupare şi de un efort general, în care iniţiativa locală — în fiecare județ, municipiu, oraş, sat — a devenit, unanim recunoscut, factorul principal. Ne-am propus de aceea să consemnăm — siugerînd totodată, GENERALIZAREA — asemenea iniţiative izvorîte din înţelegerea şi responsabilitatea cu care începe să fie privită sarcina dezvoltării necontenite a sportului de masă. Pentru astăzi, peagenda iniţiativelor* 2218JP deschiderea,cursului de SANATATE, SPORT, ŞI RECREARE, organizat în cadrul Universităţii populare Timişoara, în colaborare cu CJEFS Timiş — Centrul de Studii ţi Documentare. Noutatea nu constă în: includerea tematicii sportive In programul Universităţii populare (punct cîştigat în multe din principalele centre) ci In îmbinarea lecţiilor teoretice cu cele PRACTICE. lată o idee excelentă care poate deveni o formă de maximă eficienţă în atragerea a numeroşi cetăţeni de diferite vîrste în practicarea exerciţiilor fizice şi sportului. După vizita medicală obligatorie (din nou un cîştig real) cursanţii sunt îndrumaţi, în cadrul lecţiilor practice, spre sporturile PREFERATE: baschet, volei, handbal, judo, gimnastică modernă, spre culturism sau yoga. Sîntem informaţi că ideea a stîrnit un interes major la Timişoara. Cu atit mai mult cu cît ingenioşii organizatori s-au îngrijit nu numai de larga POPULARIZARE a iniţiativei, ci şi de PREGĂTIREA condiţiilor de bază pentru reuşita ei. Este vorba, mai ales, de repartizarea unui număr corespunzător de ore la cele mai moderne baze sportive timişorene şi de angrenarea unor specialişti cu verificate potente. Aşadar, tot ceea ,ce este necesar pentru ca la încheierea cursurilor să poată fi consemnate succese remarcabile. Ne-ar bucura să aflăm că şi în alte municipii drumul din amfiteatrul Universităţilor populare începe să ducă, la fel ca în Timişoara, spre stadioane şi sălile de sport. Dan GÂRLEŞTEANU DNAMO - PROGRESUL 13-11 fv '' Duminică, în întâlnirea Dinamo — Progresul, după ce se disputase partida dintre Viorel Marcu şi Sever Mureşan (6—2, 6—7, 6—3), iar scorul devenise egal (11—11), amândouă formaţiile îşi puneau speranţe în partidele de dublu mixt, amânate pentru luni. Dinamoviştii Iudith Dibar şi Sever Dron s-au prezentat pe teren mai bine pregătiţi şi au câştigat setul întîi cu 6—0 în faţa perechii Ecaterina Roşianu, Sever Mureşan, iar al doilea set le-a revenit tot lor cu 6—1. Şansele nu-i surîd echipei Progresul nici în a doua întîlnire de dublu mixt. Julieta Boboc s-a prezentat pe teren cu întârziere şi arbitrul principal, Ionescu Naneiu, a hotărît, conform regulamentului, roeol cîştigat pentru Dinamo. Aşadar, V. Marcu, Mariana Giogolea — învingători prin neprezentarea adversarilor (P. Dumitrescu, Julieta Boboc). Scor 1 Dinamo — Progresul 13—11. CLASAMENT FINAL 1 1. C.S.U. Construcţii 2. Din. Bucureşti 3. Progresul 4. Steaua 5. steagul 1. Braşov 6. Politehnica Cluj 10 9 1 0 19 10 7 1 2 15 10 6 1 3 13 10 4 0 6 8 10 2 1 7 5 10 0 0 10 0 Duminică a avut loc la Galaţi revanşa intîlnirii de lupte libere dintre formaţia locală Dunărea şi Chemie Halle (R. D. Germană). De data aceasta scorul a fost favorabil gazdelor care au cîştigat la limită, cu 10—8 (în prima reuniune 9—9). Cele mai frumoase meciuri le-au furnizat P. Poalelungi, E. Panait, Gh. Ciuntu, de la Dunărea, respectiv, Bauch și Petrian. V. STEFANESCU. coresp. LA ZI Buni a plecat la Leipzig, profesorul universitar Leon Teodorescu, vicepreşedinte al C.N.E.F.S, rector al I.E.F.S. pentru a participa la festivităţile şi manifestările ştiinţifice prilejuite de sărbătorirea a 20 de ani de la înfiinţarea Institutului de cultură fizică din Leipzig. IN CONSTANŢA echipelor pare să fie nota caracteristică a acestui început de campionat, cînd după două etape au mai rămas neînvinse Dinamo, Steaua (cu loturile cele mai valoroase) şi Universitatea Cluj, care a avut însă în faţă adversare modeste. Rapid Bucureşti joacă lamentabil în prima etapă, la Galaţi, pentru ca la numai o săptămînă să realizeze o partidă foarte bună în compania studenţilor de la I.E.F.S. Aceştia din urmă, după evoluţia curajoasă din partida cu Steaua, au fost de nerecunoscut duminică la prînz in faţa unor adversari de valoare mai slabă. De-a dreptul inexplicabilă ni se pare şi comportarea cvintetului timişorean, pe care specialiştii îl indicau printre favoriţii actualei ediţii. Universitatea păşise cu dreptul în noul campionat, smulgînd Politehnicii Bucureşti (team cu numeroase veleităţi) două puncte de roata carului, duminică însă, în propriul lor fief, studenţii bănăţeni au intrat pe teren în chip de mari seniori şi l-au părăsit cu capetele plecate. Evoluţii contradictorii au mai avut Politehnica Galaţi, care după un succes net în faţa Rapidului se prezintă la Bucureşti cu numai 8 jucători, în chip de victimă sigură şi chiar Universitatea Cluj, centrată deseori în derbyul local de proaspăta promovată Politehnica. Fireşte, nimeni nu ar avea ceva împotrivă dacă aceste surprize, care fac deliciul publicului şi măresc implicit cota de interes a competiţiei, ar avea la bază jocuri de bună calitate, cu un coeficient de spectaculozitate sporit. Din păcate însă — şi comentariile corespondenţilor noştri subliniază acest lucru — surprizele mai sus amintite sunt generate de o insuficientă pregătire (îndeosebi a formaţiilor studenţeşti). După evoluţii mai modeste chiar decit media valorică înregistrată în primele două etape de echipele divizionare, Farul Constanţa a luat în primire lanterna roşie şi ne vine greu să credem că va reuşi în etapele viitoare să evite această deloc onorantă postură. Adevărul este că posibilităţile lotului pregătit actualmente de prof. Al. Botoş sunt modeste din toate punctele de vedere. Mai mult, după cum ne declara duminică unul dintre jucătorii constănţeni, echipa se întîlneşte în plenul ei numai duminica, la meciuri. In asemenea condiţii comentariile devin de prisos... — a. V. — BASCHET -COMPORTĂRI CONTRADICTORII EVOLUŢII MODESTE ÎN EŞALONUL SECUND In campionatul diviziei B s-au consumat două etape. Din păcate, nivelul calitativ al majorităţii partidelor este scăzut. In eşalonul secund al voleiului nostru evoluează încă echipe în a căror pregătire există mari carenţe la toate capitolele. Experienţa activităţii în divizia A pare să fie elementul determinant al superiorităţii echipelor Progresul Bucureşti şi Universitatea Craiova (masculin), Progresul Bucureşti (feminin), ele dominîndu-şi partenerii de întreceri. Dintre celelalte competitoare, menţionăm, de asemenea, evoluţia bună a voleibalistelor de la Viitorul, care se anunţă printre pretendentele la un loc fruntaş în serie, Universitatea Iaşi, Flacăra roşie Bucureşti, Spartac Bucureşti, precum şi a voleibaliştilor de la Universitatea Timişoara şi Electra Bucureşti. REZULTATELE ETAPEI A ll-A MASCULIN SERIA I: Alumina Oradea — Voinţa Bucureşti 3—1, Politehnica Braşov — Progresul Bucureşti 1—3, Universitatea Timişoara — Silvanii Şimleul S. 3—0, C.F.R. Cluj — C.F.R. Timişoara 3—2, A.S.A. Sibiu — Corvinul Hunedoara 3—1, Voinţa Arad — Ind. sîrmei Cîmpia Turzii 3—0. SERIA A II-A : Medicina Bucureşti — Universitatea Bucureşti 3—2, Electra Bucureşti — Siderurgistul Galaţi 3—0, Universitatea Craiova — Aurora Bucureşti 3—0, Farul Constanţa — Electroputere Craiova 3—1, VagonulPloieşti — Betonul Săvineşti 1—3, FEMININ SERIA I : Spartac Bucureşti — I.T..B. Informaţia Bucureşti 3—1, Viitorul Bistriţa — Sănătatea Arad 0—3, Drapelul roşu Sibiu — Voinţa Braşov 2—3, Medicina Cluj — Medicina Tg. Mureş 2—3. SERIA A II-A : A.S.E. Bucureşti — Constructorul Bucureşti 2—3, Flacăra roşie Bucureşti — Voinţa Constanţa 3—0, Viitorul Bucureşti — Universitatea Bucureşti 3—0, Sănătatea Ploieşti — Universitatea Iaşi 0—3, Politehnica Galaţi — Sănătatea Tîrgovişte 2—3. Iarna bate la ușă (Urmare din pag. 1) Lecturînd calendarul intern remarcăm inaugurarea oficială a sezonului de iarnă prin concursurile de deschidere din 3 ianuarie de la Predeal (alpine) și Poiana (fond-biatlon-sărituri). Campionatele naționale ale seniorilor se vor desfășura după cum urmează ! SANIE ŞI BOB la Sinaia între 13—15.11. 1971 ; BIATLON la Poiana Braşov între 13—1511 ; FONDUL la Poiana Braşov între 25—28.11 ; SĂRITURILE la Braşov în 28.H şi ALPINELE la Sinaia între 11—14.111. în calendar mai sunt cuprinse campionatele naţionale ale juniorilor pentru sărituri (Miercurea Ciuc), alpine (Predeal), biatlon (Predeal), fond (Poiana) şi campionatul naţional al copiilor pentru schi-fond (Baia Sprie) şi alpine (Păltiniş). In afara acestor campionate ce se vor desfăşura în aproape toate judeţele cu o capacitate organizatorică şi o bază materială corespunzătoare mai sunt prevăzute în calendar, „Cupa României“ (competiţie pe echipe) şi ,,Cupa Federaţiei“, concurs tradiţional individual, „Cupa Unirii“ — concurs interjudeţean şi „Cupa 16 Februarie“ concurs interdepartamental. Nu sunt uitate campionatele şcolarilor şi studenţilor, olimpiada de iarnă a elevilor, organizată de U.T.C., ca şi Săniuţa de argint, de altfel. Iată şi un element nou, interesant: introducerea unui clasament intern asemănător celui practicat în Cupa Mondială (Trofeul Evian) pentru desemnarea ierarhiei celor mai buni şi mai compleţi schiori, pe specialităţi. In sfîrşit, după o întîrziere inexplicabilă de 2 ani, pentru sportul de masă se află introduse în calendar concursurile populare pentru obţinerea insignei „Fulgul de zăpadă“, cu treptele „Aur“, „Argint“ şi „Bronz“. In ceea ce priveşte calendarul internaţional, el este deosebit de bogat. La bob este prevăzută participarea la Campionatele mondiale (Italia 18—31 ianuarie), la cele europene (4—17.1. R.F.G.), precum şi la cele europene (tineret). Biatlonul se pregăteşte pentru Campionatele mondiale de seniori şi tineret (Finlanda 1 şi III) în vederea cărora mai sunt prevăzute încă 7 întîlniri internaţionale în ţară şi străinătate. Schiul alpin are prevăzute 17 confruntări internaţionale pe linia echipei naţionale şi numeroase alte întîlniri inter-cluburi. Cea mai importantă competiţie externă este balcaniada (Ge n. III. R.S.F. Iugoslavia). Săriturile, probă văduvită în ultimii ani, are posibilităţi de creşte şi afirmare prin 5 acţiuni internaţionale, dintre care cea mai importantă rămîne participarea la „Turneul celor 5 trambuline" (R.F.G. — Austria — Iugoslavia). Şi, în sfîrşit, fondul, are, de asemenea, cuprinse un număr de 11 confruntări internaţionale, din care cea mai valoroasă rămîne participarea la balcaniadă. După cum se vede a fost alcătuit un calendar intern şi internaţional deosebit de bogat. Rămîne ca sportivii şi antrenorii, printr-o maturitate şi exigenţă sporite în pregătire să se situeze la înălţimea răspunderilor ce le-au primit. Federaţia de specialitate şi organismele sale de lucru sînt hotărîte ca prin selecţie şi acţiuni de control să asigure cea mai bună componenţă şi formă sportivă echipelor reprezentative. Este un semn de exigență ce trebuie salutat ! Deci, tuturor, spor la performanțe. ■ SpOKtfSî ----------- TUR DE ORIZONT IN DIVIZIA B Duminici. In cadrul celei de a viua etape a campionatului republican de handbal divizia B, s-au înregistrat următoarele rezultate : MASCULIN, seria I Tractorul Braşov — Rafinorul Ploieşti 11-15 (5—1) ; Ştiinţa Bacău — A.S.A. Tg. Mureş 13—9 (1—6); Agronomia Iaşi — Chimia Făgăraş 11—22 (14—10), Belon Sârineşti — Trotuşul Gh. Gheorghiu- Dej 10—11 (5—5), Medicina Tg. Mureş — Ind. Cirmel Buzău 10—6 (3—3) ; seria a II-a : A.S.A. SIBIU — MINAUR BAIA MARE 19— 18 (9—12). Meciul, deosebit de echilibrat, a fost dominat, în permanenţă, de către oaspeţi care au prestat un joc în viteză cu multe acţiuni penetrante. Şi totuşi, în ultimul minut de joc, echipa gazdă beneficiază (la scorul de 18—18) de o lovitură de la 7 m şi prin transformarea ei obţine o victorie nesperată. (I. IONESCU — coresp.) Metalul Copşa Mică — Tehnometal Timişoara 18—9 (6—5), Timişul Lugoj — Textila Cisnfidie , 20— 14 (3—4), C.S.M. Reşiţa — Independenţa Sibiu 17—19 (8—8), Universitatea Craiova — Gloria Arad 9—9 (8—4), FEMININ, seria I ! CONSTRUCTORUL BUCUREŞTI — UNIVERSITATEA IAŞI 10—11 (6—4) ! Ceia care au iniţiativa şi domină sunt jucătoarele echipei gazdă. In vervă deosebită in prima parte a meciului şi, cu un portar foarte inspirat (Petruţa Badea) ele reuşesc la pauză să obţină un preţios avantaj de două goluri. Nici în repriza secundă jocul nu are o altă înfăţişare, bucureştencele dominînd în continuare. Experienţa îşi va spune însă cuvintul, studentele din Iaşi reuşind în ultimele două minute de joc să egaleze (10—10) şi să înscrie golul victoriei, obţinind în extremis cele două puncte pe care scontau că le vor lua mult mai uşor ! Principalele realizatoare : Cîrjariu (8) — Constructorul, respectiv Aga lescu (4) — ;,US. (a. h.) Ştiinţa Bacău — Rapid 7—22 (5—9), Chimia Buzău — progresul 7—16 (3—6), Spartac Ploieşti — Voinţa Bucureşti 8—15 (5-9), Comerţul Constanţa — Voinţa Rădăuţi 12—9 (6—5) ; seria a II-a: Chimia Făgăraş — Universitatea Cluj 8—15 (5—9), Univ. II Timişoara — Sparta Mediaş 17—11 (7—2), Constructorul Baia Mare — Chimia Victoria 13—8 (8—3) Oltul Sf. Gheorghe — Voinţa Sighişoara 6—7 (4—2), Dermagant Tg. Mureş — Jiul Petroşani 8—7 (5-2). CLASAMENTE MASCULIN SERIA I 1. Rafinorul 8 6 0 2 144—119 12 2. Trotuşul 8 6 0 2 119— 97 12 3. ASA Tg. M. 8 5 0 3 150—129 10 4. Belon 8 5 0 3 138—129 10 5. Tractorul 8 5 0 3 128—122 10 6. Chimia 8 5 0 3 121—116 10 7. Agronomia 8 3 0 5 138—150 6 8. Ştiința Bacău 8 2 1 5 93—114 5 9. Med. Tg. M. 8 1 1 6 87—109 3 10. Ind. ff. Bz. 8 1 0 7 108—141 2 SERIA a II-a 1. Independența 8 7 0 1 147—106 14 2. C.S.M. Reșița 8 5 0 3 143—121 10 3. Timisul Lugoj 8 5 0 3 132—126 10 4. Minaur B.M. 8 4 1 3 140—108 9 5. „U“ Craiova 8 4 1 3 127—126 9 6. Textila Cisnadie 8 4 0 4 121—119 8 7. Gloria Arad 8 3 2 3 108—148 8 8. Met. C. Mică 8 2 1 5 105—120 5 9. ASA Sibiu 8 2 0 6 115—140 4 10. Tehnometal 8 1 1 6 97—121 3 FEMININ SERIA I 1. Rapid 8 8 0 0 134— 64 16 2. Sut Iaşi 8 6 1 1 108— 84 13 3. Progresul 8 6 0 2 122— 84 12 4. Voinţa Buc. 8 3 3 2 74— 70 9 5. Chimia Buzău 8 4 0 4 71— 78 8 6. Constr. Buc. 8 2 2 4 68— 84 6 7. Comerţul Constanţa 8 3 0 5 59— 77 6 8. Ştiinţa Bacău8 1 2 5 52— 76 4 9. Spartac PL 8 1 1 6 73—113 3 10. Voinţa Rdţ. 8 1 1 6 77—108 3 SERIA a II-a 1. „U“ Cluj 8 8 0 0 120—73 16 2. Dermagant 8 6 0 2 71—63 12 3—4. Voința Sigh. 8 5 0 3 87—75 10 3— 4 Univ. H Tim. 8 5 0 3 95—83 10 5. Jiul 8 4 0 4 68—81 8 6. Constructorul Baia Mare 8 4 0 4 77-79 8 7. Sparta Med. 8 3 0 5 81—92 6 8. Oltul Sf. Gh. 8 2 0 6 71—89 4 9. Chimia Făg. 8 2 0 6 64—94 4 10. Chim. Vict. 8 1 0 7 74—99 2 Clasamente Bucureşti 1 0 1 57—72 1 „CUPA SPORTUL“ 1. Dinamo Buc. 21 p 2-3. Steaua 17 P „U“ Cluj 17 p 4. Politehnica Buc. 14 p 5-6. „U“ Timişoara H P Rapid Buc. 11 P 7-9. Poli. Galaţi 9 P I.C.H.F. Buc. 9 P Politehnica Cluj 9 p 10. Politehnica Bv. 5 p 11. I.E.F.S. 3 p 12. Farul C-ţa 1 P BREVIAR Rezultatele etapei a VI-a a diviziei B : MASCULIN, seria I : Steagul roşu Braşov — Crişul Oradea 60—62 (30—34) ; Utilajul Timişoara — Ştiinţa Mediaş 53 08 (30—32) ; Constructorul Arad — Voinţa Zalău 62—54 (30—22) ; Universitatea Craiova — Ştiinţa Petroşani 64—54 (33—27) ; Comerţul Tg. Mureş — Voinţa Tg. Mureş 63—41 (36—27) ; seria a II-a : Rapid C.F.R. Galaţi — Academia Militară Bucureşti. 47—73 (29—46) ; ştiinţa Sf. Gheorghe — Voinţa Bucureşti 52—76 (11—37) ; Universitatea Bucureşti — A.S.A. Bacău 65—60 (28—32); FEMININ, seria I : Medicina Timişoara — Metalul Salonta 39—38 (23—19) ; Universitatea Craiova — Voinţa Oradea 47—43 (25—18) ; Foresta Arad — Universitatea Cluj 33—38 (21—20) ; Ştiinţa Sf. Gheorghe — Record Cluj 54—49 (31—20) ; Voinţa Tg. Mureş — Universitatea Timişoara 58—41, (27—27) ; seria a II-a : Medicina Bucureşti — Universitatea Iaşi 20—66 (7—32) ; Progresul Bucureşti — I.E.F.S. II Bucureşti 56—44 (23—14) ; Arhitectura Bucureşti — Pedagogic Constanţa 55—39 (32—18) ; Universitatea Bucureşti — Rapid II Bucureşti 29—48 (12—27) ; Pedagogic Galaţi — Politehnica Braşov 33—41 (18—19). Rezultatele ne-au fost transmise de corespondenţii : S. Piloţi, Şt. Gurgui, P. Arcan, S. Albu, Gh. Briotu, P. Dumitrescu, Gh. Nicolaiţă. MASCULIN 1. Steaua 2 2 0 172—116 4 2. Dinamo 2 2 0 181—118 4 3. „U" Cluj 2 2 0 124-104 4 4. Polit. Buc. 2 1 1 130—124 3 5. Polit. Galaţi 2 1 1 142—138 3 6. Polit. Cluj 2 1 1 118—117 2 7. Univ. Timişoara 2 1 1 140—145 3 8. Rapid 2 1 1 134—148 3 9. I.C.H.F. 2 11 138—Ibl 3 10. Polit. Braşov 2 0 2 103—114 2 11. I.E.F.S. 2 0 2 133-107 2 12. Farul C-ta. 2 0 2 94—157 2 FEMININ 1. Polit. BUC. 1 1 0 72—57 2 2. Rapid 1 1 0 69 55 2 3. Mureşul Tg. M. 1 1 0 55—53 2 4. I.E.F.S. 1 1 0 53—51 2 5. Voinţa Braşov 1 1 0 62—61 2 6. Voinţa Buc. 10 1 61—62 1 7. A.S.A. Cluj 1 0 1 53-55 1 8. Crişul Oradea 1 0 1 51—53 1 9. Sănătatea S. M. 1 0 1 55-69 1 10. Constructorul PREDEALUL (Urmare din pag. I) ţiale. Este încă o discuţie în privinţa fondurilor. Firesc ar fi ca beneficiarul telefericelor să aloce o parte din realizări şi pentru întreţinerea pîrtiilor şi să nu se aştepte donaţii de la F.R.S.R. sau de la alte organe centrale. I.S.C. Predeal, ca un gospodar chibzuit, trebuie să-şi asigure întreţinerea curentă a tuturor instalaţiilor comercială şi sportive şi, în primul rând a pîrtiilor căci pentru ele vin la Predeal mii şi mii de amatori. Se fac eforturi de dispersare a numărului mare de turişti spre mai multe zone de schi şi agrement, atrăgîndu-se în circuitul sportiv împrejurimile Predealului Gîrbova, Susai, Fetifoi, Diham, etc.Slăbucetul simte nevoia descongestionării. Desigur, în viitor se vor deschide pe el şi alte pîrtii, una intermediară între cele existente şi alta spre Poiana Mănăstirii. Chiar dacă n-au reuşit să convingă toţi factorii interesaţi, predelenii se gîndesc să-şi îmbogăţească peisajul urbanistic, comercial şi sportiv cu magazine de expoziţie şi vînzare a echipamentului şi materialului sportiv. Fabricile de schiuri şi bocanci din Reghin, din Timişoara, cele de confecţii din Bucureşti sunt aşteptate, în plin sezon, cu expoziţii permanente sau parăzi ale modei. Cooperaţia este invitată să deschidă ateliere de reparaţie şi de închiriat materiale sportive, dezvoltînd începutul din anii precedenţi. Mai curînd sau mai tîrziu la Predeal se va realiza tot ce s-a propus pentru că dinamismul este alimentat de pasiune. Şi mai credem că nu este o simplă întîmplare relaţia directă între planurile şi realizările din ce în ce mai frumoase şi faptul că printre conducătorii unităţilor economice şi sportive predelene se află şi cîţiva foşti schiori, maeştrii sportului : Frăţilă, V. Munteanu, I. Vintilă etc. fi - AUTOMOBILISME.I. CRISTEA, A. PUIU, GH. ROTARU ŞI M. DUMITRESCU CAMPIONI NAŢIONALI DE VITEZA IN COASTA S-a încheiat şi al doilea campionat naţional al automobiliştilor, cei de viteză în coastă, în ansamblu el a constituit un succes iar pe plan tehnic a dat naştere unei întreceri strînse care a avut darul să ne edifice asupra valorii actuale a piloţilor noştri în această specialitate. Desigur, fiecare întrecere ierarhizează, dar în automobilism unele în afară de calităţile piloţilor intră în joc — cu o pondere ce nu poate fi neglijată — valoarea maşinii, adeseori ordinea unui clasament nu este concludentă. Spre a exemplifica, este suficient să amintim că varietatea maşinilor (ca marcă şi putere) a făcut ca anul trecut să fie discutată valoarea de piloţi a unora dintre campioni. Faptul că anul acesta o bună parte din cei mai buni piloţi au concurat doar pe două tipuri de maşini (Renault 8 Gardini şi Dacia 1100 S), a făcut să existe o egalitate de material, cipamentele reflectînd mai fidel valoarea intrinsecă a piloţilor. Iată cum arată acest clasament pe anul 1970 alcătuit pe baza celor mai bune două rezultate obținute în cele trei curse : 1. Eugen IonescuCristea (R 8 G) 2 p ; 2. Aurel Puiu (R 8 G) 4 p; 3. Z. Borbély (R 8 G) 6 p ; 4. Florin Popescu (R 8 G) 7 p ; 5. G-tin. Pescaru (R 8 G) 8 p ; 6. Gh. Rotaru (D. 1100 S) 10 p ; 7. Gh. Taffet (D. 1100 S) 15 p ; 8. Viorel Marin (D. 1100 S) 15 p ; 9. Nic. Tatu (D. 1100 S) 16 p . 10. Gh. Marassi (D. 1100 S) 18 p. Ce ne spune acest clasament ? In primul rînd că Eugen Ionescu-Cristea, cel mai tînăr pilot din cei ce au condus R 8 Gordini, a făcut un salt de valoare care îl situează astăzi în fruntea celor mai buni. De altfel el a cîștigat toate cele trei cursa de coastă cu suficientă diferenţă pentru a nu se putea contesta locul ocupat, îl urmează Aurel Puiu, care rămîne o valoare certă şi care de asemenea a fost cu puţin, dar constant, peste ceilalţi concurenţi. Următorii piloţi (care au concurat pe Renault 8 Gordini) pot fi socotiţi egali ca valoare, ei schimbîndu-şi ordinea de la o cursă la alta. Ei sînt de asemenea valori certe şi — In ciuda vîrstei, sau tocmai datorită el — vor bloca prin experienţă încă un an-doi drumul celor mal tineri spre primele rînduri. Urmează un clasament la distanţe apropiate (cu excepţia lui Gh. I Rotaru) un grup de piloţi care au concurat pe Dacia 1100 şi care s-au detaşat dar anul acesta dovedind o creştere îmbucurătoare. Lor li se adaugă: Gologan, H. Graer, Zoltán Tomay X. Drăgoi, FL Morassi şi Z. Moldovan. Iată acum şi clasamentele pe clase ale campionatului național de viteză în coastă. CLASA A 2-A : 1. Marin Dumitrescu (FIAT 850 S) 2 p ; 2. Udo Krasser (D.K.W. 890) 4 p ; 3. I. Ceapă (FIAT 850) 6 p ; CLASA A 3-A : 1. Gh. Rotari (D. 1100 S) 3 p ; 2. Gh. Taffet (D. 1100 S) 4 p ; 3. Nic. Tatu (D. 1100 S) 4 p ; CLASA A 4-A : 1. Aurel Puiu (R.8.G.) 1 p ; 2. L. Borbély (R.8.G.) 3 p; S. Viorel Marin (D 1100 S) 6 p ; CLASA A S-A! 1. Eug. Ionescu-Cristea 2 p ; 2. Fl. Popescu 4 p S. C. Pescaru 1 p (toți pe R.8.G.). - CAIAC-CANOE VĂ INVITĂM LA ÎNTRECERE, DAR NOI NU PARTICIPĂM!.. întrecerea de caiac-canoe, dotată cu „Cupa Voinţa", s-a bucurat de o frumoasă participare, în ciuda vremii nefavorabile care pe lacul Herăstrău s-a făcut parcă mai mult simţită. A fost unul dintre acele atrăgătoare şi dinamice concursuri de toamnă tirzie, menit să ţină în actualitate sportul cu podele şi pagae. Participanţii, viteziştii Juniori, s-au întrecut pe un traseu ce a măsurat 500 m, izbutind — prin ambiţia şi evoluţia lor — să întreacă aşteptările. In final, trofeul a fost cucerit de tinerii reprezentanţi ai clubului sportiv Dinamo, care au totalizat 119 p. Ei au fost urmaţi, în ordine, de caiaciştii şi canoiştii de la Şcoala sportivă nr. 2 (90 p), Olimpia • Selecţionata de juniori Voinţa a întrecut, la Galaţi, echipa de juniori Septemvri Sofia, cu scorul de 16—6. • In ultima fază a pregătirilor în vederea campionatelor europene de tineret de la Miskolc au intrat, de sîmbătă, următorii boxeri : Boboc, Condurat, Cordoş, Toni, Ciochină, Creţu, Dumitrescu, S. Mihalcea, D. Moraru, Győrffi, Florea, Tîrîlă, Silişte şi Zelinca. Antrenori : E. Fűrész, N. Şerbu şi E. Douda. • Azi vor pleca la Belgrad pugiliştii români A. Moraru, I. IMageri, Antoniu Vasile, I. Hodoşan şi I. Covaci, însoţiţi de antrenorul Ion Stoianovici, precum şi de Gh. Stănescu, conducătorul delegaţiei. Ei vor participa la un turneu care începe joi. (84 p), Clubul sportiv şcolar (24 P), Clubul nautic universitar (17 p), voinţa (0 p). Aşadar, clubul organizator, SECŢIA NAUTICA VOINŢA S-A CLASAT PE ULTIMUL LOC în această întrecere. Fireşte, neplăcuta situaţie i se poate întimpla oricărui club : adversari mai bine pregătiţi, bărci de calitate , Inferioară etc. La ultimul punct din iretc, intrind cea mai penibilă situaţie : NEPREZENTAREA PROPRIILOR SPORTIVI LA STARTUL PROPRIEI „CUPE". . . In cazul nostru, prezentarea în concurs doar a Juniorului V. Pătru (K 1—500 m). Aceasta, in condiţiile cînd la clubul Voinţa există o secţie de caiac-canoe (e drept, momentan, fără antrenor), cînd secţia nautică respectivă îşi propune să invite pe „teren propriu“ toate cluburile bucureştene, oferind şi un frumos trofeu, dar neonorînd cu prezenţa sportivilor săi întrecerea de care vorbeam. Desigur, paranteza cu lipsa momentană a antrenorului ar putea justifica, oarecum, neparticiparea sportivilor de la clubul Voinţa. Cu o singură condiţie : federaţia de specialitate să nu fi propus, să nu fi Insistat In soluţionarea acestei probleme. Dar, s-a Insistat, s-au făcut mai multe propuneri, însă, fără ecou imomentan“ la Voinţa!... Rezultate tehnice s JUNIOARE : K 1 : P. Marioara (Dinamo) 2:27, 2. D. Vasile (Olimpia) 2:30, 3. G. Titişan (Clubul sportiv şcolar) 2:34 , K 2:1. Olimpia (E. Fodor, A. Marin) 2:12, 2. Şc. sp. nr. 2 (Onţu, Iliescu) 2:14, 2. Dinamo (Truţ, Constantin) 2:21 , K 4: 1. Dinamo (Gologan, Neagu, Vinerşan, Poenaru) 2:02, 2. C.N.U. (Ştefan, Telejman, Chiru, Badea) 2:04, 3. Şc. sp. nr. 2 (Ivan, Pătruţ, Constantinescu, Iancu) 2:14 . JUNIORI: 1 : 1. Mihai ştefan (Şc. sp. nr. 2) 2:40, 2. I Popescu (Dinamo) 2:44, 3. V. Pruna:: (Dinamo) 2:46 ; C 2 : 1. Dinamo (E. Nemeş, S. Nemeş) 2:15, 2. Dinamo (Pătraşcu, Năstase) 2:17, 3. Dinamo (Dincă, Ungureanu) 2:19 ; K 15 1. M. Bujor (Dinamo) 2:14, 2. R. Şofran (C.S.S.) 2:17 ; K 25 1. Sc. sp. nr. 2 (B. Zabet, D. Păunescu) 2:01, 2. Dinamo (G. Ivan, M. Marin) 2:03 i K 4 : 1. Sc. sp. nr. 2 (Coman, Tănăsescu, Marin, Mihalcea) 1:50, 2. Dinamo 1:51, 2. Olimpia 1:53, V. JOFAN La Oradea, în organizarea A.S. Constructorul, a avut loc duminică dimineaţă un concurs de viteză pe circuit la care au luat startul 52 de motociclişti din 5 oraşe. Iată rezultatele înregistrate : 70 CMC (7 ture a 1470 m) : G. Seichenstein (C.S.M. Reşiţa), 125 CMC (10 ture) : C. Novac (C.S.M. Reşiţa) ; 175 CMC (10 ture) : Al. Miron (Constr. Oradea) ; 250 CMC (14 ture) : V. Solomon (Motorul B. Mare) ; 350 CMC : W. Kirschvogel (C.S.M. Reşiţa) care a cîştigat şi întrecerea categoriei nelimitate. „Cupa de toamnă” a revenit reprezentativei C.S.M. REŞIŢA cu un total de 55 p. Pe locul doi s-a clasat Constructorul Oradea cu 24 p, iar pe locul trei, Motorul Baia Mare cu 21 p. SIMPOZION ŞTIINŢIFIC In organizarea Centrului de medicină sportivă a avut loc recent un simpozion ştiinţific cu participarea unor specialişti (medici, antrenori) din Cehoslovacia, R.D. Germană, U.R.S.S. şi România, la care au fost abordate două probleme : aspecte medicale ale dirijării procesului de antrenament în patinaj artistic — dr. Vasile Iliescu, şi unele aspecte metodice ale pregătirii patinatorilor — prof. Nicolae Gliga. Discuţiile purtate pe marginea acestor referate au scos în evidenţă aportul medicului şi al antrenorului în promovarea măiestriei sportive, constituind, în acelaşi timp, un rodnic schimb de experiență. ■Síi 1658 '6592) Astăzi, In sala Dali«*, la orele 18:30 „LUPTA P.C.R. IN CEI 50 DE ANI DE EXISTENTA PENTRU DEMOCRATIZAREA SPORTULUI ŞI EDUCAŢIEI FIZICE“ Consiliul municipal pentru educaţie fizică şi sport, in colaborare cu Universitatea populară Bucureşti, anunţă deschiderea ciclului de conferinţe pentru anul 1970/71, in sala Daliei. Prima expunere va avea loc astăzi (ora 18,30), şi va fi făcută de către prof. Tudor Vasile, preşedinte al C.M.E.F.S.-Bucureşti, cu titlul „Lupta P.C.R. în cei 50 ani de existenţă pentru democratizarea sportului şi educaţiei fizice". Conferința va fi urmată de un film artistic. PRECIZARE Deoarece Încă se mai ivesc confuzii privind controlul medical al sportivilor, conducerea Centrului de medicină sportivă ţine să reamintească sportivilor, antrenorilor şi cluburilor sportive următoarele : prin instr. 34/31.01.1969 ale M.S. și C.N.E.F.S, examenele medicale ale sportivilor din loturile olimpice şi republicane se execută la fiecare 4 luni la Centrul de medicină sportivă din Bucureşti ; pentru ceilalţi sportivi fruntaşi (maeştri, cat. I, jucători şi sportivi divizionari etc.) aceste examene se fac la fiecare 6 luni la dispensarele pentru sportivi (Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov, Tg. Mureş, Bucureşti, la dispensarul medico-sportiv al M.A.I. pentru sportivii clubului Dinamo) sau în policlinicile de adulţi (serviciul medico-sportiv) In localităţile unde nu există asemenea unităţi, vizele medicale emise de alte unități sau de alte persoane n-au valabilitate. Sportul bistriţean (Urmare din pag. 1) Dintre sporturile tradiţionale în judeţ, handbalul este — pe drept cuvint — numit aici „regele tradiţiilor“, el fiind prezent cu nu mai puţin de 18 formaţii în campionatele judeţene şi trei echipe de juniori în campionatul republican. Aflat într-o perioadă de tranziţie, acest sport are o puternică bază de masă, fiind viguros reprezentat de valul tineretului din judeţ. Fotbalul, şi el cu precursori de valoare, şi-a continuat ascensiunea, reuşind ca anul acesta să promoveze indivizia secundă a ţării prin echipa Gloria din Bistriţa. Voleiul — un sport ce s-a ridicat la început timid—şi-a creat, la rîndul său, o atît de necesară bază de masă, avînd prin echipa feminină Viitorul din Bistriţa, un pion avansat sub aspectul performanţei. Alături de aceste ramuri, edificatoare asupra ascensiunii sportului de performanţă bistriţene, o serie de alte discipline, ca de pildă boxul (despre care am mai scris), halterele, judo-ul, luptele şi tenisul de cîmp îşi găsesc, din ce în ce mai mulţi adepţi, lărgind orizonturile sportului pe aceste meleaguri. Recenta dare în folosinţă a unei cochete săli — destinată sporturilor individuale — ca şi a unor terenuri bituminizate de handbal, volei, baschet şi tenis, ne dovedeşte că şi sub aspectul bazelor sportive în Bistriţa se înregistrează progrese. Insă... din păcate există şi un „însă“, el însemnînd, în primul rînd, absenţa unei săli de sport destinată jocurilor, căci cele trei minisăli existente (cu dimensiunile 8x19 m) nunumai că sînt prea... mini, dar aparţinînd unor şcoli, sînt inaccesibile, echipelor divizionare ce se văd puse — pe timpul sezonului de iarnă — în imposibilitate de a-şi asigura o continuitate a pregătirilor. Se cuvine — de asemenea — să amintim şi de tenisul de masă bistriţean (marcat, în urmă cu cîţiva ani, de propulsarea pe firmamentul sportului românesc şi mondial a unui nume de prim rang: doctorul Radu Negulescu), care înregistrează în ultima vreme un regres, explicabil prin lipsa de interes cu care asociaţia sportivă Gloria (aceeaşi pe care o lăudasem în privinţa fotbalului) priveşte această ramură. S-ar cuveni, credem noi, ca şi tenisul de masă să revină ca locul meritat In poasajele Sportului din Judeţ. PENTRU FIECARE ŞCOALA UN PROFIL SPORTIV Sportul de masă, la nivelul întreprinderilor şi al C.A.P.-urilor, este, fără îndoială, una dintre cele mai cuprinzătoare laturi ale mişcării sportive din judeţul Bistriţa Năsăud. Cele 11 asociaţii sindicale şi 19 săteşti, cele 264 de duminici cultural-sportive organizat anul acesta, pe întreg cuprinsul judeţean, bogatul calendar competiţional destinat tineretului din uzine, fabrici şi de la sate, sunt numai cîteva din argumentele care vin în sprijinul afirmaţiei noastre. Iar acolo unde există baze sportive cum sunt cele din comunele Prundu Bîrgăului şi Uriu — adevărate stadioane — acolo unde numărul membrilor asociaţiei sportive este egal cu numărul salariaţilor (Fabrica de hîrtie din Prundu Bîrgăului) şi unde conducerile instituţiilor respective sunt „trup şi suflet* de partea sportului, aşa cum se întîmplă în acest judeţ, fără discuţie că sunt, deja, create premisele unor rezultate şi mai bune pentru perioada următoar.