Sportul, decembrie 1975 (Anul 31, nr. 8161-8182)
1975-12-27 / nr. 8180
CEI MAI BUNI SPORTIVI ROMÂNI AI ANULUI 1975 stabilţi de federative de specialitate BASCHET 1. VASILE POPA (Dinamo), 2. Ileana Gugiu (Rapid), 3. Costel Cernat (Steaua), 4. Rodica Goian (Universitatea Timişoara), 5. Gheorghe Oczelak (Steaua), 6. Dan Niculescu (Dinamo), 7. Liliana Rădulescu (I.E.F.S.). 8. Diana Mihalik (I.E.F.S.). 9. Florentina Căpriţă (Olimpia Bucureşti). 10. Virgil Capuşan (Liceul 35 Bucureşti). AEROMODELISM 1. CSABA ILYES (Gloria Dej), 2. Dorel Cîltea (Voinţa Tg. Mureş), 3. Otto Mints (Voinţa Tg. Mureş), 4. Cringu Popa (Avia Bucureşti), 5. Petre Horvath (Sanitarul Deva), 6. C-tin Apărăvoaie (Aripile Braşov), 7. George Craioveanu (Griviţa Roşie Buc.), 8. Mircea Păucă (Griviţa Roşie Buc.), 9. Gheorghe Popa (Avia Bucureşti), 10. Ştefan Horvath (Sanitarul Deva). YACHTING 1. HORIA ISPAS (C.N.U. Bucureşti), 2 Alexandru Vasiliu (C.N.U.), 3. Ion Alexandru (Ştiinţa Constanţa) şi Florin Panaitescu (Ştiinţa Constanţa), 5. Mihai Butucaru (C.N.U.), 6. Alexandru Feredean (C.N.U.), 7. Emil Groza (C.N.U.) şi Traian Tonea (C.N.U.), 9. Mircea Dumitriu (C.N.U.) şi Nicolae Iliescu (C.N.U.). DOINĂ !' 1. NICOLAE PĂSĂRICĂ ' (Dinamo), 2. Gheorghe Drăghici (C.P.R.), 3. Nicolae Pau■ Ilescu (Universitatea Buc.), ■, 4. Nicolae Fundăţeanu (Celluloza Călăraşi), 5. Doinei■ Călin (A.S.A. Constanţa), 8. Liviu Munteanu (C.F.R. Sibiu), 7. Gheorghe Stanciu (Viaţă nouă Olteni), 8. Alexandru Chivu (Gloria Bucurî reşti), 9. Iancu Tudorancea I (Confecţia Rm. Sărat), 10. »I Dumitru Gălăţeanu (Metalul I’ Roman). I ŞAH ■J 1. FLORIN GHEORGHIU I (I.T.B.), 2. Gertrude Iîaum- Tstark (Medicina Timişoara), 3. Elisabeta Polihroniade (U■Universitatea Bucureşti), 4. Victor Ciocâltea (I.T.B.), 5.. Suzana Mahai (Medicina Tilimişoara), 6. Carol Partoş (Petrolul Ploieşti), 7. Theo- Idor Ghiţescu (I.T.B.), 8. Margareta Mureşan (I.T.B.), 9. Volodea Vaisman (Medicina Timişoara), 10. Mihai Subău (Universitatea Bucureşti). i RADIOAMATORISM : 1. LUCREŢIA TIMOCEA ! — radiogoniometrie operali tivă (Radioclubul judeţean I, Maramureş) şi RADU BRATU ■j — unde scurte şi radiotele- grafie sală (Radioclubul judeţean Constanţa), 2. Carol I, Takacs (Radioclubul judeţean Bihor), 3. Octavian Igor- Jdea (Radioclubul Central J Bucureşti), 4. William Culpin (Radioclubul judeţean Braşov), 5. Ştefan Olah (Radio- J clubul judeţean Sălaj), 6. Filofteia Stanică (Radioclu- J bul judeţean Buzău), 7. Gheorghe Cimpeanu (Radioî clubul judeţean Prahova), 8. J Mircea Rucăreanu (Radio- clubul judeţean Constanţa), 9. Gheorghe Cerchez (Radio- clubul judeţean Timiş), 10. Sandu Visarion (Radioclubul orăşenesc Făgăraş), POPICE 1. ANA PETRESCU (Gloria Bucureşti), 2. Gheorghe Silvestru (Petrolul Teleajen), ■ , 3. Iosif Tismănar (Constructorul Galaţi), 4. Petre ■ Purge (Voinţa Bucureşti), 5. | Mariana Constantin (Hidroimecanica Braşov), 6. Elena || Trandafir (Laromet Bucureşti), 7. Florica Neguţoiu (Gloria Bucureşti), 8. Ilreil Băiaş (Constructorul Galaţi) ] 9. Margareta Cătineanu (Gloria Bucureşti), 10. Marin Grigore (Olimpia București). AGENDA ECHIPA ROMÂNIEI PENTRU ŞAHULUI PRELIMINARIILE CAMPIONATULUI EUROPEAN A fost alcătuită echipa care între 12 şi 17 ianuarie, la Montana-Crans (Elveţia), va participa la grupa preliminară a Campionatului european, alături de formaţiile Ungariei, Elveţiei, Danemarcei şi Belgiei (primele douăse califică pentru turneul final de la Moscova). Din lotul român fac parte: Gheorghiu, Ciocâltea, Parto., Ghiţescu, Ungureanu, Pavlov, Vaisman, Urzică şi Stoica. Conducător tehnic : dr. O. Traianescu. O FRUMOASĂ INIŢIATIVĂ Asociaţia sportivă I.T.B. a organizat o festivitate cu prilejul căreia au fost premiaţi cei mai merituoşi şahişti ai acestui colectiv, marele maestru Florin Gheorghiu, învingătorul turneului zonal de la Vraţa, maestrul internaţional Victor Ciocâltea, care a cucerit cel de al 7-lea titlu de campion naţional, şi maestra internaţională Margareta Teodorescu. Cu acest prilej, directorul general al întreprinderii de transporturi Bucureşti, ing. Dumitru Stoian, i-a felicitat pe cei trei sportivi, evocînd activitateafructuoasă ce se depune în cadrul secţiei de şah, una dintre cele mai puternice din ţară. Din partea conducerii întreprinderii, un premiu a fost înmînat maestrei internaţionale Elisabeth Polihromaile (Universitatea Bucureşti), care a devenit pentru a 5-a oară campioană de şah a ţării întrecîndu-le, printre altele, şi pe reprezentantele I.T.B. A fost un frumos gest de fair-play. DOUĂ PREMII PENTRU RODICA REICHER Participînd la turneul internaţional feminin de la Tbilisi, maestra internaţională Rodica Reicher a ocupat, după cum s-a anunţat, locul 6 într-o companie puternică (6 puncte din 12 posibile, 3 victorii, 3 infringed, 6 remize). Şahista româncă a fost distinsă, însă, cu două premii speciale : prima dintre participantele de peste hotare (au mai concurat Michel, Pihailici, Karakas şi Polanova) și cel mai bun rezultat contra jucătoarelor gruzine. Rodica Reicher a invins-o, printre altele, pe ciştigătoarea turneului, marea speranţă a şahului sovietic, Maia Ciburdanidze, pe care mulţi o socotesc drept o urmaşă a ilustrei campioane Nona Gaprindaşvili PETROSIAN REDIVIVUS în campionatul de şah al U.R.S.S. (liga superioară, in care se hotărăşte deţinătorul titlului) a învins marele maestru Tigran Petrosian, care — la cei 48 de ani ai săi — marchează o spectaculoasă revenire. Fostul campion al lumii a acumulat 10 puncte din 15 posibile (+6 —1–8). Iată clasamentul în continuare : 2—5. Vaganian, Guliko, Romanism. Tal 9'/?, 6—8. Balasov, Gheller, Polugaevski 8V2, 9—10. Bronstein, Beliavski 7V2, 11. Dvoreţki 6'h, 12. Albini G, 13. Dorfraan 5V2, 14. Furman 5, 15. Doroskevici IV2, 16. Klovan 4. Boris Guliko a îndeplinit norma de mare maestru. Rubrică redactată de Valeriu CHIOSE DUMITRU CIPERE - MAIA SPERANŢA A BOXULUI MEHEDINTEAN La 18 ani, 10 victorii internaţionale în clasamentul celor mai buni 10 boxeri ai anului, întocmit de federaţia de specialitate, figurează, pentru prima oară, şi un junior : Dumitru Cipere (Metalul Drobeta Tr. Severin) Lămurirea surprinzătoarei apariţii este ţinta reportajului de faţă. Cel care intra pe uşă era „eroul“ de care ni se vorbise pînă atunci (..... a venit de curind din turneul efectuat in Anglia“, „este campionul de juniori al ţării“, „are10 victorii, peste hotare, numai in acest an“), în faţa noastră — la sediul C.J.E.F.S. Mehedinţi — se afla un tinăr timid, cu o şapcă în mină, care privea cu ochi mari, vioi, pe cei care-1 intimpinau. Cineva a făcut oficiul de gazdă, prezentind oaspetele : — Dumitru Cipere, campion national de juniori la categoria semimuscă. In carnetul reporterului au apărut apoi date suplimentare : tînărul boxer, speranţa mehedinţenilor (dar şi a iubitorilor boxului din întreaga ţară) s-a născut la Drobeta Tr. Severin, are 18 ani împliniţi (la sfîrşitul lunii octombrie), lucrează ca tîmplar (de un an, după doi ani de şcoală profesională la Șantierele navale din localitate. — Nu, nici nu mă gindesc, răspunde el hotărit celor care îi propuseseră un mic concediu, de refacere, la Sinaia. Vreu să rămin pe loc, să mă antrenez in continuare. Altfel ies din formă, mă ingras. Alături de el, ca întotdeauna, se afla antrenorul său, severineanul Constantin Drăghici, cu succese în formarea tinerilor boxeri : „Este un tinăr reuşit din toate punctele de vedere , îşi prezintă elevul. Vi asigur că este serios, muncitor, talentat. Îl cunosc de cină avea 13 ani și... doar 28 kg“. Cerem amănunte privind ultimele performanţe şi aflăm un palmares remarcabil pentru virsta sa. Numai in 1975 a susţinut 13 partide, ciştigindu-le pe toate ! In finala campionatului republican de juniori (cind a devenit campion la categoria sa) — trei victorii. Apoi, alte zece, toate in intilniri internaţionale peste hotare : în campionatul balcanic de juniori (pe care l-a cîştigat) — două victorii ; în turneul „Prietenia“ din R. D. Germană — patru victorii ; in dublul meci cu echipa R. D. Germană — două victorii ; în turneul din Anglia (din luna noiembrie) —• două victorii. Campionul din Drobeta Tr. Severin iubeşte, aflăm, foarte mult boxul. Exersează conştiincios la antrenamente, cu ambiţie, fără să fie „împins“. — Care îi sunt calităţile ? — îl întrebăm pe antrenor. — Este un reprezentant al scrimei pugilistice — ne răspunde C. Drăghici. Nu se „bate“ in ring, la întimplare. Boxează in viteză, gindeşte bine in timpul luptei, are precizie in lovituri, frecventă remarcabilă. Ar mai trebui spus despre el că invadă repede şi cu multă uşurinţă ceea ce i se arată. Acum lucrăm in special pentru îmbunătăţirea forţei, necesară desăvirşirii talentului său deosebit. Am vorbit despre Dumitru Cipere cu... el, cu tovarăşii săi de muncă de la Şantierele navale din Drobeta Tr. Severin, cu colegii de sport şi concluzia este una : tînărul campion severinean— un veritabil talent — este modest, respectuos, iubit de toţi. Un amănunt în plus , pierzindu-şi tatăl. în urmă cu un an, el este de fapt capul familiei, în care se află acum mama sa şi un frate de 8 ani. în ziua liberă, după primirea ce i s-a făcut la venirea din Anglia, a plecat grăbit să rezolve unele probleme gospodăreşti. Gînduri de viitor ? — Să boxez mult, mult dar și bine. Nu vreau ca victoriile din acest an să rămină singurele... Modesto FERRARINI LOTO-PRONOSPORT INFORMEAZĂ ULTIMA ZI PENTRU PROCURAREA BILETELOR LA TRAGEREA LOTO 2! Se cîştigă cu 2 numere din 4 şi cu 3 din 12 extrase. Tragerea are loc mîine, la Bucureşti în sala Clubului Finanţe-Bănci din str Doamnei nr 2 cu începere de la ora 18. PROCURAŢI BILETE PENTRU TRADIŢIONALA TRAGERE EXTRAORDINARA PRONOEXPRES A REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1976. în agenţiile Loto-Pronosport găsiţi bilete pentru ultima tragere Loto 2 a acestui an. Reamintim că această tragere a oferit participantilor numeroase cîştiguri în autoturisme si bani. ClŞTIGURILE TRAGERII EXTI,T,IORALE LUXOUIN 16 deCEMBRIE 1975 ,F0^A Categoria 1: 1 varianta/• a 17 500 lei şi 2 variante 10% a 7.000 lei; cat. 2: 2,30 variante a 25.000 lei sau la alegere o excursie la Innsbruck sau o excursie de două locuri în URSS şi diferenţa în numerar ; cat. 3: 7,70 a 12.255 lei ; cat. 4 : 29,95 a 3.151 lei ; cat. 5: 74,05 a 400 lei ; cat. 6 : in a 300 lei ; cat. 7 : 241,55 a 200 lei; cat. 8: 1.262,70 a 100 lei. FAZA a Il-a : Categoria A : 1 variantă 25% a 12.500 lei și 3 variante 10% a 5.000 lei; cat . 4.85 variante a îo.ooo lei sau la alegere o excursie de două locuri in URSS sau RDG și diferența în numerar ; cat. c : 12,90 a 7.693 lei; cat. D: 49,30 a 2.013 lei ; cat. E: 656,35 a 100 lei. NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA LOTO DIN 26 DECEMBRIE 1975 FOND GENERAL DE CISTIGURI: 790.412 lei din care 104.315 lei report. EXTRAGEREA I : 63 26 80 15 66 1 .13 59 57. EXTRAGEREA a n-a : 87 62 60 2 88 76 43 81 51. Plata cîștigurilor se va face în Capitală începind din 8 ianuarie 1976 pînă la 26 februarie 1976, in țară aproximativ din 12 ianuarie 1976 pînă la 26 februarie 1976 inclusiv , iar prin mandate poștale aproximativ din 12 ianuarie 1970. BASCHET etapa a Xi-a MOV. CI A CAMPIONATULUI MASCULIN. Astăzi şi miine, în campionatul masculin sunt programate partidele (meciuri duble) etapei a Xl-a, ultima a turului. Cu excepţia întîlnirii „U“ Cluj-Napoca (4) — Steaua (1), celelalte patru dispute (a 6-a partidă, Dinamo — Politehnica Iaşi, a avut loc marţi şi miercuri, încheindu-se cu următoarele rezultate : 101—53 şi 117—69) se anunţă echilibrate : Politehnica Bucureşti (11) — A.S.A. Bucureşti (12). ,,derbyul codaşelor“. I.C.E.D. (6) — Rapid (5), I.E.F.S. (8) — Universitatea Timişoara (3) şi Farul Constanța (7) — C.S.U. Brasov (9). « PERIOADA DE TRANSFERĂRI. Intre 1 si 15 ianuarie 1976, F.R B. organizează o nouă perioadă de transferări. HANDBAL "gt&tn ^ PUBLICAN AL JUNIORILOR II (15—10 ani) a programat turnee în mai multe orașe din tară. Iată clasamentele înregistrate la Bacău, Baia Mare şi Tg. Mureş; BACĂU (masculin) : Sc. sp. Galaţi 12 p. 2. Sc. sp. Constanţa 12 p. 3. Sc. sp Buzău 10 p. 4. Sc. sp. Bacău 8 p. 5. Sc. sp. Gh Gheorghiu-Dej 8 p. 6. Sc. sp. Brăila 2 p ; Feminin : 1. Sc. sp. Bacău 13 p. 2. Sc. sp. Galaţi 13 p. 3. Sc. sp. Constanţa 10 p. 4. Sc. sp Călăraşi 6 p. 5. Sc. sp. Buzău 6 p. 6. Sc. sp. Gh Gheorghiu-Dej 6 p ; BAIA MARE (masculin) : 1. Sc. sn. r Cluj-Napoca 14 p. 2. Sc sp. Viiî torul Cluj-Napoca 11 P. 3. Sc. sp. Oradea 10 p. 4. Sc. sp. Baia Mare 8 p. 5 Sc. sp. Zalău 5 p . Feminin : 1. Sc. sp Cluj-Napo-ca 8 p. 2. Sc. sp. Dej 6 p. 3. ; Sc. sp. Năsăud 6 p. 4. Sc. sp. Zalău 4 p. 5 Sc. sp. Oradea 4 p ; TG. MUREŞ (masculin) : 1. Lic. Bolyai Tg. Mures 8 p. 2. Sc. sp. Sighisoara 8 p. 3. Sc. sp. Tg Mures 7 p. 4 Sc. sp. Sf. Gheorghe 5 p. 5. Sc. sp. Odorhei 2 p. 6. Sc. sp. Cristuru Se- cuiesc 0 p . Feminin : 1. Sc. sp. Odorhei 12 p. 2. Sc. sp. Sf. Gheorghe 10 p. 3. Sc. sp. Tg. Mures 7 p. 4. Liceul Bolyai Tg. Mures 7 p. 5. Sc. sp Miercurea Ciuc 4 p 6 Sc. sp. Cristuru Secuiesc 2 p 7. Sc. sp. Sighişoara 0 p. POI O ..CUPA 30 DECENII GLUBRIE“, competiţie rezervată celor mai bune echipe de copii din ţară a fost cîştigată de formaţia Dinamo Bucureşti (antrenor Iuliu Capşa), care a cistigat toate cele 6 jocuri din turneu. Pe locurile următoare s-au clasat : Rapid 8 p. Sc sp 1 Bucureşti 8 p. Sc. ., sp. Cluj-Napoca 6 p, Sc. gene- , .rală nr. 3 Bucureşti 4 p. Şcolarul Bucureşti 2 p şi Sc sp. 2 , Bucureşti 2 p. Turul campionatului Diviziei A revăzut şi comentat DISCIPLINA ŞI SPORTIVITATEA AU LĂSAT, ÎN BUNĂ MĂSURĂ, DE DORIT Disputat la un nivel valoric care nu a satisfăcut, in general, cerinţele şi aşteptările marii mase de iubitori ai fotbalului, campionatul Diviziei A ne-a oferit, în prima sa parte, destul de multe motive de nemulţumire şi sub aspect etic, disciplinar, în rindurile de faţă ne vom opri, îndeosebi, asupra abaterilor de la sportivitate înregistrate în timpul desfăşurării jocurilor de campionat, deşi — trebuie s-o recunoaştem — manifestările de indisciplină, de incălcare a moralei sportive nu se opresc doar aici, ci se fac simţite şi au implicaţii negative pe un plan mult mai larg al activităţii noastre fotbalistice, luînd nu de puţine ori forme mai grave, care lezează însăşi corectitudinea relaţiilor sociale, principiile şi normele eticii şi echităţii noastre socialiste. Făcînd apel la scripte, constatăm că în turul actualului campionat 17 jucători (in medie, cite unul de etapă) au fost eliminaţi de pe teren, pentru diverse culpe, cel mai adesea pentru lovirea adversarilor sau proteste şi injurii la adresa arbitrilor. Este o creştere supărătoare faţă de turul campionatului precedent, când se înregistraseră numai 13 eliminări. Să-i reamintim, însă, pe aceştifotbalişti trimişi pe drept de către arbitri la vestiare, care şi-au lăsat astfel echipele în inferioritate numerică uneori zeci de minute dintr-un meci : Ispir (A.S.A. Tg. Mureş), Stocker (Jiul), M. Popescu (F. C. Constanţa), Coca şi Batacliu („U“ Cluj-Napoca), Istrătescu şi Olivan („Poli“ Timişoara), Munteanu şi Filipescu (F.C.M. Reşiţa), Bălăci şi Marcu (Universitatea Craiova), M. Oleanu (Sportul studenţesc), Iovănescu şi Dobrin (F. C. Argeş), Anghelini (Steaua), Deleanu şi Sătmăreanu II (Dinamo). După cum se poate — cu tristeţe — constata, pe această listă figurează chiar şi componenţi ai reprezentativei naţionale, deşi lor — mai mult decit altora — li se poate pretinde să fie exemple de conduită sportivă in orice împrejurare. Mult mai mare este, desigur, numărul jucătorilor din prima divizie care au primit avertismente din partea arbitrilor în turul actualului campionat. După evidența noastră, în cele 17 etape disputate în sezonul de toamnă arbitrii au făcut de 219 ori uz de cartonaşul galben. Şi cu siguranţă acest număr ar fi fost mai ridicat dacă conducătorii meciurilor de campionat erau mai exigenţi şi sancţionau prompt toate abaterile de la regulament, peste care, insă , au trecut uneori prea uşor, fie din dorinţa de a nu-şi crea complicaţii in timpul jocului, fie de a nu produce neplăceri altora, îndeosebi gazdelor. Şi aşa, insă, situaţia nu este deloc roză, avind în vedere că aceste avertismente au fost date unui număr de 133 de jucători din lotului de 368 cii au evoluat in sezonul de toamnă. (Dintre echipele divizionare A, Jiul are cei mai mulţi jucători avertizaţi : 13). Printe jucătorii avertizaţi sunt şi derului recidivişti, în această categorie intră, de pildă, Ilexa sa Uifăleanu („U“ Cluj-Napoca), Mateescu (Dinamo), Ciugarin şi Cazan (Sp. studenţesc), P. Nicolae şi Kun II (F. C. Bihor), Ologeanu şi Filipescu (F.C.M. Reşiţa), Ciocârlan (Politehnica Iaşi), Petcu (Rapid), Moldovan şi Mulţescu (Jiul), Kaiser şi Haţeganu (F. C. Olimpia Satu Mare), Ciocan (C.F.R. Cluj- Napoca), Zamfir (Steaua), I. Mureşan (A.S.A.), care au acumulat cite trei cartonaşe^ galbene, efectuînd sau urmînd a efectua etapa de suspendare. Şi mai supărător este cazul jucătorilor Ciocîrlan, Kaiser şi Haţeganu, care, duju o primă ■ suspendare pentru jirimirea a trei cartonaşe galbeni, s-au văzut din nou avertizaţi în meciuri ulterioare. Deşi încă destulde timide, s-au înregistrat, totuşi, şi sancţiuni date de cluburi propriilor jucători pentru acte de indisciplină sau viaţă nesportivă. Printre alţii, asemuilea sancţiuni au primit Dotău (Dinamo), Moga (C.F.R. C Cluj-Napoca), Giuchici (Poli Timişoara) şi Mărculescu (S . C. Constanţa), care au fost ţinuţi cîteva etape pe tuşe. Un caz aparte l-a constituit rela al jucătorului Crişan, care s-a menţinut cu singur mai ruite etape în afara echipei sale) la începutul campionatuluişi faţă de care clubul univershar luase o măsură drastică, retrasă şi făcută uitată imediat , talentatul dar capriciosul jucător a binevoit să se reîntoarcă la Craiova. Dar în privinţa exigenţei cu care în primul rind conducerile cluburilor (toate în aceeaşi măsură) trebuie să trateze abaterile jucătorilor (acţionînd deopotrivă sub raport educativ pentru preîntîmpinarea unor asemenea abateri), situaţia de fapt nu poate fi considerată nici pe departe satisfăcătoare. Fără îndoială, de multe ori comportarea jucătorilor în teren este, în legătură şi cu atitudinea spectatorii, ambele influenţindu-se reciproc. Referindu-ne la sportivitatea publicului din oraşe cu echipe în Divizia A, putem spune că, la meciurile disputate din turul campionatului, ea s-a menţinut — în general — la un nivel acceptabil. N-au lipsiţi însă, din păcate, cazurile de recepţie de la această constatare de ansamblu. Astfel, la Orade şi la Timişoara s-a aruncat la unele meciuri cu sticle sau petarde spre terenul de joc,, iar la Petroşani (care deţine, de altfel, locul ultim în clasamrentul „Trofeului Petschovschi“), ca şi pe stadioanele din alte oraşe, reacţia spectatorilor laţi de echipele oaspete şi de artitri nu a fost uneori cea corespunzătoare. După cum se ştie, toate abaterile semnalate sunt analizate apoi de către Comisia de dis-întrecere ciplină a F.R.F., care stabileşte şimăsuri de sancţionare. în prima parte a acestui campionat, respectiva comisie, alcătuită din activişti obşteşti, oameni cu autoritate profesională şi profil moral neîndoielnic, a manifestat o exigenţă sporită, judecind şi sancţionînd — in general — cu obiectivitate cazurile ajunse în faţa sa. Totuşi, se poate afirma că activitatea acestui organism al federaţiei nu se ridică încă la nivelul dorit, continuind să prezinte — atit din motive independente de voinţa lui, cit şi subiective — o seamă de deficienţe şi slăbiciuni. Principala dintre ele este indulgenţa cu care uneori mai priveşte şi analizează abaterile săvîrşite de jucătorii cu nume, îndeosebi cei din loturile reprezentative (comparativ cu fermitatea dovedită faţă de jucătorii din eşaloanele inferioare). A surprins, de asemenea, lipsa de promptitudine în judecarea unor cazuri, justificată tot printr-o intenţie de menajare (exagerată, după opinia noastră) a vîrfurilor fotbalistice aflate în culpă (de pildă, jucătorii eliminaţi de pe teren in penultima etapă a turului n-au trecut prin faţa comisiei nici pînă azi, ei evoluînd în ultima etapă ca şi cind nimic nu s-ar fi întîmplat !). Considerăm, pe de altă parte, ca nepotrivită tendinţa comisiei de a da interpretări diferite cartonaşelor galbene, nevalidînd unele dintre ele, ceea ce duce la ştirbirea autorităţii arborilor. Sugerăm, de asemenea, ca in cazul jucătorilor eliminaţi de pe teren şi cărora comisia ie dă (pe considerentul lipsei antecedentelor) doar mustrare, această sancţiune să fie echivalentă cu un cartonaş galben, trecut ca atare în evidenţa F.R.F. Concluzionînd ca această temă succint dezbătută în rindurile de faţă, apreciem că din punctul de vedere al disciplinei, al sportivităţii in general, desfăşurarea primei părţi a campionatului a lăsat în bună măsură de dorit. Cum în sezonul de primăvară — cind lupta pentru titlu, ca şi pentru evitarea retrogradării va lua o turnură decisivă — jocurile vor deveni mai aspre, este de datoria conducerilor echipelor, a antrenorilor, să întărească în această perioadă precompetiţională munca educativă, să ia măsurile necesare pentru a preintîmpina abateri de genul celor petrecute in toamnă. Constantin FIRĂNESCU Atacurile dure, neregulamentare, denotind și ele lipsa de sportivitate, s-au înregistrat adeseori in meciurile din turul campionatului, soldindu-se uneori cu accidentarea partenerului de Foto , S. BAKCSY SIMBĂTĂ BASCHET. Sala Floreasca, de la ora 16.30 : Politehnica Bucureşti — A.S.A. Bucureşti, I.E.F.S. — Universitatea Timişoara şi I.C.E.D. — Rapid (Div. A. m).’ HOCHEI. Patinoarul „23 August“, ora 16 : Elveţia _ Austria ; ora 18.30 : România — Ungaria..Turneu .[celor 6 naţiuni“, echipe de Juniori). DUMINICĂ BASCHET. Sala Floreasca, de la ora 9 : Politehnica Bucureşti — A.S.A. Bucureşti, I.E.F.S. — Universitatea Timişoara şi I.C.E.D. — Rapid (Div. A. m). HOCHEI. Patinoarul ,,23 August“, ora 16 : Italia — Austria ; Ora 18.30 : România — Bulgaria..Turneul celor 6 națiuni“, echipe de juniori). PE MICUL ECRAN ll JOI 1 IANUARIE, ora 15,45: „ANUL SPORTIV 1975“ — Turneul celor 4 trambuline la sărituri cu schiurile ; recorduri mondiale atletice ; campionatele europene de patinaj viteză ; campionatele mondiale de tenis de masă şlpjjtjjfc Emisiune de Gabriel Boldescu. VINERI 2 IANUARIE, ora 15 00 . „ANUL SPORTIV 1975" (partea a ll-a) — Nadia Comaneci şi panorecUi campioni europeni la gimnastică ; marile premii automobilistice pentru piloţii de formula 1 : recorduri mondiale la HaUPU® | turnetul celor 5 naţiuni la rugby şi altele. SIMBATA 3 IANUARIE ora 16.05 , rugby : ANGLIA — AUSTRALIA. Transmisiune directa de la Londra DUMINICA 4 IANUARIE, ora 15.00 : „ANUL SPORTIV 1975“ (partea a 111-a) — Ecaterie Stahl, campioană mondială la scrimă ; finala campionatului mondal de baschet masculin ; „Trofeul Tomis” la volei masculin ■ comp netele mondiale de ciclism și altele. INDICAŢII ALE BIROULUI FEDERAL IN LEGĂTURĂ CU VACANŢĂ DE IARNĂ A JUCĂTORILOR DIVIZIONARI Sezonul competiţional care s-a încheiat a însemnat pentru jucătorii din primul eşalon divizionar, şi în mod deosebit pentru componenţii lotului reprezentativ, un examen, în ansamblu, de mare dificultate, cu solicitări multiple şi intense, al căror efect s-a resimţit, inerent aproape, şi in gradul sporit de uzură psihofizică, precum şi în numărul mai mare ca de obicei al accidentărilor. Dată fiind o asemenea stare de lucruri şi pornind de la necesitatea restabilirii cit mai depline şi in timpul cel mai scurt a potenţialului tuturor jucătorilor — în aşa fel incit aceştia să poată fi în măsură a face faţă cu succes sarcinilor pe cit de importante pe atit de dificile ale fotbalului nostru în anul 1976 •— Biroul Federaţiei Române de Fotbal a stabilit ca vacanţa de iarnă a fotbaliştilor să fie pînă la 12 ianuarie 1976, cotă la care îşi vor relua pregrijirile toate echipele divizion a A şi B. Stabilind prelungirea vacanţei de iarnă, în raport cu anii precedenţi, Biroul F.R.F. are in vedere necesitatea asigurării refacerii complete a tuturor jucătorilor, în condiţii de recreare şi pe calea trrimentului medical, astfel incit la sfîrşitul acestei vacanţe toţt componenţii loturilor divizionar ■, A şi B să fie in măsură a rata pregătirile cu întreaga lir capacitate de muncă, fără urmă de oboseală, cu o dispoziţie psihică optimă, apţi a suporta cu uşurinţă efortul din antrenamente şi a acumula cit mai mult in vederea viitoarelor solicitări competiţionale. In acest sens, fiecare jucător are obligaţia să-şi organizeze cit mai raţional timpul rămas pină la reluarea pregătirilor, să evite orice exces care poate dăuna refacerii integrale a potenţialului fizic şi psihic. în mod deosebit este necesar ca în perioada 3—11 ianuarie după zilele de tratament şi sărbătorile de sfîrşit de an, jucătorii să aibă un regim de viaţă sportivă similar celui din perioada competiţională, respectiv cu timp corespunzător pentru odihnă, plimbări in aer liber, excursii, practicarea unor sporturi complementare. Atrăgind atenţia asupra acestor cerinţe, care, de altfel, ar trebui să facă parte din conduita generală a oricărui fotbalist de performanţă. Biroul F. R. Fotbal a indicat tuturor cluburilor ca, in cadrul controlului medical ce va fi efectuat "-«gătirilor, să se verifice minuţios măsura în care fiecare jucător a înţeles să se supună rigorilor vieţii sportive in această perioadă de vacanţă. De asemenea, pentru a evita orice interpretare unilaterală a acestor măsuri, se precizează că, deşi este vorba de vacanţa, cluburile divizionare au datoria de a cunoaşte programul tuturor jucătorilor, de a-i sprijini in organizarea corespunzătoare a timpului liber, de a le pune la dispoziţie mijloace pentru practicarea unor sporturi complementare, excursii etc., ţinind seama de solicitările din turul campionatului (individualizare). Biroul FR. Fotbal işi exprimă convingerea că, prin aplicarea măsurilor indicate, vacanţa de iarnă a fotbaliştilor va constitui nu o simplă pauză între turul și reluarea campionatului, ci o premisă solidă pentru o muncă serioasă, pe noi coordonate, in fotbalul nostru. ACTUALITĂŢI © Pregătirile efective ale echipelor divizionare în vederea viitorului sezon vor începe în ziua de 15 ianuarie. Cu cîteva zile înainte se va face un control medical. © Avind in vedere că primul meci al echipei naţionale în 1976 (returul jocului cu Franţa din preliminariile J.O.) este programat foarte devreme (24 martie) şi că lotul reprezentativ are nevoie de o oarecare perioadă de pregătire comună. în această iarnă au fost interzise turneele echipelor noastre de club peste hotare. F.R.F. a alcătuit, în liniile sale generale, calendarul competiţional al sezonului de primăvară. Returul Diviziei A va începe la 7 martie după ce, cu o săptămînă înainte (29 februarie), se va disputa o etapă de „Cupa României“. în perioada 5—9 ianuarie, federaţia de fotbal din R.D. Germană organizează un stagiu de informare, la care au fost invitaţi şi antrenori români. F.R.F. a stabilit să par ticipe la acest stagiu antrenorul Gheorghe Constantin şi lectorul universitar Mihai Birsan. InfircaiRîtirsgcrii la sorţi a jocurilor (lin „sicrimi" von km prezinte surprizâ îi turneul Fiii ALMPIONATULUI EUROPEAN? Sunt cunoscute cele opt echipe care au intrat în faza sfer- ’ turilor de finală ale Campionatului european rezervat echipelor naţionale. Spunem aceasta chiar dacă, în grupa a 8-a, a mai rămas de disputat un meci, R. F. Germania — Malta, în care gazdele au nevoie doar de un rezultat de egalitate spre a se califica. Şi, oricît de plin de surprize e fotbalul, este greu să admitem că actuala campioană mondială nu va fi în stare să obţină punctul calificării. Prin urmare, în ordinea grupelor, reprezentativele calificate sunt: Cehor Ivacia, Ţara Galilor, Iugoslavia, Spania, Olanda, Uniunea Sovietică, Belaia şi (foarte probabil) R. F. Germania. Găsim, în acest grup, trei dintre echipele care au apărut in turneul final al ultimei ediţii (disputat în Belgia, in 1972) , It F, Germania şi Uniunea Sovietică (finalistele acelui campionat) şi Belgia (semifinalistă a întrecerii). Dar constatarea cea mai surprinzătoare e că numai trei dintre echipele europene, prezente la turneul final al ultimului Campionat mondial, reuşesc să depăşească prima fază a actualei competiţii continentale : Iugoslavia, Olanda şi R. F. Germania, o altă dovadă că uzura întrecerii mondiale din 1974 se face simţită la marea majoritate a combatantelor de la „Weltmeisterschaft“. De altfel, cercetînd formaţiile pe care reprezentativele intrate în sferturile de finală ale C.F. le-au fotalizat în etama trecerilor din grupe, constatăm efortul selecţionei noi de a împrospăta loturile cu jucători tineri, plini de forţă şi de ambiţie. Observaţia operează atit pentru echipele prezente la C. M. cit şi pentru celelalte competitoare Astfel, de pildă, deşi reprezentativa Cehoslovaciei dispune de un fond de jucători în bună formă, compus din fotbalişti cu experienţă, cum sunt Viktor, Masny, Poliak, Dobias etc, selecţionerul Jezek a introdus şi elemente mai tinere. Ca Gogu şi Knapp. Selecţionata Ţării Galilor a obţinut o calificare netă, printr-un joc constant. E surprinzătoare omogenitatea acestei reprezentative, selecţionată pe baze foarte relative, ştiut fiind că federaţia din Cardiff nu organizează un campionat permanent. Se pare, însă, că forma uriaşului Toshack, autorul unor goluri decisive, a reprezentat un element determinant în reuşita galezilor. Trecută sub direcţia unui antrenor tinăr, Mladinici, selecţionata Iugoslaviei a avut un final care i-a asigurat o calificare fără emoţii. „Unsprezecele“ ţării vecine este, astăzi, unul dintre cele mai mature de pe continentul nostru, ca şi momentul carierei sportive a majorităţii componenţilor lui. Folosind ca bază formaţia lui Real Madrid (prezentă, de regulă, cu 6—7 titulari), echipa Spaniei a obţinut calificarea, ajutată însă şi de rezultatele concurentelor din grupă. Vicecampioana mondială, Olanda, pusă sub conducerea energicului Knobell, părea scoasă din luptă de echipa Poloniei pe prima jumătate a parcursului, în finalul lui, Cruyff, Neeskens şi coechipierii lor au reuşit intrarea în „sferturi“, efect direct nu numai al victoriei proprii în faţa „unsprezecelui“ polonez, dar şi al dragului italienilor la Varşovia. Selecţionerii echipei U.R.S.S şi-au văzut misiunea uşurată de forma deosebită manifestată de Dinamo Kiev, care a constituit osatura reprezentativei, autoarea unui succes net în grupa a 6-a. Beneficiara unui joc al rezultatelor, echipa Belgiei, apelînd la mulţi dintre titularii care au ratat calificarea la C. M. 1974, a reuşit victoria în faţa unor partenere dificile, echipele R. D. Germane şi Franţei. în fine, deşi a manifestat dese oscilaţii de formă şi a încercat un mare număr de jucători, echipa R. F. Germania este aproape calificată. Meciurile din sferturile de finală, pe care tragerea la sorţi de la 14 ianuarie 1976 le vor fixa, se anunţă ca foarte echilibrate, ele puţind schimba in mare proporţie grupul calificatelor în turneul final, in raport cu cele care şi-au disputat trofeul ediţiei 1972. Ne gindim — ca să amintim doar un singur element — la ceea ce au arătat în etapa de pînă acum a competiţiei echipele Iugoslaviei, Cehoslovaciei şi Ţării Galilor. Eftimie IONESCU DE PRETUTINDENI DUPA terminarea turului campionatului Ungariei a avut loc ,,Cupa de iarnă“, la care au participat toate echipele din prima ligă". Competiţia a fost câştigată de Ferencváros /lideră în clasamentul, campionatului care, în finală, a întrecut cu 4—1 pe Újpesti Dózsa. ÎNTRE 21 si 31 mai se va desfăşura la New York, Washington si Philadelphia un turneu international organizat cu prilejul celei de a 200-a aniversări a independentei S.U.A. Si-au anuntat participarea reprezentativele Angliei, Italiei si Braziliei. Echipa tării gazdă, prezentă si ea la turneu, va fi alcătuită dinjucători străini care activează în S.U.A., printre care și cele. BAYERN MÜNCHEN, care a avut o comportare slabă în prima parte a campionatului vestgerman, este pe punctul de a reveni la forma ei veche Numeroasele indisponibilităţi au contribuit la randamentul scăzut al campionilor Europei. Recent, intr-un meci de e cupă, au reintrat după o lungă pauză Gerd Müller si Ulli Kioness. Suedezul Conny Thorstensson, care si-a anuntat transferul la Young Boys Berna, s-a răzgîndit între timp si a semnat un nou contract cu Bayern München, pînă în 1977. UN NUMĂR de 17 arbitri englezi vor părăsi gazonul cu începere de la 1 ianuarie 1976. Motivul ? Ei au împlinit virsta de 47 de ani și, conform regulamentului englez, nu mai pot conduce partide oficiale DIN cauza programului deosebit de încărcat, reprezentativa Braziliei a renunțat la turneul pe care urma să-l întreprindă, în 1976, în Europa. maL PORTO ALEGRE, NOUA CAMPIOANĂ A BRAZILIEI Finala „Cupei Braziliei“, care conferă titlul de campioană a ţării şi, implicit, dreptul de participare la competiţia laureaţilor sud-americani, a dat ciştig de cauză unei echipe mai puţin cunoscută — International Porto Alegre. Ea a învins, în întîlnirea decisivă, pe teren propriu, pe Cruzeiro : 1—0 (0—0). Cei 82 000 de spectatori de pe stadionul din Porto Alegre şi peste 30 de milioane de telespectatori (finala a fost transmisă indirect de toate reţelele televiziunii braziliene) au fost satisfăcuţi doar de a doua parte a meciului. în prima repriză, amîndouă echipele au jucat nervos, cu multe greşeli tehnice. După pauză a intervenit o descătuşare nervoasă şi, în min. 55, fundaşul Figueroa, urcat în atac, a înscris golul, care avea să rămină singurul, în favoarea lui International. Replica celor de la Cruzeiro a fost vehementă. Unul dintre cei mai buni atacanţi brazilieni în momentul de faţă, Palinho, a fost căutat cu multe baloane, dar adversarul său \\\\\m\^ Corespondenţă din Sao Paulo WWWWWW'iiWWWWWWWiTWWLTTTTWTWWW' direct, acelaşi Figueroa, a reuşit să-l anihileze, iar portarul Manga să oprească cîteva mingi foarte dificile. Şi, astfel, International şi-a putut menţine pînă la sfîrşit minimul avantaj. . . . La încheierea competiţiei, numită cupă, dar in fond o întrecere sistem campionat, organizată pe întreaga Brazilie, s-au prezentat cîteva cifre elocvente pentru amploarea sa. Campionatul a început în august și s-a terminat in decembrie, cu programări permanente de etape în cursul săptăminii. S-au disputat 430 de intilniri, care au necesitat 645 ore de joc. Echipele au parcurs 600 ,de milioane de kilometri (marii majoritate cu avionul), pentru a ajunge la locurile de disputare a meciurilor. Totalul spectatorilor, prezenţi la partidele competiţiei, s-a ridicat la impresionanta sumă de 6 521 346. Multe jocuri au atras peste o sută de mii de spectatori in tribune. Deşi pretinde mari eforturi din partea echipelor, succesul actualei formule pare că va duce la menţinerea ei. PEDRO VILLA