Sportul, martie 1972 (Anul 28, nr. 6982-7012)
1972-03-01 / nr. 6982
Pag. a 2-a IX\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ II Pledoarie pentru mişcare I PER PEDES APOSTOLORUM... ( Un recent congres internaţional al ecologilor şi al altor oameni de ştiinţă semnala cu îngrijorare pericolul creşterii masive a poluărilor, mai ales in marile metropole, şi lansa un S.O.S. care vroia, parcă, să spună . ..Salvaţi Terra, salvaţi-l pe Homo Sapiens, pînă nu este prea tirziu ■■■■“ Şi este adevărat că impetuoasa revoluţie tehnico-ştiinţifică, specifică epocii noastre, precum şi masiva dezvoltare a industriei, mai ales în ţările cu o mare densitate a populaţiei, a accentuat infestarea mediului înconjurător, ameninţând sănătatea locuitorilor din aglomerările urbane. Dar mai există o altă poluare, despre care s-a scris şi s-a vorbit destul de puţin, deşi ea nu este mai puţin nocivă: aceea a imobilităţii, a sedentarismului. Extinderea proceselor de automatizare şi mecanizare a producţiei, înmulţirea mijloacelor de transport, cinematograful, radioul telefonul, liftul, televizorul şi alte descoperiri îndreptate spre binele omului, poartă în ele şi reversul medaliei. Reducind uu de zi, aria efortului fizic şi a mişcării, ele determină efecte cu totul negative asupra dezvoltării tinerei generaţii şi a sănătăţii vîrstnicilor, deopotrivă. Aceasta este, de altfel, una din cauzele pentru care, în statisticile O.M.S., bolile cardio-vasculare, cauzate de obezitate şi de sedentarism, ocupă un autoritar ţi trist loc intîi. Departe de noi ideea de a pune in discuţie valoarea marilor descoperiri, care catapultează societatea contemporană pe culmile civilizaţiei, îmbogăţind mata materială şi spirituală a fiinţei umane. Dar, de aci şi, pină la Instalarea unui reflex de imobilitate ca o deprindere de viaţă, este cale lungă. Vezi, de pildă, tineri, zdraveni, dispuşi sâ aştepte liftul minute in şir, pentru a coborî... două etaje, sau oameni in toată puterea Care se înghesuie in autobuz ca să meargă... o staţie. Nu este cu nimic paradoxală afirmaţia că ar fi recomandabil chiar şi pentru bătrini, nu să coboare, ci să urce citeva etaje pe zi. Mai ales că medicina modernă recomandă exerciţiul fizic în tratamentul infarctului cardiac. Echilibrul biologic al fiinţei umane se realizează, printre altele şi prin dinamică, prin mişcare sistematică, zilnică, singurul mijloc sănătos, natural şi eficient de compensare a vieţii statice, sedentare, care, după cum se ştie, accelerează fenomenele şi procesele degenerative. Recunoscind aceste adevăruri elementare, proclamate şi difuzate, cu aisistenţă de oameni ele ştiinţă dintre cei mai autorizaţi, apar de-a dreptul, bizare, dacă nu absurde, unele atitudini pe care le întilneşti zilnic la mai tot pasul Sănătatea publică nu ar avea decit ele ciştignt dacă, ieşindu-se din rutină şi comoditate (noţiuni care deseori se confundă), ne-am propune să reţinem măcar următoarelereflecţii care aparţin unui ■ forte bun amic : • Nu luaţi dimineaţa autobuzul, pentru 2—3 staţii. Riscaţi să vă rupeţi nasturii, să vă enervaţi şi să vă stricaţi ziua. Mai bine sculaţi-vă cu 15 minute mai devreme şi mergeţi pe jos. O plimbare cotidiană de 3 00o de metri fereşte organismul de pericolul creşterii colesterolului ; • Nu urcaţi cu liftul decît de la etajul 111 în sus. Veţi face nu numai economie de energie electrică, dar — mai ales — vă veţi menaja sănătatea . • Nu vă grăbiţi, după terminarea lucrului, să ocupaţi cel mai comod fotoliu în faţa televizorului. O jumătate de oră de mers pe jos seara, vă va linişti şi vă va da un somn profund, odihnitor. Şi amicul mi-a mai înşirat şi altele, pe care desigur fiecare dintre noi le ştim, le acceptăm, dar... nu le aplicăm. Deşi, aceste lucruri nu au voie să fie uitate, ele ţin, totuşi, de concepţiile şi deprinderile pe care cultura noastră le promovează in masă. DE CÎND, OARE, UN CONGRES MONDIAL ÎMPOTRIVA SEDENTARISMULUI ? ION BALAŞ P. S. : O veste de ultimă oră ! La Stockholm, va avea loc un congres mondial în problemele poluării. Se vorbeşte, cu insistenţă chiar, de un apel adresat omenirii pentru ca în oraşele aglomerate să se interzică folosirea automobilelor, transportul făcîndu-se pe biciclete, ca în marile oraşe din China şi Olanda. Salutăm propunerea cu căldură. Viitorul strălucit care se preconizează bătrânului dar mereu tînărului biciclu, nu poate fi decît în favoarea viitorului urmaşilor noştri ! (I.B.). • Dacă avem în vedere că 28 din cele 60 de meciuri ale primei etape a diviziei A s-au terminat cu victorii la limită (unele decise chiar la tusaveraj), putem spune că debutul confruntărilor formaţiilor fruntaşe din scrima noastră s-a desfăşurat sub semnul echilibrului. Pînă şi campionii „en titre", formaţiile clubului Steaua, s-au aflat în situaţia de a obţine cu evidentă dificultate unele victorii. Singura excepţie a constituit-o echipa floretitelor în care Olga Szabó şi-a făcut o reintrare remarcabilă contribuind substanţial la suita de victorii alături de Ileana Drîmbă, Ecaterina Stahl și Ana Pascu. • In lotul celor mai eficace floretiste ale etapei se numără alături de cele patru trăgătoare ale Stelei,Judith Haukter (Olimpia Satu Mare) care — ca și Ileana Drîmbă — nu a pierdut decît patru asalturi în cele 5 meciuri. Din păcate aportul “mai “tinerelor sale colege (Pallag, Lazăr şi Lengyel) a fost destul de redus aşa că echipa nu a realizat decît două victorii. Se pare că şi aici — ca şi în formaţia de spadă a echipei craiovene Electroputere — „noul val" nu dă dovadă de un angajament mai deplin în ceea ce priveşte apărarea şanselorechipei din care fac parte. Un subiect de meditaţie şi pentru alţii ! • Să nu se creadă că am întors urmele (criticii) asupra generaţiei tinere a scrimei noastre ! Avem şi cuvinte de laudă pentru sabrerul clujean Ion Pop, pentru spadasinul Paul Szabó (tot de la CSM Cluj), floretistele Magdalena Bartoş şi Aurora Crişu (ambele de la Viitorul), floretiştii Eugen Heim, George Pordea şi Pal Henter (tot de la Politehnica Timişoara), sabrerii braşoveni Adrian Creiţaru şi Al. Csíki (Tractorul), fără a pretinde că am epuizat lista tuturor celor care au avut o bună comportare în faţa unor trăgători mai experimentaţi. • CLASAMENTELE după prima etapă se prezintă astfel : floretă masculin : 1. Steaua 8 p (52 a.c.) ; 2. Universitatea Bucureşti 8 p (46 a.c.) ; 3. IEFS 6 p (40 a.c.) ; 4. Politehnica Timişoara 6 p (38 a.c.) ; 5. Olimpia Satu Mare 2 p ; 6. Progresul 0 p. Floretă feminin : 1. Steaua 10 p ; 2. Universitatea Bucureşti 6 p (40 a.c.) ; 3. Progresul 6 p (39 a.c.) 4. Olimpia Satu Mare 4 p; 5. IEFS 2 p (30 a.c.) ; 6. Viitorul 2 p (30 a.c.) ; Sabie : 1. Steaua 10 p ; 2. Politehnica Iaşi 6 p (43 a.c.) ; 3. Tractorul Braşov 6 p (41 a.c.) ; 4. CSM Cluj 4 p (38 a.c.) ; 5. Universitatea Bucureşti 4 p (36 a.c.) ; 6. Olimpia Satu Mare 0 p. Spadă : 1. Steaua 10 p; 2. Electroputere Craiova 8 p ; 3. Medicina Tg. Mureş 6 p ; 4. CSM Cluj 2 p (35 a.c.); 5. Universitatea Bucureşti 2 p (31 a.c.) ; Olimpia Satu Mare 2 p (26 a.c.). Ion F. BACIU SUB SEMNUL ECHILIBRULUI Notafii la prima etapă a diviziei A Echipa de floretă a I.E.F.S., performera etapei de debut a campionatului divizionar la scrimă. De la stingă la dreapta : Tudor Petruş, Laurenţiu Meleca, Mircea Chiş şi Ştefan Alexiu. Foto : N. DRAGOŞ GHEORGHE MAN S-a stins din viaţă maestrul sportului Gheorghe Man, umil din muşchetarii noştri care au făcut să se vorbească pentru prima oară despre scrima românească în chiar ţara muşchetarilor. Aceasta se intitula în anul 1937, cu prilejul campionatelor „ mondiale de la Paris, unde echipa de sabie a tării noastre s-a clasat pe locul IV. Gh. Man a slujit cu fidelitate acest sport, vreme de aproape patru decenii, mai mult ca sportiv activ, dobîndind in afara remarcabilului rezultat de la „mondialele” din 1937 si titlul da campion al României in anii 1951 si 1952, apoi ca antrenor pregătind in ultimii ani noi generaţii de trăgători La Clubul Sportiv Şcolar din Bucureşti. Smuls prematur dintre noi de o boală necruţătoare, Gh. Man lasă In urma sa amintirea luminoasă a unui sportiv de elită, a unui dascăl care şi-a Îndrumat elevii cu spurt pricepere şi dragoste. Simbătă şi duminică TURNEUL INTERNAŢIONAL DE SPADĂ PENTRU TROFEUL MIHAIL SAVU Simbătă şi duminică se va desfăşura în Capitală turneul internaţional de spadă pentru trofeul „Mihail Savu“. Competiţia comportă un concurs individual şi, a doua zi, o întrecere pe echipe. Spadasinii noştri fruntaşi vor avea ca parteneri de întrecere o serie de trăgători valoroşi din R.S.F.S. Rusă, Ungaria, R.D. Germană precum şi din Polonia, Bulgaria şi Grecia. e Crişul Oradea—A.S.A. Tg. Mureş 18—2. Dintre meciuri notăm calitatea duelurilor L. Horvath (C) — N. Simion (ASA), Al. But (C) — I. Mihoc (ASA). Orădenii au obţinut victoria la puncte. (I. Ghişacoresp. judeţean). • Laminorul Roman — Ceahlăul P. Neamţ 11—17. Nou înfiinţată, echipa Laminorul a susţinut primul meci de verificare. Iată cîteva rezultate : I. Oprişan (C) egal cu L. Viorel, E. Baciu (L) b.p. N. Tocan, Gh. Mantu (C) b.p. C. Tănase, GONG! L. Gabor (C) b.ab. C. Prută, Gh. Mihftilă (L) b.p. A. Nistor, N. Tudorica (L) b p. M. Glosaru. (G. Groapă-coresp.) • Dacia Bistriţa — Voinţa Miercurea Ciuc 6—3. In cadrul pregătirilor în vederea campionatelor, pugiliştii din Bistriţa au susţinut recent întâlniri de verificare în compania celor din Miercurea Ciuc. Iată cîteva rezultate: A. Tacaci (V) b.p. R. Ungur, A. Vulpe (D) b.p. I. Naghi, R. Turicea (D) b.ab. 3 I. Fwencsl I* Dablau (D) b.ab. I C. Cikai, K. Toth (V) b.ab. I. V. Uifălean, R. Neamţu (D) b. dese. C. Secheli. (I. Toma—coresp.) • Patru echipe — CFR Timişoara, Chimia Craiova, Crişul Oradea şi Metalul Bocşa — s-au confruntat recent la Timişoara, în cadrul unui turneu. La încheierea competiţiei, craioveanul Paul Iancu a primit diploma atribuită celui mai tehnic boxer. In clasamentul întocmit, ordinea este următoarea: CFR Timişoara, Chimia Craiova, Crişul Oradea, Metalul Bocşa. Tot la Timişoara s-a încheiat cursul de reîmprospătare a cunoştinţelor, organizat de colegiul judeţean de arbitri. Lecţiile au fost conduse de preşedintele colegiului, arbitrul Ladislau Krauser. (D. Stoinov-coresp.) Sportul 1971—AN FRUCTUOS PENTRU C.S. ŞCOLAR BUCUREŞTI In urmă cu citeva zile, am fost invitaţi să participăm la plenara Clubului sportiv şcolar Bucureşti, în cadrul căreia s-a făcut analiza activităţii desfăşurate în anul 1971. La capătul celor trei ore de dezbateri, a reieşit clar că la C.S. Şcolar, activitatea sportivă este armonios împletită cu cea educativă, elevul sportiv reprezentînd nu numai viitorul performer, ci şi viitorul OM, care trebuie îndrumat şi ajutat cu atenţie în dificila perioadă a creşterii sale★ Din succinta dare de seamă prezentată de preşedintele clubului, tov. Ton Bolea, s-a văzut că anul trecut a constituit pentru CSS un an fructuos, de progres. Merite deosebite în obţinerea acestor rezultate au avut sportivii Ion Alexandru, Marin Voicu, Dorina Bursuc şi Sofia Mitrică (atletism), înotătorul Gheorghe Lupu, săritoarea de la trambulină Ecaterina Dumitriu, precum şi echipajele feminine de canotaj. La aceştia se adaugă talerista R. Vezeanu şi atletul Cornel Anton, care au cucerit titluri de campioni balcanici. Trecînd la situaţia generală a secţiilor a fost evidenţiată activitatea celor de nataţie (antrenor Gh. Dimeca), atletism (Gh. Fodoreanu, Ion Grumea şi Eugen Răducănescu), sărituri in apă (P. Decuseară şi G. Fischer), handbal (Gh. Predescu), polo (P. Niculescu), rugby (C. Munteanu) şi talere (A. Mişca) În fine, au fost criticaţi pentru lipsă deinteres în muncă, indisciplină, nerealizare a obiectivelor propuse şi a sarcinilor primite, antrenorii Şt. lonescu, V. Vîlcu, N. Vizitiu şi E. Crastel. A fost abordat apoi, pe larg, procesul de selecţie, singurul capitol la care nu s-au îndeplinit integral (calitativ şi cantitativ) indicii prevăzuţi. Pentru a fi evitată o situaţie similară şi anul acesta, s-a hotărît, la propunerea conducerii clubului, ca în 1972 principalul obiectiv al antrenorilor să fie tocmai selecţia, urmînd ca o adevărată campanie să fie făcută în rîndul elevilor iubitori de sport din şcolile CapitaleiO discuţie interesantă a avut loc pe tema realizării concepţiei unitare de pregătire a sportivilor, în multe secţii întîraindu-se idei diferite, uneori chiar contrarii, lucru care a dus la un mare decalaj intre rezultate. Redăm „telegrafic“ cîteva probleme interesante dezbătute de antrenorii participanţi la plenară» • Climat de muncă în spiritul unei înalte exigenţe (Gh. Topoloveanu). • Studiul individual — o problemă de importanţă majoră pentru o temeinică pregătire a antrenorului (I. Bolea). • O cit mai strînsă legătură Intre antrenor, şcoală şi părinţi (I. Harmaghi). • Nu avem nevoie de sportivi lu carenţe în educaţie I (Gh. Predescu). • O cut mai mare colaborare Intre antrenor şi medic (dr. E. Marinescu). • Lucrările Centrului de cercetări ştiinţifice „23 August“ să fie publicate sau puse la dispoziţia antrenorilor (A. Mişca). • Intîlnirile internaţionale — factor stimulator pentru tinerii sportivi (P. Niculescu). • Sala „Tineretului“ nu oferă condiţii bune de pregătire pentru secţia de gimnastică (I. Petru). Horia ALEXANDRESCU *) In paranteză sunt trecute cifrele planificate pentru anul 1972. 1971 PLANIFICAT realizat Recorduri republicane 5 31 (9) Titluri republicane 31 34 (35) Sportivi în loturi 50 77 (68) Sportivi legitimați 77fi 836(856) Sportivi clasificați (cat. T) 22 29 (34) categ. maeștri 7 *»omm**i*m-* ■ m q . -y N'-t, . .. - . x. IN CAMPIONATUL MUNICIPAL DINAMO-RAPID 8-6 La bazinul Floreasca au continuat întrecerile campionatului municipal pentru echipele de seniori la polo. În cel mai important meci, Dinamo a întrecut pe Rapid cu 4—6, iar echipa C.S. Școlar a furnizat o nouă surpriză, terminînd la egalitate cu I.E.F.S. : 5—5. Gh. COClUBAN-coresp. Să vezi şi să nu crezi ! Am primit mai ieri o scrisoare în care ni se relata o atitudine de dispreţuit. Una dintre acelea pe care le citeşti de cite două ori crezînd că poate n-ai înţeles bine. Iată şi despre ce este vorba. În arhitect, pe nume Sorin Sechter din Bucureşti, aflat pe un şantier, s-a itlnit cu Un angajat al I.C.M.2 pe nume... Dar mai bine să vă reproducem începutul scrisorii, pe care ne-a expediat-o arhitectul : „...Doresc să vă relatez un caz, exemplu negativ, privind etica unui sportiv, membru al unei echipe din elita voleiului românesc — Rapid, Bebe Gîju, căci despre el este vorba, mi-a solicitat, ca fiind la mare nevoie, suma de 600 lei pe timp de o săptămină. I-ar a dat — era în ultima lună a anului trecut — și„ nu i-am mai văzut". Ce s-a Intîmplat tn continuare ? După vreo 3 luni de așteptare, creditorul văzînd că Bebe nu mai apare cu suma datorată, s-a dus în sala Giuleşti unde începuseră meciurile din cadrul „Cupei 16 Februarie“. Acolo, bineînţeles, a început să întrebe de jucătorul Gîju. Interesîndu-se la oamenii din adminisstraţia stadionului de el, a primit un răspuns plastic care reflectă, de fapt, conduita morală a"Celui căutat. — Bebe Gîju ? A zburat! A făcut un vagon de datorii și a fugit la Cluj. Mai are și alte „isprăvi“ la activ. „Vă relatez aceste fapte — ne scrie în continuare cititorul nostru — nu pentru că suma de bani respectivă reprezintă ceva insurmontabil pentru mine, ci pentru faptul că acest sportiv are numai 20 de ani. Dacă va continua pe această linie poate ajunge un rebut al societăţii. Oare conducerea secţiei, antrenorii, ştiu pe ce drum a apucat Gîju ? S-au mai văzut cazuri cînd dezinteresul unor conducători a dus la dezintegrarea morală şi fizică a unor jucători. Chiar la Rapid — altă secţie, însă. Îmi pare rău că am fost nevoit să scriu aceste rînduri. Sînt un susţinător moral, un „fan“ al clubului Rapid, al reprezentanţilor săi. Am gîndit însă că scrisoarea mea poate servi unui scop educativ, ba chiar la formarea unui om“. Aveţi dreptate, tovarăşe Sechter ! Ar fi foarte bine dacă mulţi dintre cititorii noştri n-ar trece nepăsători peste asemenea aspecte negative întîlnite în comportarea unor sportivi. Am pune astfel umărul, împreună, la formarea unor sportivi care mai au nevoie de educaţie. Modesto FERRARIN! BEBE, „FENTELE“ TALE DUC SPRE... TRIBUNAL! PE MARGINEA PLENAREI CJ.E.F.S. SUCEAVA OARE, INIŢIATIVA E UNICA SOLUŢIE? „...In anul 1971, atenţia Biroului Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport, se spune în informarea prezentată de tov. preşedinte Eugen Căbulcă a fost orientată spre dezvoltarea activităţii sportive de masă în rîndul oamenilor muncii din întreprinderi, instituţii,in rîndul elevilor şi studenţilor, spre întărirea continuă a bazei materiale. Pe linia activităţii sportive de performanţă eforturile noastre au fost îndreptate spre dezvoltarea unor ramuri de sport cu tradiţii şi cu condiţii optime de practicare in judeţul nostru (atletism, box, hochei, rugby, lupte, schi şi fotbal) N-au fost ocolite nici minusurile şi, în sfîrşit, ascultăm opiniile celor înscrişi la cuvînt (din care spicuim cite ceva)... Constantin Filipovici (preşedintele C.O.E.F.S. Gura Humorului): „ ... Nu se face gimnastică de înviorare în internate, din vina profesorilor, iar pe linie de învăţămînt nu se iau măsuri împotriva acestora... Centrul de schi a rămas fără cadre şi a... îngheţat...”. Gheorghe Bratu (profesorul de la Şcoala generală nr. 4 din Cîmpulung ,care, împreună cu elevii şi maiştrii, a confecţionat zeci de perechi de schiuri, în timpul programului de atelier, reuşind să-şi desfăşoare orele de educaţie fizică pe schiuri). „...Ne-am amenajat şi un patinoar de hochei, fiecare clasă îşi are echipa sa, ajungînd ca şi fetele să se familiarizeze cu crosa şi pneul Nicolae Sturza (preşedintele comisiei judeţene de hochei). „ ... Ne place să facem planuri, dar cînd e vorba să le realizăm, uităm de ele. Noroc de oameni ca profesorul de ştiinţe naturale Veniamin Guga, care-i microbist de hochei. Dar el e singur la Vatra Dornei, nu are ... fraţi gemeni Mircea Colibaba (preşedintele C.O.E.F.S. Rădăuţi): „ ... Rugbyul a fost introdus în toate şcolile din judeţul Suceava! La festivalul sporturilor de iarnă din Rădăuţi am avut o singură absenţă: reprezentantul inspectoratului şcolar, care participa la o şedinţă pedagogică. Nu-i de mirare: profesorul de istorie Eugen Fleşca, inspectorul general şcolar a fost rugbyst, nicidecum schior sau hocheist...". Mihai Sprinceană (şeful catedrei de educaţie fizică a Institutului pedagogic din Suceava, „descoperitorul“ şi antrenorul aruncătoarei de greutate Valentina Cioltan, suliţaşului Constantin Grigoraş şi maratonistului Aurel Scolobiuc). „...Lecţia de educaţie fizică în şcoli, încă nu se bucură peste tot de atenţia cuvenită. De regulă, în şcoli, pentru notarea elevilor se foloseşte alergarea în grup de 3, unul după altul. Unde-i logica? Programa este o dogmă ? Unde-i creaţia ? Profesorii de educaţie fizică trebuie să fie creatori de exerciţii !... După opinia mea, judeţul Suceava nu are tradiţie nici în atletism, nici în lupte, deşi, la prima vedere, succesele sportivilor noştri în aceste discipline ar infirma aceasta. Avem în realitate, sport de performanţă de seră, cu cîteva elemente... Baza materială este, pe alocuri, necorespunzătoare. Campionul naţional de suliţă Grigoraş are nevoie de un simplu panou de lemn, pentru antrenamente, are nevoie de o halteră Gheorghe Voinescu (preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor) . „ ... Unii participanţi la discuţii s-au prins de lipsa de fonduri. Din informaţiile pe care le deţin, la Gura Humorului, la Iţcani, la Fălticeni au fost cheltuite importante sume de bani pentru lucrări care puteau fi efectuate foarte bine prin muncă patriotică... În privinţa materialelor şi echipamentelor de sport, acestea există în valoare de sute de mii de lei, dar stau nefolosite, pe ele punînd mina doar tovarăşii care, periodic, fac Inventarul ...". Neaşteptam să ia cuvîntul şi profesorul Petru Storoj, de la Liceul nr. 2 din Rădăuţi, să-şi împărtăşească din experienţa saprin muncă patriotică în care i-a angrenat pe toţi elevii liceului şi cu sprijinul părinţilor, a realizat o bază sportivă complexă, excelent utilată; în orele de atelier, elevii efectuează lucrări şi pentru... beneficiari, deci, fonduri ; patinoarul — iluminat şi cu staţie de amplificare — este pus şi la dispoziţia publicului, deci, alte fonduri). Se pare ,însă, că rădăuţeanul a adoptat o atitudine atît de rezervată la plenară pentru a da de înţeles (celor care s-au plîns sau au criticat) că iniţiativa nu este unica soluţie. Şi, într-adevăr, dacă la asta s-a gîndit, a avut dreptate. Cine poate afirma că pentru efectuarea cu regularitate a programului de gimnastică de înviorare în internate este nevoie de oameni de iniţiativă? Cine poate afirma că pentru desfăşurarea unei activităţi elementare de educaţie fizică şi sport este nevoie de oameni de iniţiativă ? Cine poate afirma că pentru angrenarea unei clase de elevi într-o activitate de muncă patriotică pentru amenajarea unei baze sportive este nevoie numai de oameni de iniţiativă ? Cine poate afirma că pentru folosirea materialelor şi echipamentelor de sport este nevoie de oameni de iniţiativă ? Cine poate afirma că o activitate de schi (specifică zonei sucevene) se poate desfăşura permanent numai dacă ai oameni de iniţiativă ? Cine poate afirma că pentru confecţionarea panoului de lemn pe care-l solicită Grigoraş, pentru a răpi cit mai puţin din suprafaţa stadionului în timpul antrenamentelor sale cu greutatea, este nevoie de oameni de iniţiativă . Dacă rezolvarea îndatoririlor elementare de către cei ce sunt angajaţi — fie plătit, fie voluntar — poate fi numai rezultatul unei iniţiative, atunci, ajungem să ne întrebăm: ce înseamnă iniţiativa propriu-zisă ? Din fericire, participanţii la plenara sucevenă au înţeles că ar fi o mare greşeală dacă s-ar devaloriza noţiunea de iniţiativă. Şi acesta, putem spune, a fost marele sau unul din marile cîştiguri ale plenarei de la Suceava. Participanţii au fost de acord că iniţiativa este unica soluţie doar atunci cînd sunt de înfăptuit lucruri deosebite (iar agenda suceaveană pentru 1979 este bogată în asemenea proiecte deosebite). Horia CRISTEA După meciul cu Cehoslovacia REPREZENTATIVA DE TINERET (feminin) Şi-A CONFIRMAT VALOAREA Totdeauna, o adversară incomodă şi redutabilă pentru tenisul continental de mai multe ori finalistă în competiţia feminină pe echipe „Cupa Annie Soisbault“ (în acest an va juca, împreună cu naţionala Franţei, între 21—23 iulie, în localitatea Touquet, direct în ultima fază a întrecerii) reprezentativa de tineret a Cehoslovaciei — intr-o nouă alcătuire — a supus unui examen sever formaţia similară a ţării noastre, în meciul ce şi l-au disputat cele două echipe la sfîrşitul săptămînii trecute. Chiar dacă tinerele noastre jucătoare au înscris în foile, de concurs rezultatul final de 5—0, nu putem lăsa neobservată evoluţia bună, în ansamblu, a formaţiei oaspete, încîntâtoare pentru specialişti ca şi pentru public (un joc inteligent, practicat în limitele unor coordonate ce definesc tenisul modern : atacuri la fileu, cu o eficace lovitură de backhand scurtă sau trimisă cu forţă pe fundul terenului) a foarte talentatei jucătoare cehoslovace Maria Kociskova. Atît Virginia Uuzici cit şi Mariana Simionescu au trebuit să facă uz de o gamă variată de lovituri pentru a cîştiga meciurile cu această adversară de temut în viitorul foarte apropiat, care este Kociskova. Revenind la jocul prestat de formaţia noastră se impune, ca o primă observaţie, faptul că a abordat întâlnirea cu mult curaj şi încredere în victorie, calităţi dobîndite ca urmare a unor eforturi personale intensive. Virginia Rusiei şi-a dominat şi şi-a învins în cele din urmă adversarele, printr-un joc variat, alterind loviturile în forţă cu cele doar „mîngîiate“, şi unele şi altele, însă, deosebit de eficace. In mod deosebit s-a remarcat la serviciu, primul dintre ele fiind hotărâtor în pregătirea atacului ce avea să-i urmeze- De altfel, de cite ori primul serviciu a intrat în teren, de atâtea ori el a incomodat-o pe Kociskova și cu atît mai mult pe Hanna Hühlerova (o stîngace lovind cu forţă, dar neavînd, încă, o tehnică pusă la punct). Fireşte, Ruziei mai trebuie să-şi îmbunătăţească voleul de stânga, precum şi al doilea serviciu, carenţe de care ea şi antrenorii sânt conştienţi. In ce o priveşte pe Mariana Simionescu, trebuie să spunem că s-a aflat la acest meci într-o formă remarcabilă. Pregătirea fizică bună a ajutat-o mult în obţinerea victoriilor. Dar ceea ce s-a observat cu pregnanţă la Simionescu în meciul cu Cehoslovacia, a fost lovitura de dreapta, armă pe care tînăra noastră jucătoare o foloseşte din ce in ce mai bine. Ne-a surprins plăcut, însă, şi cu unele fine execuţii de mingi „scurte“, o adevărată încîntare pentru spectatori. In partida de dublu, Buziei şi Simionescu au demonstrat încă o dată că tind să devină un cuplu extrem de redutabil. Aşa stînd lucrurile, căpitanii celor două echipe, Aurel Segărceanu (România) şi Walter Rampus (Cehoslovacia), au foarte motivele să fie satisfăcuţi de evoluţia elevelor lor la început de sezon, în ciuda faptului că oaspeţii au plecat acasă cu un 0—5. Nu ne face plăcere, dar trebuie să mărturisim că formaţia secundă a ţării noastre (Florenţa Mihai şi Adriana Călina) nu a evoluat la nivelul aşteptărilor, astfel că scorul de 1-4 cu care a pierdut meciul exprimă întrutotul realitatea. Este un adevărai faptul că adversarele lor (Marta Barcakova şi Viera Kozarova) s-au dovedit a fi talentate şi bine pregătite. Ion GAVRILESCU AU ÎNCEPUT ÎNTRECERILE PENTRU „CUPA 8 MARTIE" In sala Steaua a început tradiţionala competiţie, dotată cu „Cupa 8 Martie“, rezervată fetelor. Paralel cu aceasta se dispută şi un concursdeschis băieţilor. La fete participă 32 de jucătoare, favorite în ordinea clasamentului fiind : Iudith Dibar-Gohn, Ecaterina Roşianu, Agneta Kun şi Eleonora Dumitrescu. Cu şanse se prezintă, de asemenea, Mariana Nunweiller, Aurelia Trifu şi Valeria Balaj. La băieţi se întrec 27 de jucători, primul favorit fiind I. Sântei. La concursul fetelor lipsesc şi de această dată jucătoarele din provincie, excepţie făcînd cele două junioare de la Constructorul Hunedoara, Ana Balasz şi Lonela Orăşeanu. Iată citeva dintre rezultatele înregistrate : Simona Nunweiller — Camelia Dragoş 6—0, 6—1 , Dana Georgescu — Daniela Tobescu 6—3, 6—4; Ana Balasz — Mirela Dunca 6—1, 6—2; Maria Romanov — Lunela Orășeanu 6—4, 6—3 ; Ana Balasz — Ileana Constantin 6—0, 6—0. Partidele se dispută Intre orele 8 —13 și 14,30—22. G. IONIESCU Nr, 6982 ...tradiţional prilej de a oferi nenumărate cadouri. Alegerea fiind fără Îndoială dificilă, vă recomandăm parfumul MIRAJ, ape de coroale EVA, caseta BUCUREŞTI, lacuri fixative SANDA, EVA, MONA LISA, şi vopsele de păr DARCLEE, SANDA , CROMOPLATIN.