Sportul, octombrie 1976 (Anul 32, nr. 8375-8396)
1976-10-01 / 8375. szám
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN UNITĂŢI AGRICOLE DE PRODUCŢIE ŞI DE CERCETARE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut, joi dimineaţa, o vizită de lucru in unităţi agricole de producţie şi de cercetare. Împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarăşii Nicolae Giosan, Teodor Coman, Constantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a intilnit cu cadre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi din alte ministere economice, cu oameni de ştiinţă şi cercetători, cu specialişti, cu oameni ai muncii de pe ogoare, care, in aceste zile, dau bătălia pentru încheierea la timp şi cu succes a recoltării, arăturilor şi insămintărilor de toamnă, examinînd, la fata locului, modul cum se înfăptuiesc sarcinile mari si complexe ce revin agriculturii in actualul cincinal, in lumina hotărîrilor Congresului al XI-lea al P.C.R. A fost o analiză cuprinzătoare, atit a rezultatelor obţinute, cit şi a lipsurilor existente, care a condus la stabilirea unor măsuri concrete, eficiente, in vederea îndeplinirii, in cele mai bune conditiuni, a programelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi de sporire a producţiei vegetale şi animale, a promovării unor tehnologii perfecţionate, a creării unei sisteme complete de maşini agricole cu performanţe la nivelul tehnicii mondiale şi, in general, a dezvoltării şi modernizării agriculturii. Primul obiectiv al vizitei l-a constituit Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Băneasa—Giurgiu, căruia ii revin sarcini importante în domeniul elaborării, într-o concepţie unitară, pe baza organizării complexe a teritoriului, a soluţiilor de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de irigaţii şi drenaje în diferite condiţii naturale, in corelare cu amenajarea bazinelor hidrografice ale ţării. La întreprinderea agricolă de stat Prundu — următoarea etapă a vizitei de lucru — a fost I abordată o altă latură a preocu- părilor actuale din agricul- . tură, şi anume modul cum I sunt îndeplinite sarcinile sta- bilite de Congresul al XI-lea privind folosirea cu randament I sporit a pămintului şi creşterea producţiei agricole. Un alt moment al dialogului de lucru al secretarului general I al partidului cu specialişti din agricultură a avut loc la I.A.S. . Adunaţii Copăceni, unde au fost abordate probleme esen-ţiale vizînd creşterea producţiei de lapte şi carne în sectorul de taurine. Ultimul obiectiv al vizitei l-a constituit întreprinderea „30 Decembrie“, modernă unitate I agroalimentară cu sarcini mul- tipie în domeniul aprovizionării cu produse din carne, lapte şi ouă, precum şi cu legume şi I fructe. * In întreaga ei desfăşurare, ■ vizita a prilejuit un dialog viu, I direct, incheiat cu concluzii deosebit de importante. Ca de fiecare dată, aprecierile şi în I demnurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt menite să însufleţească şi să mobilizeze ener- I gia creatoare a oamenilor mun- I cii din agricultură, care acţio- ■ nează cu toate forţele pentru creşterea continuă a producţiei I agricole, in ritmul cerut de in- | săşi dezvoltarea ţării, de satisfacerea cerinţelor unei bune a- I provizionări a populaţiei, pe deplin conştienţi că de munca, * hărnicia şi priceperea lor de- I pinde in măsură hotăritoare progresul agriculturii. • Lucrătorii ogoarelor l-au in- I tîmpinat pe tovarăşul Nicolae I Ceauşescu cu multă căldură, reafirmîndu-şi sentimentele de a dragoste şi recunoştinţă faţă de | partid şi secretarul său general, adeziunea deplină la politica | partidului şi statului nostru, | hotărîrea de a-şi aduce intrea- * ga contribuţie la înfăptuirea . exemplară a sarcinilor ce revin | agriculturii în cadrul programu- lui de înflorire a patriei și de creștere permanentă a bună- stării celor ce muncesc. DIVIZIA A LA HANDBAL ÎN DERBYUL FEMININ, „U“ BUCUREŞTI A ÎNTRECUT ..U“ TIMIŞOARA: 11-7 Ieri au fost programate meciurile etapei a VI-a a campionatelor Diviziei A de handbal, în derbyul feminin, Universitatea Bucureşti a reuşit s-o învingă pe actuala campioană, Universitatea Timişoara. La băieţi, o surpriză: Dinamo Braşov a întrecut, la Timişoara, pe Politehnica. FEMININ UNIVERSITATEA BUCUREŞTI — UNIVERSITATEA TIMIŞOARA 10—7 (4—3). Evoluind în fief-ul său, la Drept, Universitatea Bucureşti a cucerit o meritată victorie în faţa campioanei. Jucînd cu mai mult aplomb, mai lucid, lungind atacurile pină la obţinerea poziţiei favorabile. Simona Arghir, Doina Furcoi şi colegele lor s-au instalat la cîrma meciului şi nu au mai cedat-o (oaspetele au reuşit să egaleze o singură dată, în min. 23 , 5—5). Bucureştencele au muncit mult — şi cu folos — în apărare, anihilînd aproape total forţa de şut a timişorencelor. Campioana ţării a avut ieri una din zilele sale slabe. Sigur, antrenorul Constantin Lache şi jucătoarele sale pot acuza şi neşansa (10 şuturi au intilnit bara !), dar credem că TM aici trebuie căutată cauza insuccesului. In atac, Universitatea Timișoara joacă încă prea lent, colaborarea — în vederea realizării paravanelor sau creării breșelor pe semicerc pentru jucătoarea care șutează — fiind de cele mai multe ori inexistentă. Au marcat: Furcoi 4, Arghir 3, Rotaru 2, Andronache 1 — pentru „U“ Bucureşti, Cojocaru 3, Popa 2, Sasu 1 şi Marcov 1 — pentru „U“ Timişoara. Au arbitrat bine Gh. Lungu şi R. Antochi (Braşov). — H.N. — PROGRESUL BUCUREŞTI — MUREŞUL TG. MUREŞ ISN (10—3). Meci de slabă factură tehnică. Progresul, fără să strălucească, s-a detaşat net de o echipă vlăguită, fără forţă şi fără mijloace de a înscrie. Au marcat : Ciobanu 6, Popa 4, Butan 3, Constantin 2, Biro (Continuare in pag. 2-3) Abil infiltrată pa semicerc. Elena Răducanu („U“ Bucureşti) şutează la poartă, dar Lidia Stan va apăra in extremis. Foto : Dragoş NEAGU NOI IMPULSURI ACTIVITĂŢII SPORTIVE DÎMBOVIŢENE Pe marginea unui recent Comitetului Săptămîna trecută, în cadrul unei şedinţe a Biroului Comitetului Judeţean Dîmboviţa al P.C.R., a fost supus discuţiei, completat şi aprobat, un vast plan de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii sportive din acest judeţ al ţării, care cunoaşte o neîntreruptă dezvoltare economică şi social-culturală. Planul — elaborat de C.J.E.F.S. (preşedinte tov. Florea Ristache , prim-vicepreşedinte tov. Paul Oiţei) — cuprinde o serie de acţiuni complexe (educaţia fizică a tinerei generaţii ; sportul de masă în rîndul populaţiei adulte ; dezvoltarea activităţii de performanţă ; pregătirea, promovarea şi perfecţionarea cadrelor ; utilizarea judicioasă a terenurilor şi întărirea bazei materiale a sportului dîmboviţean; perfecţionarea conducerii şi organizării activităţii sportive ; întărirea muncii de educaţie şi propagandă) şi se referă, cu termene eşalonate şi cu răspunderi concrete, la perioada octombrie 1976 — 31 decembrie 1977. Această acţiune a Comitetului judeţean de partid se înscrie, evident, pe linia ecourilor concrete şi imediate ale însufleţitoarei cuvîntări rostite de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la festivitatea de premiere a participanţilor la J. O. de la Montreal, cuvintare ce constituie un PROGRAM DE EXCEPŢIONALA VALOARE PENTRU O NOUA ETAPA DE DEZVOLTARE A EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN ROMÂNIA. Nu vom putea prezenta —se înţelege — toată gama de acţiuni preconizate în judeţul Dîmboviţa, dar vom selecta unele dintre cele care ni se par mai semnificative. Şi vom începe cu o măsură grăitoare, privind educaţia fizică a preşcolarilor : mărirea timpului afectat acestor activităţi în grădiniţe, de la 180 la 360 de minute săptămînal. In aceeaşi sferă, se înscriu măsuri ca : organizarea la Tîrgovişte, Moreni, Fieni, Pucioasa a unor centre de iniţiere în înot a preşcolarilor (1200 de copii în 1977) ; cuprinderea a 1000 de copii în practicarea patinajului şi săniuşului prin înfiinţarea a noi centre la Moreni, Moroeni, Pucheni, Pucioasa ; cuprinderea a 17 000 de preşcolari în probele festivalului „Tinere vlăstare“ (mai-octombrie 1977). Pentru elevi se prevede, între altele, organizarea campionatului şcolii la cel puţin trei ramuri, în funcţie de condiţiile locale şi de tradiţii ; cuprinderea a 40 000 de elevi în centre de iniţiere în disciplinele nominalizate pentru judeţul Dîmboviţa, în vacanţe, tabere şi cluburi ale elevilor ; înfiinţarea de noi centre pentru sporturile tehnico-aplicative la Răcari, Fieni, Voineşti. Nucet , acţiuni de amenajare, prin muncă patriotică, a bazelor sportive simple din curţile şcolilor, modernizarea celor actuale. O atenţie deosebită se acordă, în planul de măsuri, activităţii sportive a oamenilor muncii din întreprinderi și in- Radu URZICEANU (Continuare in pag. 2-3) Plan de măsuri adoptat de Biroul județean de partid Citiţi în pag. 2—3 amănunte suplimentare asupra partidei de la Atena, în care Sportul studenţesc a obţinut calificarea in faţa echipei Olympiakos Pireu. In fotografie Răducanu deschide scorul in meciul de la Atena, învingindu-l, din penalty, pe vizaviul său, Kelesidis. TELEFOTO A.P.—AGERPRES PROLETAU DIN TOATE TARILE^ UNITI VAI ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICĂ Sl SPORT I I___AN^UL^XXXII^—^^nr._8375____|____^ 4 PAGINI — 30 BANI | Vineri 1 octombrie 1976 ( FRUMOASA ISTORIE A UNEI MEDALII PIERDUTE. In gimnastică, ca in tenis, există „capi de serie“. E adevărat, ei nu sunt amintiţi ca atare, dar orice comisie, oricit de exigentă ar fi — iar in gimnastică, supraexigente sunt toate comisiile... — poartă in subconştientul membrilor ei apartenenţa unui gimnast la „elita“ unui aparat. Dan Grecu este unul dintre capii de serie ai inelelor mondiale. ...Numai că într-una din dupăamiezele trecute, cind l-am căutat la Dinamo, la sală, asul gimnasticii masculine românești se afla la primul antrenament de după Olimpiadă. Părea că reedita, ca odinioară, cu 13 ani in urmă, cunoştinţa aparatelor : le mingiia curios, nesigur, incet, se agăţa de paralele ca un începător, incerca doar jumătăţi de urcare spre inaltul inelelor şi barei. Se juca. Cu pauze lungi. Era doar o reacomodare, aşa că reporterul a profitat, dar nu numai din acest motiv. La două luni după ce o posibilă medalie olimpică de aur s-a transformat intr-una de bronz, regretul pentru această nedreptate — față de munca ce a precedat-o— nu s-a stins. Probabil că va rămine încă multă vreme in amintirea noastră drept „un mare ghinion“. Din cauza unei accidentări petrecute la încălzirea pentru individual compus, l-am putut vedea apoi, pe micile ecrane, cu bandaj elastic pe bicepsul drept, cu „crucea“ imperfect executată, fără forţa binecunoscută şi, in final, fără „aurul“ acela care, probabil, ar fi completat seria de medalii agăţate in holul apartamentului din Colentina : aur la Universiada moscovită, argint la europenele de la Grenoble, aur la mondialele de la Varna, aur la europenele de la Berna. „O mare neşansă" — sau cel puţin aşa ii spune lumea. Şi totuşi... — Nu, nu se intimplă nimic in gimnastică fără o anumită cauză. Cind Mircea Rădulescu, antrenorul, spusese exact aceleaşi cuvinte, mai înainte, el se referea la un principiu general de antrenament. Şi tot el, adăugase : „...un mare sportiv, are nevoie de conştiinţa proprie a pregătirii şi nu de constrîngerea antrenorului , nu te poţi corecta dacă nu ştii ce ai greşit, iar în concurs nu te mai ajută nimeni , eşti tu, cu tine însuţi !“ Elevul cunoştea, deci, la rindul lui, acest principiu. Şi Dan a continuat : — Atunci, la încălzire, mă simţeam excelent. Eram în formă, eram convins că nu-mi poate scăpa aurul. Şi ca să mă impun clar, ca să fiu şi mai bun, am forţat o trecere din planşă în cruce. în gimnastică spunem acestui procedeu „elementul Azarian“, ca un omagiu adus celui care l-a executat primul. N-am calculat însă că, forţînd, depăşeam nişte limite cu care mă obişnuisem de luni de zile : braţele, trupul, pumnii încleştaţi pe inele trebuie să urmeze exact aceeaşi traiectorie. Şi am greşit cu un grad. A fost fatal, dar logic : mintea a gre- Radu TIMOFTE (Continuare in pag. 2-3) Reportajul nostru