Sportul, august 1973 (Anul 29, nr. 7491-7518)
1973-08-01 / nr. 7491
ZIAR A&.CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXIX — Nr. 7491 4 PAGINI 30 BANI ===§ Miercuri 1 august 1973 „cupa DAVIS, SE APROPIE STARTUL FINALEI EUROPENE ROMÂNIA-U.R.S.S. Ilie Năstase, pe „Central"7, la numai 80 de minute după aterizare Ziua de ieri, dominată pină spre prînz de antrenamentele jucătorilor români şi sovietici, care „şi-au pasat“ terenul Central cu o precizie de cronometru, alternîndu-şi rolurile de actori şi spectatori, părea să se încheie, pentru reporter, ca o zi obişnuită, o zi de lucru în aşteptarea, marii finale europene. Iată, însă, că, pe neaşteptate, cursul liniştit al ultimei zile de dulie a fost frînt de Ilie Năstase. La orele 14 nu ştiam dacă Ilie mai poate sosi „pe lumină“. Epuizasem toate variantele, toate legăturile. Făcusem escale imaginare la Roma, la Viena. Nu găseam un „culoar aerian“ care să-l aducă pe Ilie, a doua zi după finala cîștigată împotriva lui Gisbert. Dar, la orele 15,30, Năstase cobora dezinvolt dintr-un avion reperat cu recunoscuta lui abilitate. Campionul nostru, hotărit să-şi ţină cuvîntul, a găsit o soluţie mai complicată, e adevărat, dar care s-a dovedit, pină la urmă, realizabilă. El a plutit mai întii de la Istanbul spre Atena, a „simţit“ legătura cu Sofia, iar din capitala Bulgariei s-a lansat într-o a treia etapă, spre Bucureşti. Pină aici, nimic deosebit. Un reporter e obligat, la urma urmelor, să intuiască toate aceste soluţii neaşteptate, atunci cînd este vorba de un sportiv care joacă aşa cum joacă, adică în afara tuturor canoanelor. De aici, insă, şi pină la a avea surpriza de a-l revedea pe Ilie Năstase la orele 16,43 (!) pe terenul Central de la Progresul este ceva mai mult. Ilie Năstase a apărut pe teren cu o poftă de joc definitorie pentru dragostea lui faţă de tenis. Deloc obosit, Ilie Năstase a început în forţă seturile de simplu cu Ovici, reuşind mingi aplaudate de mai tânărul său partener şi de o tribună care a reuşit să se populeze cu un instinct special, ceea ce ne face să bănuim că un telefon fără fir reuşeşte să stabilească legături miraculoase printre suporterii tenismenilor noştri. Antrenamentul de ieri a fost o frumoasă galopadă. Ilie Năstase a forţat, a jonglat, a alergat cu preţul ultimelor puteri, a cules toate stopurile, a înlocuit simplul — dintr-un foc — cu dublul, a glumit, s-a întreţinut, de la distanţă, cu fratele său, Costică, pe care l-a loan CHIRILA (Continuare in pag. a 4-a) Ilie Năstase din nou acasă, pentru „Cupa Davis“ HOCHEI LA MIERCUREA CIUC SELECŢIONATA ROMÂNĂVESTRA FROLUNDA (Suedia) 1-1 MIERCUREA CIUC, 31 (prin telefon, de la corespondentul nostru, Z. Morvay). — în cea de a doua partidă disputată în localitate între Selecţionata română şi Vestra Frolunda (Suedia) tabela de marcaj a consemnat un rezultat de egalitate: 1—1 (1—0, 0—1, 0—0). Au înscris : Costea (min. 5) şi Henriksson (min. 32). Meciul a fost echilibrat şi dinamic. Hocheiştii noştri au dominat în prima repriză, deschizând scorul. Repriza secundă a fost dominată de oaspeţi care au reuşit să egaleze. Totuşi, Pană a ratat în min. 38 o bună ocazie de gol, la capătul unei acţiuni spectaculoase. Deşi repriza a treia, a fost cea mai frumoasă, hocheiştii celor două echipe n-au mai înscris nici un gol. Din formaţia noastră s-au remarcat Dumitraş şi Tufeanu. Au arbitrat Gh. Mureşanu şi Kjell Jonsson. PUNCTE PENTRU MARELE PREMIU-FILT! După o săptămînă de pauză, Ilie Năstase reintră în întrecerile pentru Marele Premiu — FILT, în cadrul finalei zonale din „Cupa Davis“. Incepînd cu acest an, se acordă haremuri importante de puncte pentru competiţia supremă pe echipe. In meciul România — U.R.S.S., două victorii la ■ simplu valorează..40 p; una singură — 30 p; dublu — cite 10 p (simpla participare la meci acordă un total de 25 p). Deci maximum posibil este 50 puncte ! tV.\\\\\\\\\Vb\\\\\\\\\\\\\\\\\W^ Ultima săptămână de întreceri pentru circuitul FILT (turneele de la Washington și Bretton Woods) a adus importante modificări în clasamentul primelor locuri. Continuă să conducă Ilie Năstase (România) cu 282 p, urmat de Jan Kodes (Cehoslovacia) 160 p, Tom Okker (Olanda) 131 p, Aleksandr Metreveli (U.R.S.S.) 126 p, Karl Meiler (R.F.G.) 119 p, Roger Taylor (Anglia) 113 p, Arthur Ashe (S.U.A.) 108 p, Manuel Orantes (Spania) 103 p etc. MITINGUL PRIETENIEI Şl SOLIDARITĂŢII ROMÂNO-VIETNAMEZE Cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe cere o face In ţara noastră delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrat* Vietnam, marti **ara in Capitală, in Sala Palatului, « avut loc mitingul prieteniei »i Soldaritâţii româno-vietnameze. Mitingul a reunit peste 3 000 de oameni ai muncii din Întreprinderile şi instituţiile capitalei, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, reprezentanţi ai conducerii, unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. In sală se aflau, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R.,ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. La miting au asistat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, precum şi membri ai Ambasadei R. D. Vietnam şi ai Ambasadei Republicii Vietnamului de sud la Bucureşti, încadrate de drapelele de stat ale celor două ţări. stemele Republicii Socialiste România şi Republicii Democrate Vietnam împodobeau fundalul scenei. In Umbri* română *i vietnameză er» Înscrisă urarea „Trăiască prietenia frăţească, «Hanţa *i colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam“. în aplauzele asistenţei, în prezidiu iau loc tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri," Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam, prim-ministru al Guvernului R. D. Vietnam. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Democrate Vietnam şi Republicii Socialiste România. Mitingul a fost deschis de tovarășul Gheorghe Cioară, prim-secretar alComitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei. . Au luat cuvîntul Ştefan Beţea de la Uzinele „23 August“, studenta Mihaela Dumitru şi ing. Gheorghe Bajgoi, care au adresat oaspeţilor un fierbinte salut. Intimpinat cu put*ni o* «plana* • luat cu viatul tovarăşul Ion Gheorgh* Maurer. A vorbit »pol tovarăşul Fim V«» Dong, c*r» a fost salutat cu vH »plauz«. în Încheierea cuvintirii sale, primul ministru vietnamez a tnmînat tovarăşului Ion Gheorghe Maurer un steag roşu, purtind inscripţia ! „Trăiască in veci prietenia frăţească şi solidaritatea militantă dintre poporul vietnamez şi poporul român!“. Cei doi şefi de guverne îşi string cu căldură mîinile, se îmbrăţişează. Mitingul ia sfîrşit intr-o atmosferă însufleţită. Toţi cei prezenţi iţi manifestă şi cu acest prilej satisfacţia pentru continua dezvoltare a relaţiilor de strînsă colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Celor ce Muncesc din Vietnam, dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam, spre binele român al celor două ţări, şi popoare, al unităţii ţărilor socialiste, în interesul cauzei păcii şi progresului în lume. DUPĂ CAMPIONATELE MONDIALE CANOE - FOCARUL ATENŢIEI: PROBELE OLIMPICE CAIAC - ÎNTRE CONFIRMĂRI ŞI INCERTITUDINI TAMPERE, 31 (prin telefon, de la trimisul nostru). în continuarea comentariilor prilejuite de evoluţia sportivilor români la cea de a XI-a ediţie a C.M. de la Tampere vă propunem cîteva observaţii pe grupe de probe, acordînd în numărul de astăzi o firească prioritate întrecerilor cuprinse în programul J.O., întreceri care, de altfel, au stat în centrul atenţiei tuturor celor 23 de rechipe participante. Desigur, aceste notaţii nu au şi nu pot avea un caracter definitiv, acum aflîndu-ne abia în primul an post olimpic. Ele s-au desprins însă din desfăşurarea unei foarte importante etape de pregătire şi verificare şi, de aceea, ne exprimăm convingerea că studierea lor de către factorii de resort poate fi utilă şi eficientă. K 1—1 000 m (C.M. 1971 locul 7 ; J.O. 1972 necalificare în finală). Selecţionarea lui Ciprian Macarenco ■s-a dovedit, fără îndoială, cea mai bună soluţie pentru această probă în care de mulţi ani rezultatele au fost mediocre sau foarte slabe. Caiacistul nostru a întrecut aşteptările depăşind cu două locuri (4 faţă de 6—7) obiectivul maxim pentru această probă. Bucuria rezultatului nu trebuie să diminueze însă ambiţiile viitoare, mai ales că la această probă, considerată de mulţi nu numai ca cea mai grea, ci şi ca un etalon valoric, există în prezent adversari cu performanţe deosebit de ridicate, fiind suficient să amintim printre aceştia pe Géza Csapó (Ungaria), A. Saporenko (U.R.S.S.), G. Sledjievski (Polonia) etc. C 1— 1 000 m (C.M. 1971 locul 8, J.O. 1972 locul 1). Titlul mondial, medalia de aur şi recunoaşterea unanimă a lui Ivan Patzaichin ca cel mai bun canoist din lume in proba olimpică. Finala ne-a adus nu numai o mare bucurie, ci şi certitudinea că la această probă avem o acoperire valorică de natură să justifice optimismul pentru viitoarele Jocuri Olimpice din 1976. Spunem aceasta preţuind, desigur, excelentele calităţi ale tinărului canon, sovietic Vinojindis, ale excepţionalului maghiar Tamuş Wichman sau ale cehoslovacului Civrtecka, dar avem o mare încredere în talentul, pregătirea şi puterea de luptă ale lui Ivan Patzaichin. K 1 — 500 m fete (C.M. 1971 locul 5 ; J.O. 1972 locul 5). Viorica Dumitru și-a dublat, de data a-Dan GÂRLEȘTEANU (Continuare in pag. a 4-a) Turismul sucevean-pe itinerarul cotelor reale de eficacitate Oricine este de acord că, din punct de vedere turistic, judeţul Suceava beneficiază de condiţii excelente. Arareori o regiune a ţării se poate mîndri cu obiective atît de atractive pentru vizitatori, atît de variate (dacă aducem în discuţie caracterul lor istoric, natural, cultural sau industrial) şi deci, atît de solicitate. Enumerînd vechi ctitorii voievodale ca Suceviţa, Moldoviţa, Putna, Voroneţ, Dragomilina, biserica Bogdana din Rădăuţi, Cetatea de scaun, Hanul domnesc Şi Combinatul lemnului din Suceava, Casele memoriale Ciprian Porumbescu şi Nicolae Labiş, Strada scriitorilor şi Dumbrava minunată, din Fălticeni, ineditul Muzeu al lemnului din Cimpulung, cel de ceramică neagră din Marginea, Salina Cacica, Pietrele Doamnei, masivele muntoase şi vestitele obcine bucovinene, nu facem nimic altceva decit să trecem în revistă obiective turistice care au depăşit de multă vreme, prin faimă, frumuseţe şi valoare, graniţele ţării. Meleagurile sucevene găzduiesc oameni veniţi de la mii şi — nu, arareori— zeci de mii de kilometri... Pentru toate aceste motive, iatăne cît se poate de tentaţi să facem un tur de orizont prin activitatea turistică a unuia dintre cele mai favorizate, sub acest aspect, locuri din ţară. Scopul : sunt folosite plenar posibilităţile ce există aici pentru ca o masă cît mai mare de cetăţeni, indiferent de vîrstă sau de ocupaţie, să poată beneficia de toate avantajele acestei activităţi deosebit de utile ? Şi dacă da, prin ce mijloace se realizează aceasta, cum pot fi ele folosite şi extinse la nivelul altor unităţi administrative similare ? Pentru aceasta am pornit de la capitolul:« ^ Cabanele, campingurile, motelurile şi hanurile sunt constituite într-o reţea care împînzeşte de-a lungul şi de-a latul harta turistică a Sucevei. Se măreşte în continuare capacitatea de cazare şi confortul locurilor de găzduire. Iată numai două exemple: pe Rarău se află în construcţie o nouă şi modernă cabană ce va fi terminată anul viitor, iar o alta, în masivul Giumalău, a şi intrat în funcţiune. Pentru cei mai mici oaspeţi — pionierii şi elevii din alte judeţe — nu mai puţin de 15 localităţi sucevene pot oferi simultan 1610 locuri de cazare, iar în Vatra Dornei, Iacobeni, Radu TIMOFTE Constantin ALEXA (Continuare în pag. a 2-a) Taberele de corturi, la care participă cu deosebit interes şi plăcere cetăţeni de toate virstele de pe cuprinsul judeţului Suceava, pot fi întilnite pe multe din traseele turistice de pe aceste meleaguri. Foto : C. ALEXA — Suceava ...AMENAJĂRI TURISTICE IN ZONA DE SUD A CAPITALEI SE CONSTRUIEȘTE CEA MAI MARE SALĂ DE SPORT DIN TARĂ ***,,.*" ’ ovti— •»!«. «Mi.... «uiR. ramuri de sport • Noua sala va face parte dintr-un mare complex sportiv De cîteva săptămîni, pe Şoseaua Olteniţei din Capitală, în incinta bazei sportive „Constructorul“, s-a deschis un nou şantier. Aici, chiar pe fostul teren de rugby, au început lucrările de construcţie a celei mai mari şi mai moderne săli de sport din ţară, a cărei necesitate devenise evidentă îndeosebi pentru organizarea la Bucureşti a unor competiţii de anvergură, vechea sală Floreasca fiind, din acest punct de vedere, depăşită atît în privinţa spaţiului de joc, cît şi a capacităţii tribunelor. La alegerea amplasamentului pentru, construcţia noii săli — care a avut în vedere şi alte variante — au fost luate în seamă mai multe considerente. In primul rînd — şi cel mai important — acela de a se realiza un echilibru între diferitele zone ale oraşului prin crearea şi in partea sa sudică — lipsită, în genere, pînă acum de asemenea construcţii — a unui complex sportiv de mare capacitate. Apoi, satisfacerea cerinţei ca sala să fie dispusă în apropierea unei artere de mare circulaţie, cum este la ora actuală Şoseaua Olteniţei, dar mai ales în funcţie de cum va arăta în viitorul apropiat piaţa Piscului, care va deveni un foarte important nod de circulaţie (pe aici va trece inelul principal de circulaţie al oraşului şi tot aici va fi punctul de pornire al autostrăzii Bucureşti — Giurgiu — Sofia — Istanbul). în sfîrşit, un alt Constantin FIRANESCU (Continuare in pag. a 2-a) Perspectiva viitoarei sali de sport văzută dinspre piaţa Piscului * • Capacitatea acestei moderne săli polivalente va fi de 6 000-8 000 de locuri • Condiţii foarte bune pentru găzduirea unor competiţii de anvergura. In 11 ŞEDINŢA BIROULUI EXECUTIV AL C.N.E.F.S. Ieri a avut loc şedinţa lunară a Biroului Executiv al C.N.F..F.S. în cadrul, căreia au fost dezbătute, rezolvate şi aprobate unele probleme, proiecte şi măsuri actuale şi de perspectivă ale mişcării sportive, în lumina Hotărârii C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului şi pe baza planului de măsuri al C.N.E.F.S. : 1. Proiectul Ansamblului de mijloace pe grupe de vîrstă şi ocupaţii pentru orientarea cetăţenilor, asociaţiilor sportive în alegerea formelor de practicare a exerciţiilor fizice şi sportului. 2. Măsuri pentru elaborarea planurilor de dezvoltare pe ramuri de sport pină în anul 1980 şi reaşezarea unităţilor sportive de performanţă. 3. Proiectul calendarului competiţiilor republicane pe anul 1974. 4. Proiectul de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de clasificare sportivă. 5. Planul tematic al ziarului „Sportul“ şi publicaţiilor sportive. 6. Referat asupra pregătirii şi comportării echipelor reprezentative de scrimă la Campionatele mondiale de la Göteborg (2013.VII.1973). 7. Planul de activitate al Biroului Executiv al C.N.E.F.S. pe semestrul al doilea al anului 1973. Biroul Executiv a aprobat Ansamblul de mijloace orientative pentru alegerea formelor de practicare a educaţiei fizice şi a sportului şi a hotărât difuzarea acestui material într-un tiraj larg. Au fost făcute observaţii la nota de prezentare a calendarului competiţiilor republicane pe anul 1974 şi au fost aduse îmbunătăţiri privind corelări de date şi perioade de competiţii. Acest calendar urmează să fie definitivat şi publicat în presă. . S-a hotărit ca Proiectul de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de clasificare sportivă să fie publicat în presă şi să fie definitivat pe baza propunerilor primite urmînd să intre în vigoare la 1 ianuarie 1974. Biroul Executiv a apreciat ca, nesatisfăcătoare rezultatele loturilor reprezentative de scrimă la recentele campionate mondiale din Suedia şi a respins referatul federaţiei de specialitate ca necorespunzător solicitând o analiză completă, profundă, cu mărsuri corespunzătoare. General lt. Marin Dragnea, primvicepreşedinte al C.N.E.F.S., a informat pe membrii Biroului Executiv despre rezolvarea unor probleme curente şi bilanţul rezultatelor sportive din luna ..iulie a.c. şi a prezentat planul de pregătire a lotului naţional de tenis pentru apropiatul meci cu echipa U.R.S.S. In încheierea lucrărilor şedinţei Biroului Executiv a luat cuvîntul preşedintele C.N.E.F.S., Emil Drăgănescu, care a subliniat importanţa documentelor dezbătute şi adoptate, precum şi necesitatea aplicării întocmai a prevederilor acestora, a necesităţii per- manente de mobilizare a tuturor forţelor din mişcarea sportiva pentru ai îndeplini cît mai grabnic sarcinile care decurg din Hotărârea C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea sportului de masă şi de performanţă in ţara noastră. . ......... Reporterii nostri pe teren, in mijlocul preocupărilor pentru aplicarea prevederilor Hotaririi Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie-2 martie a.c. moldova nouă. j}| ACEST TÎNĂR CENTRU URBAN • NU NUMAI DIVIZIONARA C ESTE DE VINĂ... tîPflRTlIT ÎNPFPF • ISTORIA EDILITARĂ A ORAȘULUI CUPRINDE ■jrUIl 1 11« 111 Ulti XI Şl PAGINI TI: SPORIUI CU BAZA MATERIALĂ Un nou popas în judeţul Caraş- Severin , de această dată într-unul din cele mai noi oraşe bănăţene. MOLDOVA NOUA. Pînă în 1954 comună, vechea localitate de pe malul bătrînului Danubiu a intrat în circuitul industrializării socialiste a ţării şi, firesc, ampla dezvoltare economică şi socială a propulsat-o în rîndul centrelor urbane. Astăzi, majoritatea celor aproape 20 000 de locuitori ai aşezării dunărene muncesc la întreprinderea minieră cupriferă, şantierele de construcţii, fabrica de cherestea şi sectorul de exploatare forestieră1, în portul comercial şi industrial, la autobaza de transport, la C.A.P. sau S.M.A., învaţă la liceu, în şcoala profesională sau la cele 5 şcoli generale. Moldova Nouă nu este numai un oraş nou, ci şi un oraş al tinereţii. La cea mai mare unitate economică a oraşului, de pildă, întreprinderea minieră, 35°/6 dintre salariaţi sunt tineri. Şi unde este tinereţea, sportul nu poate şi nu trebuie să lipsească. DE LA UN TEREN NEÎNGRĂDIT, LA UN COMPLEX SPORTIV Cu doar doi ani în urmă, lingă şoseaua naţională ce traversează Moldova Nouă se afla un teren de fotbal neîngrădit. Şi nu numai faptul că echipa locală Minerul a reuşit să pătrundă în eşalonul performanţei, promovînd indivizia C, a determinat organele locale să impulsioneze crearea unui complex sportiv. Ci convingerea acestora că miile de iubitori ai sportului din urbea lor (şi cei care trebuiau să devină iubitori ai sportului !) au nevoie de o bază sportivă corespunzătoare. Şi — de ce nu ? — chiar orgoliul de a avea şi în acest sector de activitate o realizare pe măsura modernizării localităţii lor. Astfel, vechiul teren de sport a fost înconjurat de un gard de zid, dar şi de o pistă atletică şi sectoare de sărituri şi aruncări,, de terenuri de volei, tenis şi, bineînţeles, o tribună cu capacitate de 1500 locuri. Şi pentru ca terenul de fotbal să se simtă şi mai... flatat, a fost gazonat. Chiar în ziua vizitei noastre la Moldova Nouă se lucra la o nouă suprafaţă de joc destinată antrenamentului fotbaliştiei O RECENTĂ PREMIERĂ: BAZINELE DE ÎNOT Doar cu o săptămînă în urmă, amatorii de înot (şi sunt mulţi aci, pe malul bănăţean al Dunării) au Paul SLAVESCU Traian IOANIȚESCU (Continuare în pag. a 2-a) .