Sportul, august 1972 (Anul 28, nr. 7133-7161)

1972-08-01 / nr. 7133

m 7133 Dialog cu ION NUNWEILLER, proaspătul antrenor al echipei DINAMO Nunweiller III — apărătorul de granit al formaţiei din Şoseaua Ştefan cel Mare şi port-drapelul acesteia, timp de mai bine de un deceniu, în care s-au înscris şi cele mai frumoase succese dinamoviste — a fost numit în urmă cu două săptămîni ca antrenor principal al echipei în rîndurile căreia se mai număra încă la începutul acestui an, că jucător activ. Vestea a surprins evident şi, pe undeva, ea a produs chiar unele reacţii, mai mult sau mai puţin obiective, mai mult sau mai puţin întemeiate. Udele favorabile, alte­le... Şi de aici poate s-a născut şi in­tenţia noastră de a stabili, din capul locului, dimensiunile ade­vărului. Apelînd în primul rînd la ajutorul aceluia devenit în mo­mentul de faţă nu un simplu su­biect de discuţie la modă, ci per­sonajul principal în viitoarea ac­ţiune de afirmare plenară a cu­lorilor alb-roşii în arena fotbalis­tică internă şi internaţională. Ceea ce a determinat, normal de altfel, o discuţie cu Ion Nunweiller — an­trenorul, în contexul realităţilor prezente. Adică în mijlocul echi­pei, la Rm. Vîlcea, acolo unde munca sa şi aceea a jucătorilor se contopesc într-o voinţă morţiauă, stimulată de lupta pentru un ţel comun. „Cînd s-a anunţat oficial numi­rea noastră — a mea, la seniori, a prof. Timar ca preparator fizic şi a lui Ştefan la tineret — spune Ion Nunweiller, au fost unii, din­tre colegii de club, dintre antrenori, care nu ne-au dat mai mult de două luni de trăit la conducerea tehnică a echipei. în ceea ce ne priveşte, însă, sperăm şi le promitem chiar tuturor scepti­cilor că îi vom dezamăgi. Atit in privinţa duratei învestiturii noas­tre, cit mai ales în aceea a rezul­tatelor pe care ne vom strădui să Ie obţinem. — Este totuşi o sarcină deosebit de dificilă să fii antrenor tînăr la un club mare cum este Dinamo... — Ştiu acest lucru. Nu este nici un secret că de fiecare dată îna­intea unui nou an competiţional echipa noastră ţinteşte obiectivele de performanţă majoră : campiona­tul şi cupa. Nici n-ar fi, cred, nom­­mai altfel la posibilităţile unui lot de jucători ca acela de care dis­punem şi la pretenţiile şi tra­diţia sportivă a lui Dinamo. Şi în acest an ne propunem la fel. Să atingem plafonul unor realizări maxime, dovedind că încrederea ce ne-a fost acordată a avut un temei obiectiv, pe care noi, antrenorii, ne vom strădui să nu-l dezminţim. — Pe ce contaţi în împlinirea unui asemenea angajament ? — Pe noi înşine, pe jucători şi pe spijinul celor din jur care ţin cu adevărat la echipă. Cînd spun „noi“ mă refer, desigur, la colec­tivul de antrenori. Eu, Timar şi Şte­fan n-avem poate statele de ser­viciu şi experienţa altora; în schimb, avem multă tinereţe, do­rinţă de a învăţa şi pasiune pen­tru meserie. Pe de altă parte, pot spune că atît eu, cît şi Ştefan am realizat ceea ce am realizat ca ju­cători muncind foarte mult. Mun­ca a fost, fără îndoială, marea noas­tră şansă pe drumul afirmării sportive. Şi tocmai de aceea vom încerca să implantăm şi la jucători un asemenea mod de a judeca lu­crurile. — Şi jucătorii ce spun, cum re­acţionează la o astfel de intenţie ? — Toţi, începînd cu Dinu şi terminînd cu Dobrău, sînt nişte oa­meni excelenţi, iar înţelegerea pe care au arătat-o sensului pregătirii lor mă face să sper într-o simbioză perfectă, de pe urma căreia vom avea de cîştigat, bineînţeles îm­preună. — Practic, ce vă propuneţi, să faceţi pentru a reuşi ca antrenor ? — S-ar părea că ne folosim prea mult de vorbe, acum la început de drum. De aceea, cred că este mai bine să lăsăm faptele să vorbească. Unele au şi prins viaţă. Mă refer la dovezile de seriozitate şi disci­plină oferite în pregătire, la spi­ritul de colaborare care domneşte în echipă, la grija fiecăruia de a păstra şi dincolo de teren cîştigu­­rile obţinute în antrenament şi chiar la „amănuntul“ că toţi bă­ieţii s-au tuns şi arată aşa cum le stă bine unor adevăraţi sportivi. Deocamdată atît. Mîine şi mai mult. Mai multe fapte care să ne înscrie constant pe orbita învin­gătorilor. — Speraţi într-o reuşită deplină? — Sunt şi suntem­ convinşi de a­­cest lucru. Anii primei tinereţi i-am sacrificat ca jucător şi nu mă pot plînge că n-am avut şi mari satis­facţii. In compensaţie. Cea de a doua tinereţe o închin profesiei de antrenor. Şi vreau să cred că vii­torul îmi va oferi prilejul să mă bucur cel puţin de succese egale cu acelea pe care le-am trăit ca purtător al tricoului cu nr. 3 în echipă. Mihai IONESCU — „MAREA NOASTRA ŞANSA SE NUMEŞTE MUNCĂ, DISCIPLINĂ, SERIOZITATE» Nunweiller III pe vremea­­nd îşi conducea echipa în teren. Acum va încerca să repete huneie rezul­tate dirijind-o din afara lui... CAMPIONATUL EUROPEAN UNIVERSITAR DE FOTBAL (Urmare din pag. 1) spectacolul organizat în Sala spor­turilor în cinstea participanţilor, susţinut de un ansamblu de cîntece şi dansuri populare din Cluj, pri­mirea la Primăria oraşului Cons­tanţa, ca şi recepţia oferită în sa­loanele hotelului „Internaţional“ din Mamaia de tovarăşul Dan Mar­ţian, ministru pentru problemele tineretului. Duminică seara, în vreme ce căpitanii celor trei echipe clasate pe podium — Dinu (România), La­­lovic (Iugoslavia) şi Simek (Ceho­slovacia) — primeau cupele şi me­daliile de aur, argint şi bronz şi o fanfară locală îşi făcea simţită prezenţa, pe cerul Constanţei se a­­prindeau jerbe de artificii multico­lore. Echipa României, aureolată şi satisfăcută de o victorie finală care a cuprins un „marş“ de 6 jocuri în 12 zile, venea după un meci destul de greu, în care­ studenţii iugoslavi încercaseră totul pentru a-şi apro­pria ei victoria finală. Selecţionata iugoslaviei s-a apărat excelent — aşa cum a făcut-o pe tot parcursul campionatului — a pasat foarte bine la mijlocul terenului, dar, în atac, eforturile colective ale ju­cătorilor s-au lovit ca de un zid de apărarea noastră, condusă de Dinu. Abandonînd postul de mijlo­caş care îi fusese iniţial acordat, el a revenit în linia în care joacă şi în echipa naţională, lăsînd — prin această inteligentă permutare a lui C. Cernăianu — locul său în linia de mijloc ieşeanului Simionaş, al cărui aport în ultimele două par­tide ale echipei a fost foarte bun. In deschidere, după uin meci e­­chilibrat, echipele Spaniei şi Ceho­slovaciei au trebuit să joace şi pre­lungirile pentru a tranşa disputa lor pentru locul III. Cehoslovacii veneau după un alt meci cu pre­lungiri şi chiar penaly-uri (cel din semifinale, contra Iugoslaviei, cînd au fost învinşi, după o luptă dra­matică, la limită), dar acest lucru nu i-a deranjat vizibil, întrucît au reuşit să marcheze în cele din urmă (prin Mayer) şi să o învingă. Am văzut foarte bine cu prile­jul acestei ediţii a Campionatului universitar, ce înseamnă un fotbal tineresc, plin de vigoare, ambiţie şi dorinţă de victorie, iar întreaga atmosferă în care s-a desfăşurat competiţia a fost pur studenţească, de voioşie şi de înţelegere, trecîn­­du-se uşor — din primul moment — peste dificultăţile de limbă. Nu poţi uita foarte frumoasele seri în care studenţii spanioli, vest-germani şi cehoslovaci au stat împreună la masă au cîntat în cor cîntece din ţara lor, acompaniindu-se doar cu bătăi ritmice din palme, au dansat (să nu uităm că în aceeaşi perioadă, s-au desfăşurat la Constanţa me­ciurile turneului internaţional fe­minin de volei...), şi-au făcut mici cadouri şi au schimbat adrese, pro­­miţîndu-şi că îşi vor scrie. In general, o ediţie de un nivel tehnic superior, se spune, celorlalte două, care s-a bucurat de o orga­nizare aproape perfectă, excelente­lor gazde (comitetul de organizare format din membrii U.A.S.R. şi reprezentanţi ai organelor locale) aducîndu-li-se laude şi mulţumiri atît din partea participanţilor, cît şi din cea a reprezentanţilor F.I.S.U. şi U.E.F.A. in cadrul festivităţii de închi­dere a celei de a IlI-a ediţii a Campionatului european universi­tar au fost oferite — în afara celor trei frumoase cupe şi a me­daliilor care au recompensat pe câştigătoarea competiţiei, echipa României, şi pe ocupantele locu­rilor II şi III, selecţionatele Iu­goslaviei şi Cehoslovaciei — ur­mătoarele trofee : • Cupa „fair-play“ (oferită de U.A.S.R.) : echipei Olandei ; • Cupa eficacităţii (Ministerul educaţiei şi învăţămîntului) : ata­cului echipei României ; • Cupa pentru cele mai multe goluri marcate (F.R. Fotbal) : Ju­cătorului Toppmtlhier (R.F. a Ger­maniei) — 7 goluri ; • Trofeul oferit de reprezen­tantul U.E.F.A., Dr. Jira — an­trenorului echipei câştigătoare , prof. C. Cernăianu (România); • Cupa pentru cea mai popu­lară echipă (revvista „Viaţa stu­denţească“)­­ echipei Spaniei ; • Cupa pentru cel mai eficace jucător român (ziarul „Sportul“): M. Sandu _ 6 goluri ; • Cupa pentru cel mai bun ar­bitru al turneului (revista „Fot­bal“) : Antonio Camacho (Spania); • Cupa pentru cel mai bun co­ordonator de joc (Comitetul ju­deţean U.T.C. Constanţa): jucă­torului Dinu (România); • Cupa pentru cel mai bun portar al campionatului (C.J.E.F.S. Constanta) : Kri­volt­apte (Iugosla­via) ; • Cupa pentru cel mai popu­lar jucător (Loto-Pronosport) : Jucătorului Marcu (România); • Cupa pentru cel mai tehnic jucător (O.N.T. Mamaia) : Juan Iguls (Spania) ; • Cupa pentru cea mai bună apărare (ziarul „Litoral“) , echi­pei Cehoslovaciei. LA POLITEHNICA IAȘI RĂNILE SE ÎNCHID, DAR NU S-AU CICATRIZAT COMPLET... • Studenții ieșeni au un nou antrenor • Alecu şi Pal au primit dezlegări • „Vrem să ne reluăm locul un­i cit mai curând" • Cuperman — „caz special" ? Jucătorii ieșeni n-au uitat încă lovitura de trăznet care i-a făcut să retrogradeze , probabil că va mai trece cîtva timp pînă atunci. Deocamdată, formaţia are la cîr­­mă un nou „tandem“ de antrenori­­ prof. Constantin Laurenţiu, asistent F.E.F. şi prof. Ion Marica, lector la Institutul Politehnic. Contractul cu vechiul antrenor Virgil Mărdărescu a fost reziliat. Despre noul şi tînărul conducă­tor tehnic, Constantin Laurenţiu, se ştie că a lucrat multă vreme la echipa studenţească în ultimii ani alături de Traian Iordache şi Şerban Justin. Asistînd la o şedinţă de pregăti­re pe pantele abrupte din jurul Făgetului, mi-am dat seama că noul antrenor s-a aşternut cu se­riozitate pe treabă, lucrând foarte meticulos şi cu eficienţă remarca­bilă la redresarea echipei. — Lotul nostru — ne informea­ză prof. Constantin Laurenţiu — este alcătuit la ora actuală din „vechea gardă“ (Costaş, Pop, So­­fian, Ianul, Stoicescu, Romilă, Gre­­­erosu, Hanceariuc, Simionaş, K­o­­milă II, Marica, Incze IV, Dănilă, Lupulescu, Moldoveanu, Cuperman, Amarandei), la care se adaugă Ju­niorii Moldovan, Braşoveanu şi Croitoru. — Lipsesc, după cîte constatăm, Alecu şi Pai. — Alecu a primit dezlegare pen­tru Steagul roşu Braşov, iar Pai pentru Gloria Buzău. — Pe scurt, ce vă propuneţi ? — O Pregătire precompetiţiona­­lă fără cusur, o idee de joc la ni­velul competiţiei respective şi a obiectivului pe care -1 vom urmări cu implacabilă dirzenie... — Care este acest obiectiv ? — Locul prim In serie şi promo­varea în „A“. — Intîmpinaţi unele dificultăţi In această perioadă ? — Ar fi una... Cuperman. ...Dar despre acest prim „caz“, permiteţi-ne să relatăm noi, tova­răşe profesor Laurenţiu. Jucătorul Cuperman s-a prezentat la Borsec cu trei zile întîrziere, prelungin­­du-şi cu de la sine putere şederea la mare. El a sosit aci, însă, însoţit şi de familie, fără să ţină seama de consemnul care interzicea acest lucru. In loc să procedeze in con­secinţă, Cuperman a închiriat o cameră în staţiune, fără să mai ia parte la pregătire... Astfel că, semnatarul acestor rînduri avea să fie martor la un tablou bizar prin originalitatea lui. In vreme ce fotbaliştii ieşeni asudau din bel­şug pe pantele Făgetului, Cuper­man, tolănit la soare pe cearşaf, juca impasibil cărţi... Făptui aces­ta ni s-a părut o sfidare şi o crasă lipsă de bun simţ la adresa echi­pei sale şi a colegilor săi. Nu sîn­­teţi de aceeaşi părere, tovarăşe an­trenor ! George MIHALACHE Sportál . Înapoi, la regulamentul de joci Dacă ar fi să dăm crezare jucăto­rilor, antrenorilor şi... spectatorilor — mai ales acestora din urmă ! — nu­mai ei cunosc regulamentul jocului de fotbal, în vreme ce arbitrii sunt neştiu­tori în materie. Nu luăm apărarea arbitrilor şi, mai ales, nu vrem să facem din ei nişte cavaleri fără pri­hană ai terenurilor noastre de fot­bal, care nu greşesc niciodată. Gre­şesc şi ei. Deciziile lor nu sînt întot­deauna în concordanţă cu regulamen­tul, cu cele ce s-au întîmplat în te­renul de joc. Spunînd aceasta, nu ne gîndim la arbitrii fricoşi şi, cu atît mai puţin, la cei care nu ţin bine cumpăna dreptăţii. Ne referim la gre­şelile care pot fi comise la unele faze nu îndeajuns de clare, la deter­minarea unor poziţii de ofsaid etc. In nici un caz, însă, nu poate fi vorba de o necunoaştere a regulamen­tului de joc, chiar dacă pornim in jos, pînă la categoriile inferioare. Situaţia este adeseori cu totul alta dacă ne glndim la celelalte perso­naje de pe terenurile de fotbal : ju­cători, antrenori şi spectatori. Evi­dent, aceştia greşesc în aprecierea fa­zelor de joc, in primul rînd din cauza subiectivităţii. Dar, nu trebuie cău­tată doar aici explicaţia reacţiilor pe care le au uneori jucătorii şi publi­cul faţă de deciziile arbitrului, pro­testele din teren şi vociferările din tribune. Adevărul este că foarte mulţi dintre aceşti eroi ai stadioanelor — chiar şi fotbalişti fruntaşi, oricît ar părea de paradoxal — cunosc foarte vag regulamentul de joc sau nu-l cu­nosc de loc. Dacă am face o anchetă printre jucători, am putea constata — suntem­ siguri — că mulţi dintre ei nici n-aţi răsfoit vreodată regulamen­tul jocului de fotbal, necum să-l lec­­tureze cu atenţie, să-l înveţe temei­nic. De altfel, nu odată, jucători frun­taşi ne-au oferit probe de necunoaş­tere a regulilor de joc. Astfel, în ur­mă cu doi-trei ani, un fotbalist care jucase­­şi în echipa naţională, execu­ted o lovitură de la 11 metri (intr-un meci Steaua—Rapid) şi trimiţînd ba­­■ tonul în bară, s-a bucurat de faptul că mingea a ricoşat din bară In pi­cioarele lui şi a... tras din nou ! Bine­înţeles, el a fost penalizat cu o lovi­tură liberă indirectă, întrucît jucase a doua oară balonul. Este primul exemplu care ne-a ve­nit la îndemînă. Faptul că el nu este de dată recentă, nu-l face mai puţin concludent, lucrurile în această direc­ţie, a citirii şi învăţării regulamentu­lui de către jucători, neschimbîndu-se cîtuşi de puţin între timp. In aceeaşi situaţie se află şi mulţi antrenori. Ne amintim, de pildă, că un antrenor a protestat vehement îm­potriva sancţiunii acordate de arbitru (lovitură de la 11 metri), motivind că infracţiunea se petrecuse undeva, în­tr-o parte laterală a careului (? ! ?). Am avut, nu de mult, şi cazul unui antrenor federal care, trimis ca ob­servator la un meci important (C.F.R. Cluj — Steaua), în care arbitrul dic­tase o lovitură de pedeapsă, a com­bătut în raportul său hotărirea con­ducătorului jocului, dovedind, prin ar­gumentele folosite în acest scop, o crasă necunoaştere a regulamentului ! Şi, dacă «sa stau lucruri!« în rin­­durile celor legaţi direct de actul fotbalistic, ce pretenţii am mai pu­tea avea de la unii spectatori, care n-au văzut niciodată cum arată un regulament de fotbal (nu e vorbă că nici n-au prea avut de unde să-i procure). De aici, proteste la orice decizie a arbitrului, atmosferă­ în­cinsă şi, uneori, chiar incidente. La toate nivelele competiţionale, au fost reluate pregătirile în vederea noului sezon. S-ar face o treabă deo­sebit de utilă dacă in programul lec­ţiilor de antrenament ale fotbaliştilor ar figura şi studierea regulamentului de joc. Evident, cu marea masă de specta­tori, problema este mai complicată. Dar trebuie să se folosească toate mij­loacele posibile. Începînd cu inserarea In programe a celor mai importante articole de regulament, pentru a se ridica şi nivelul cunoştinţelor specta­torilor. Prin aceste acţiuni conjugate, prin­­tr-o cît mai largă cunoaştere a regu­lilor de joc, se face un important pas Înainte in direcţia creării unor condiţii cît mai bune pentru desfă­şurarea meciurilor de fotbal, pentru instaurarea unei atmosfere favorabile în terenul de joc şi în tribune. Jack BERARIU C.I.L. GHERLA — DINAMO BUCUREŞTI 2—5 (1—2) Cu ocazia inaugurării noului sta­dion din oraşul Gherla, a avut loc o reuşită duminică cultural-spor­­tivă, care a avut în program şi un meci amical între formaţia locală din divizia C. C.I.L. şi Dinamo Bucureşti. Cei aproape 4000 de spectatori au putut viziona un joc atractiv, cu multe faze de poartă. Victoria a revenit echipei bucu­­reştene cu 5—2 (2—1). Au marcat Lucescu (3), Dumitriu II şi Săl­­ceanu pentru Dinamo, respectiv, Engi şi Faur. în deschidere au jucat selecţio­natele feminine ale oraşelor Gherla şi Dej. Scor : 2—0 pentru fotbalis­tele din orașul gazdă. D. VATAU — coresp. STEAGUL ROŞU — JIUL 3—1 (2—0) Divizionarele A, echipele Steagul roşu şi Jiul au susţinut un meci de verificare pe stadionul Tinere­tului din Braşov. Jocul, promiţător, acum la început de sezon, a fost util atît pentru jucători, dar mai ales pentru­­ tehnicienii celor, două echipe, care au utilizat pe toţi com­ponenţii loturilor de care dispun. Stegarii, mai insistenţi pe întreaga durată a partidei, au reuşit să ob­ţină victoria cu scorul de 3—1. Au­torii golurilor: Balint, Pescaru, Cră­­ciunoluţ, respectiv Cotormani, C. GRUIA, coresp. A.S.A. TG. MURES — C.F.R. CLUJ 3—1 (1—0) Cele două echipe au prestat un joc bun, mult gustat de cei peste 2 000 de spectatori. Au marcat : Mureșan (min. 19, 61), Lucaci II (min. 79), respectiv, Petrescu (min. 59), I C. ALBU-coresp. TURNEUL ECHIPEI LIBANEZE NI­JM­EH CLUB BEIRUT La invitaţia adresată de Sport Club Bacău, aseară a sosit în ţara noastră, pentru un turneu de p­atru jocuri, echipa Nijmeh Club Beirut, campioană a Libanului şi, în­ ace­laşi timp, Cîştigătoarea cupei pe anul în curs. Din lotul deplasat în România — care este condus de preşedintele clubului, Sinan Atef — fac parte 8 jucători ai reprezentativei Liba­nului. Oaspeţii libanezi, vor evolua în oraşele Bacău (la 3 august, cu Ştiinţa din localitate), Piatra Neamţ (5 august, cu Ceahlăul), Vaslui (9 august, cu Viitorul) şi din nou Ba­cău (13 august, cu Sport Club, or­ganizatoarea turneului). Mayer (al doilea din stingă, în tricou alb) înscrie — în prelungiri — golul victoriei echipei cehoslovace în me­ciul pentru medaliile de bronz, disputat duminică sea­ra, cu selecţionata Spaniei Fotbal feminin la Brad FORESTA ARAD — RECORD CLUJ 2—0 Duminică, pe stadionul din Brad, a avut loc o partidă demonstrativă de fotbal feminin, cu participarea echipelor Foresta Arad şi Record Cluj. La capătul unui joc viu a­­plaudat de cei peste 2000 de spec­tatori prezenţi, jucătoarele din Arad au învins cu 2—0, prin golurile în­scrise de Petkovschi și Iitihailovici Pad 4 V 3-1 LA 6 AUGUST, LA PITEŞTI F. C. ARGEŞ - SELECŢIONATA CĂPITANILOR DE ECHIPE DIVIZIONARE A Am anunţat, nu­ de mult, că la 6 august oraşul Piteşti va găzdui un foarte atractiv progra­m­ cultu­ra­l-sportiv, prilejuit de sărbătorirea şi premierea echipei campioane F. C. Argeş. Cu acest prilej vor a­­vea loc mai multe manifestaţii din­tre care subliniem : deschiderea li­nei „expoziţii F. C. Argeş“ la Casa de Cultură, un carnaval în Parcul Ştrandului, meciuri de fotbal. Clan­ul programului urmează să-l con­stituie jocul dintre F. C. Argeş şi o selecţionată divizionară alcătuită în majoritate din căpitanii echipelor din Divizia A. Lotul acesteia din urmă se bucură de sprijinul antre­norului federal Angelo N­icul­escu. Clubul F. C. Argeş a lansat invi­taţiile, le-a cerut telegrafic con­firmarea şi aşteaptă răspunsuri din partea următorilor jucători convo­caţi la 5 august la Piteşti : M. Io­­nescu (Petrolul), Lupescu (Rapid), Lucescu sau Dinu (Dinamo), Pes­caru (St. roşu), Ijbaril­ (Jiul), Oble­­rcenco (Universitatea Craiova), Dembrovschi (Sport Club Bacău), C­ojocaru (C.F.R. Cluj), Sătmărea­­nu (Steaua), Antonescu (Farul), Na­­ghi (A.S.A. Tg. Mureş), Domide (U.T.A.), Cîmpeanu („U“ Cluj), Var­ga (C.S.M. Reşiţa) şi­­Turci (Sp. stu­denţesc Bucureşti). înaintea acestui meci jucătorilor de la F. C. Argeş le vor fi înmî­­nate tricourile de campioni repu­blicani şi va fi decernat. „Trofeul Petschovschi“ pentru sportivitatea publicului piteștean. LAVOINA, IN TABĂRA CAMPIONILOR în răcoarea împrejurimilor de la cabana Voina, aflată la poalele munţilor Iezerul şi Păpuşa (la 850 m altitudine), campionii pregătesc cu sirguinţă viitorul sezon compe­­tiţional. După ce toţi jucătorii au efectuat controlul medical la Centrul de medicină sportivă din Bucureşti, în­tre 21—25 iulie F. C. Argeş s-a an­trenat la Piteşti. De la 26 iulie, antrenorii FI. Halagian şi T. Dima, ajutaţi de medicul P. Tomescu şi masculul Gh. C­araveţeanu, conduc cele două antrenamente zilnice pe stadionul din Cimpulung Muscel şi pe potecile din împrejurimile ca­banei Voina. F. C. Argeş dispune, în prezent, de următorul lot de jucători : Stan, Niculestu, Ariciu, Gh. Cristian (por­tari), Piguleft, Oltean­u, Vlad, Barbu, Ivan, Ciolan, Nedelcu, Moisescu, Neculcea (fundaşi) Prepurgel, M. Popescu, Mustăţea (mijlocaşi), Ra­du, Roşu, Dobrin, Jercan, Troi, Din (înaintaşi). Acestora urmează să li se alăture Cassai, care în prezent, îşi satisface stagiul militar. După cum ne-a declarat vicepre­şedintele P. Rapaport, toţi jucă­torii manifestă o buna dispoziţie. Dobrin se preocupă îndeaproape de noul său coleg Troi, care anunţă, o frumoasă cursă cu Roşu pentru tricoul cu nr. 9. In timpul liber, fotbaliştii lui F. C. Argeş iau parte la activităţi cultural-educative, iar partidele de şah dintre Dobrin şi Barbu sunt ur­mărite de numeroşi simpatizân­d deşi ne aflăm la „ora meciului Spassk­i-Fischer“. De cîteva ori, ju­cătorii şi antrenorii au fost invitaţi la frumoasele jocuri de tabără ale pionierilor, prilejuri cu care inter­naţionalul Dobrin a răspuns nume­roaselor întrebări puse de tinerii săi admiratori. Din programul de pregătire al campionilor am mai reţinut cîteva meciuri amicale care vor avea loc — duminică 6 august :joc cu selec­ţionata căpitanilor echipelor de Di­vizie A ; 9 August: cu Metalul la Tirgovişte; 13 august: cu Ilappoel Ber Sheva (Israel); 16 august : cu Dacia Piteşti. In afară de partida cu Metalul, celelalte jocuri vor avea loc pe stadionul din Trivale. Ef. IONESCU JOCURILE ECHIPEI HOMENETMEN ÎN ŢARA NOASTRĂ La invitaţia clubului Steagul roşu, echipa libaneză Homenetmen Beirut va susţine două jocuri în ţara noastră. Primul va avea loc joi, la Braşov, în compania echipei Steagul roşu, pe stadionul Tinere­tului, cu începere de la orele 17.30.. Cel de al doilea sîmbătă, cu un adversar încă nedesemnat. PARADOXURILE SOCCERU­LU­I ORĂ­DEAN Se ştie, Crişul a.. înotat din greu în divizia A, fără să atingă „ma­lul“. A retrogradat în linişte, anun­­ţînd, însă, întinerirea lotului şi in­tenţia de a rămîne în B doar un an. De atîtea ori insuccesele au fost date pe seama numeroaselor plecări din oraşul de pe Criş. Me­reu ni se­ aminteau nume : Pojoni, Vigu, Kun, Popovici, Sătmărea­­nu ÎL Şi acesta e adevărul. Foarte mulţi jucători au părăsit Oradea (de ce, iată marea întrebare?), ora­şul cu tradiţii în fotbal, echipa lui Vaczi, Bodo, Spielman, care în e­­diţia 1948—49 aducea Oradiei pri­mul titlu de campioană a ţârii, iar în 1956 „Cupa României“. Şi seria plecărilor continuă. Cînd Crişul anunţă că se pregăteşte pentru vii­torul campionat, Frăţii Catena, portarul şi tînărul.­ fundaş, în care mulţi îşi puneau atîtea speranţe, primesc dezlegare şi pleacă să în­tărească pe Jiul. Ce se­ întîmplă la Crişul. Poate să mai înţeleagă ci­neva ceva ? MECIURI INTERNAŢIONALE IN FOTBALUL TĂCUT Duminică, echipa surzilor din Bucureşti a susţinut în Capitală un meci amical internaţional cu for­maţia Comet din Berlinul Occiden­tal. Gazdele au obţinut o victorie categorică, cu 9—2 (2—0). La 5 august, Comet va evolua la Constanţa, cu formaţia surzilor­­ din acest oraș. LA 8 AUGUST 1972 O NOUĂ TRAGERE EXCEPŢIONALĂ LOTO Un nou prilej de a obţine auto­turisme, excursii peste hotare şi premii în bani, vă este oferit de tragerea excepţională Loto din 8 august 1972, tragere care se prezin­tă cu o bogată şi atractivă listă de premii. Pe primul plan, se află desigur, autoturismele DACIA 1 300 și DACIA 1 100. Nu trebuie uitate nici excursiile la Budapesta cu petrece­rea Revelionului (durata cca. 6 zile) care se vor atribui — tot în număr NELIMITAT — ca și autoturisme­le. In fine ultimul capitol al pre­miilor îl reprezintă premiile în numerar, de valoare fixă şi va­riabilă. Pentru atribuirea tuturor acestor premii vor fi efectuate 4 extrageri care vor însuma 29 de numere. Se poate participa cu următoarele taxe : 2,5 şi 15 lei varianta, precum şi pe variante combinate şi com­binaţii „cap de pod“. Precizăm că variantele de 15 lei dau dreptul de participare la toate extragerile cu mari şanse de cîştig. Luni 7 august, este ULTIMA ZI pentru procurarea biletelor. Tragerea Pronoexpres de mîine va fi televizată direct din Studioul de Televiziune cu înţepere de la ora 19.10. Astăzi este ULTIMA ZI pentru procurarea biletelor. PREMIILE CONCURSULUI PRONOEXPRES NR. 30 DIN 26 IULIE 1972 EXTRAGEREA I i Categoria a 2- a i 1,50 variante a 47.927 lei ; a 3- a ] 8,55 a 8-408 lei ; a 4-a i 53,45 a 1.345 lei ; a 5-a i 124,65 a 577 lei ; a 6-a I 4.503,90 a 40 lei. Report categoria 1 i 1.002.658 lei EXTRAGEREA a Il-a i Catego­ria A i 4 variante 10Vg a 100.000 lei: B : 7.05 a 10.599 lei ; Ci 44,10 a 1.694 lei; D i 1.855,80 a 60 iei; E i 190,85 a 200 ei ; F : 3.320,35 if’fO lei. Report categoria A i 62.630 lei. Cîștigătorii de la categoria A de 100.000 lei sunt următorii: Daescu Dumitru din Brăila ; Trandafir Ma­rin din jud. Teleorman ; Boldog E­­lemer din Timişoara şi N. Petre din Bucureşti. Rubrică redactată de LOTO-PRONOSPORT

Next