Sportul, ianuarie 1976 (Anul 32, nr. 8183-8202)
1976-01-05 / nr. 8183
PESTE 30 DE ZILE - START IN CEA DE A XII-a EDIŢIE A 1.0. DE IARNA DE LA INNSBRUCK a Innsbruck a început numărătoarea inversă ! După trei ani de remarcabile eforturi, de mari investiţii morale şi materiale, de lăudabile strădanii, tirolezii au satisfacţia de a putea spune cu mîndrie că şi-au respectat angajamentul luat în momentul neaşteptatului „forfait" al oraşului Denver. Pirtiile, stadioanele, trambulinele sunt pregătite să prezinte sutelor de mii de spectatori, deopotrivă, iscusinţa şi truda celor ce le-au făurit, ca şi parada de virtute sportivă şi de măiestrie a uşilor gheţii şi zăpezii. Un capitol de muncă grea, în cea mai mare parte anonimă, s-a încheiat cu un succes lăudabil pentru organizatori. Peste 30 de zile gongul inaugural al celei de a Xll-a ediţii a J. O. de iarnă va răsuna... Atunci, va fi rindul marilor sportivi să-şi treacă examenul. Unde? Cînd ? Cum? Iată cîteva întrebări la care încercăm să răspundem in această pagină dedicată marii competiţii olimpice de iarnă dintre 4 şi 15 februarie. L Stema oraşului Innsbruck reprezintă un pod, un pod peste rîul Inn. De altfel, aşa se şi explică numele acestui atît de pitoresc oraş care este şi capitala Tirolului. Emblema, cu cele cinci cercuri olimpice suprapuse, care a fost şi emblema J.O. din 1964, constituie şi acum, ca şi atunci, simbolul legăturilor permanente dintre popoare, al prieteniei şi înţelegerii dintre ele, fiind o reprezentare grafică atractivă a idealurilor olimpice, ce vor stăpini tumultul întrecerilor dintre 4 şi 15 februarie de pe valea Innului. Innsbruck-ul este de multă vreme un oraş al sporturilor. Harnicii locuitori ai capitalei Tirolului i-au văzut la lucru, aici, pe meleagurile lor, pe cei mai vestiţi alpinişti şi schiori ai Europei, atunci cînd ei înşişi nu se aventurau încă pe „stadioanele verticale“ ale Alpilor. Azi, 60% din populaţia oraşului practică schiul, proporţie cu care nu se poate lăuda nici un alt oraş de pe glob. Peste un milion de spectatori au asistat la ediţia din 1964 a J.O., în ciuda retransmisiilor la televiziune şi radio. Acest record constituie o altă mărturie a dragostei pentru sport şi munte a tirolezilor. Cînd s-a anunţat în presă decizia oraşului american Denver de a renunţa la organizarea ediţiei a Xll-a din 1976, oraşul Innsbruck, în ciuda răgazului extrem de scurt, s-a declarat de acord, la 4 februarie 1973, să-şi asume această responsabilitate, salvînd de fapt continuitatea Olimpiadelor albe. Promiţind o reeditare a marii sărbători olimpice din 1964, prilej de cunoaştere şi strîngere a legăturilor de prietenie intre mesagerii popoarelor, populaţia şi oficialităţile oraşului Innsbruck erau conştiente de uriaşa sarcină financiară, organizatorică şi tehnică ce le revenea, de dificultăţile pe care trebuiau să le învingă. Se impunea o soluţie... şi a fost găsită, sub formula „jocuri simple". Pentru a doua oară, în 12 ani, Innsbruck organizează „jocuri simple“, refuzînd, din raţiuni economice, dar şi dintr-o nobilă şi superioară înţelegere a spiritului sportiv şi olimpic, să încurajeze tendinţele spre gigantism manifestate, din păcate, la multe alte ediţii. Ce înseamnă de fapt jocuri simple ? Nimic altceva decit o renunţare conştientă la demonstraţia de grandoare exterioară asumată de unii organizatori, în favoarea unei atmosfere olimpice mai puţin solemne, dar mai sportive şi intime. Locurile de întrecere vor fi perfect pregătite şi întreţinute, se va asigura o circulaţie fluentă şi rapidă, mijloace de comunicare excelente, condiţii de lucru şi de retransmisie pentru radio şi TV de la toate locurile de întrecere, condiţii optime de cazare a sportivilor, oficialilor şi a presei. Graţie acestei concepţii organizatorice, conforme spiritului olimpic , Jocurile Olimpice de iarnă simple, dar bine organizate, şi avind sportul şi sportivul ca scop suprem, Innsbruck vrea să dovedească că sporturile de iarnă nu vor înceta să figureze în programul olimpic, in ciuda criticilor şi orientărilor luate la un moment dat de diferite discipline sportive de iarnă şi mai cu seamă de schiul alpin. Mai multă modestie şi raţiune vor permite şi sportivilor, indiferent de specialitate, să regăsească mai uşor calea spre idealurile olimpice, ce păreau a fi uitate. Chiar şi publicitatea pentru J.O. de iarnă de la Innsbruck din 1976 este concepută in perspectiva idealului olimpic, rămînînd simplă, concisă, obiectivă. Aşa că dacă oraşul Innsbruck merită elogii pentru sarcina uriaşă organizatorică preluată de la Denver, nu mai puţin important şi meritoriu ni se pare efortul său de împrospătare a nobilelor idealuri olimpice. JOCURILE DE BARAJ PENTRU TURNEI DE HOCHEI Ca de regulă, turneul de hochei se va desfăşura pe două grupe valorice. Meciurile de baraj pentru departajarea celor 12 echipe ce şi-au anunţat participarea vor avea loc în zilele de 2 şi 3 februarie, Iată programul : 2 FEBRUARIE: Polonia , România, Cehoslovacia — Bulgaria, R. F. Germania — Elveţia; 3 FEBRUARIE: Finlanda — Japonia, S.U.A. — Iugoslavia, U.R.S.5. — Austria. învingătoarele vor evolua în grupa A, iar învinsele în grupa B. Iată prima emisiune de patru timbre dintr-o serie filatelică foarte frumoasă, editată de poșta austriacă in cinstea J.O. de iarnă • Ca şi la J.O. de la Grenoble, la Innsbruck vor arde pe toată durata Olimpiadei albe două flăcări olimpice: una la capătul pilonului uriaş construit în 1964 şi situat la extremitatea uriaşei „cupe“ a marii trambuline de la Bergisel şi alta pe un nou pilon, ce va fi realizat de aceeaşi uzină metalurgică şi care va fi şi el amplasat tot In incinta trambulinei, unde — ca şi In 1964 — va avea loc festivitatea de deschidere. Interesant este că pe primul pilon vor fi încrustate numele învingătorilor din 1964. • Avind experienţa din 1964, cînd zăpada a lipsit aproape total, probele de schi nordic desfăşurîndu-se pe adevărate „poteci de zăpadă“. Comitetul de organizare s-a îngrijit şi de deszăpezirea pirtiilor şi a căilor de acces, dar şi de... înzăpezirea lor. In acest sens, s-a creat o comisie specială, care cu sprijinul unei mari firme de transport, va asigura cantitatea ideală de zăpadă... • Comitetul de organizare se străduieşte să faciliteze accesul vizitatorilor cu automobilul. în acest scop, chiar de la frontierele Tirolului şi de la intrarea în Innsbruck, pe principalele artere de circulaţie au fost montate panouri în diferite culori și plăci de orientare cu Însemnele olimpice. Culorile de pe panouri corespund culorilor de pe biletele de intrare, conducînd, astfel, pe turişti direct la locul competiţiei ! • Printre modernizările făcute la Stadionul olimpic, unde vor avea loc meciurile de hochei grupa A, festivitatea de închidere şi concursurile de patinaj artistic au fost şi cele aduse sistemului de iluminare a acestei baze sportive. Au fost montate 104 noi şi puternice proiectoare, care vor funcţiona în patru faze, cu patru puteri diferite, in funcţie de necesităţile concurenţilor, dar şi ale transmisiilor de televiziune... . Mascota acestei ediţii a J.O., difuzată de mai mult timp în comerţ în forme şi mărimi variate, este, de fapt, un omuleţ de zăpadă, cu o tipică pălăriuţă tiroleză. Această păpuşică atrăgătoare, a stîrnit interesul tuturor colecţionarilor din lume, indiferent de vîrstă. • Pentru prima dată în istoria J.O. de iarnă, competiţiile de bob şi sanie se vor disputa pe aceeaşi pistă de gheaţă artificială, construită la Igls. In concursurile de încercare, pe această pistă, în proba de sanie, s-a înregistrat viteza maximă de 130 km/oră ! • In vederea lărgirii posibilităţilor financiare ale Comitetului de organizare, a fost iniţiată o loterie olimpică. Ea s-a bucurat de un frumos succes: numai într-o singură lună au fost vîndute 350 000 de bilete. In valoare de 20 de milioane de shilingi. FACEŢI CUNOŞTINŢĂ CU GAZDA ÎNTRECERILOR Cele mai multe din instalaţiile construite pentru ediţia olimpică 1964 există încă şi acest lucru a fost unul din argumentele pe temeiul cărora capitala Tirolului s-a găsit in măsură să-şi onoreze candidatura de ultim moment. Se înţelege că cele mai multe dintre instalaţiile existente aveau nevoie de modernizări şi adaptâri la nivelul exigenţelor zilelor noastre şi de corecturi în conformitate cu ultimele reglementări în diferite discipline sportive. A fost, totuşi, nevoie ca anumite obiective să fie construite Este cazul Satului olimpic, al Centrului de presă şi al noii pîrtii artificiale de gheaţă, comună pentru bob şi sanie. La ora cînd apar aceste rînduri, ele sînt gata şi aşteaptă să-şi primească oaspeţii. Iată citeva dintre ele, prezentate succint • MAREA TRAMBULINA DE LA BERGISEL va fi gazda ceremoniei inaugurale a J. O. şi a săriturilor la trambulina de 90 m programate in ultima zi Deşi existentă şi în 1964, acestei monumentale instalaţii i s-au refăcut integral, potrivit cerinţelor regulamentului pîrtia de elan şi masa trambulinei. „Farfuria de spectatori“, concepută in 1964 pentru 60 000 de persoane, s-a mărit prin prelungirea unor tribune şi reorientarea altora, astfel incit capacitatea a sporit cu 15 000 de locuri. „ STADIONUL OLIMPIC va adăposti întrecerile de patinaj artistic şi de hochei pe granţ^“ (grupa A), cele de patinaj’ viteză urmînd să se consume pe pista din vecinătate. Ca şi in 1964, pe această funcţională bază sportivă se va desfăşura ceremonia de închidere a J. O. Instalaţia a suferit considerabile renovări, ţinînd seama de destinaţia sa multiplă. Astfel, pista pentru patinaj viteză a fost redimensionată pe trei benzi. In mijlocul inelului a fost amplasat patinoarul artificial pentru antrenamentele celor de la patinaj artistic şi de la hochei. Exterioarele şi interioarele Stadionului olimpic au fost integral redecorate şi puse in valoare prin ingenioase combinaţii de lumini şi culori. • SATUL OLIMPIC este amplasat la sud de vechiul sat olimpic din 1964. El se compune din 35 de noi clădiri-bloc, totalizînd 642 de apartamente, adică 1 714 camere. Satul olimpic mai cuprinde o clădire care va deveni şcoală după terminarea Jocurilor. Această clădire dispune şi de trei mari săli de gimnastică ce vor servi sportivilor ca restaurant-cantină. Saune, infirmerie, săli de masaj şi recuperare şi săli de recepţie pentru presă vor completa echipamentul edilitar al Satului olimpic. • CENTRUL DE PRESA este construit pe un vast teritoriu de 17 000 mp. întregul ansamblu va deveni, după J. O., noua Academie de pedagogie a oraşului, iar un alt corp de clădire va constitui sediul întreprinderii de transporturi publice în încăperile acestor două mari imobile vor fi rezervate săli pentru presă şi agenţii, pentru instalaţiile tehnice ale radiodifuziunii şi televiziunii, instalaţii electronice pentru retransmisia simultană a tuturor rezultatelor sportive, spaţii pentru conferinţe de presă, laboratoare foto, un mare restaurant cu o capacitate de 700 de persoane şi multe alte anexe. Se estimează că cei aproximativ 1 750 de reprezentanţi ai presei scrise şi vorbite vor găsi La Innsbruck condiţii excelente de lucru, care să facă posibilă transmisia ultrarapidă a rezultatelor şi comentariilor în orice parte a globului. Unul din marile viraje ale piriiei artificiale de bob şi săniuţe de la Innsbruck. Este prima oară in istoria J.O. de iarnă cind intrecerile de bob şi săniuţe au loc pe aceeaşi pistă DATE TEHNICE DESPRE LOCURILE DE CONCURS BIATLON, proba individuală pe 20 km. Circuitele I şi III, cite 4,6 km fiecare — culoare albastră; circuitele II şi IV, cite 4,5 km fiecare — culoare roşie; circuitul V, 1,8 km — culoare neagră; diferenţă de nivel 558 m; punctul cel mai înalt 1260 m; altitudinea poligonului de tir 1 800 m; 4 trageri, două in poziţie culcat, două în poziţia picioare; învingător în competiţia de încercare, organizată în ianuarie 1975. Klaus Siebert (R.D.G.) cu 1h 17:11,07. BIATLON, ştafetă 4X7,5 km. Trei circuite a 2,5 km fiecare; diferenţă de nivel 336 m; punctul cel mai înalt 1 260 m; distanţa de tragere 150 m; numărul de standuri 26; lărgimea poligonului 72,80 m. Echipa cîştigătoare la competiţiile de încercare 1975: Finlanda cu 1h 56:48,45. BOB. Lungimea pistei 1 220 m; diferenţă de nivel 97 m; declivitate medie 8,5%; declivitate maximă 14%, declivitate minimă pe pirtie 3,8%; număr de curbe 14, din care 7 cu taluz de apărare. Recordul pistei la echipajele bob 4 persoane: Austria (1975) — pilot Gruber 55,54; la bob 2 persoane: Austria (1975) — pilot Sperling 57,08. SCHI ALPIN. Coborîre masculin. Pîrtia Patscherkofel; plecarea la 1950 m altitudine; sosirea la 1 080 m; diferență de nivel 870 m; lungimea pirtiei 3145 m. Recordul: Franz Klammer (Austria) 1:55,78. Slalom uriaş masculin. Prima manşă: pîrtia Hoadl; plecarea la 2 025 m; sosirea la 1540 m în valea Axamer-Lizum; lungimea pirtiei 1 250 m; diferenţă de nivel 485 m. A doua manşă* pîrtia Brigitzköpfl ; plecarea la 1 035 m ; sosirea la 1 610 m; diferenţă de nivel 425 m; lungimea 1 200 m. Slalom special. Pîrtia de la Axamer-Lizum; plecarea la 1 830 m; sosirea la 1 610 m; diferenţă de nivel 220 m; lungimea piritei 470 m; înclinaţie maximă 41®. HOCHEI. Grupa A la Stadionul olimpic, iar grupa B la Messehalle, un patinoar artificial amenajat în incinta unei uriaşe hale de expoziţie, unde echipa română a mai evoluat şi in 1964. Pagină realizată de Mihai BARĂ și A. CALIN