Sportul, octombrie 1977 (Anul 33, nr. 8670-8695)
1977-10-01 / nr. 8670
CUPELE EUROPENE ŞI „VALOAREA DE SCHIMB“ A CAMPIONATULUI NOSTRU «Un palmares oricum modest • Cum se ajunge „cap de serie* î • Atletico cu Ayala, Dinamo Jara Lucescu... Startul 1977 al echipelor noastre de club in cupele europene a fost, p* de obicei, modest. Cu excepţia Universităţii Craiova, care a beneficiat şi de generozitatea sorţilor, celelalte echipe părăsesc competiţia. Exista in această stare de lucruri neplăcută o singura compensaţie : aceea că fotbaliştii noştri fruntaşi sunt degrevaţi de obligaţiile turului II, intr-o perioada in care pregătirea meciului cu spania se concentrează la maximum, vă propunem in aceste rinduri o scurtă incursiune la trecutul apropiat al echipelor noastre în cupele europene. Ne vom ocupa de ultimele cinci ediţii, pentru a ne limita la cadrul jucătorilor de astăzi, evitind „conturile“ generaţiilor trecute. In aceşti ultimi cinci ani, e- 9 ehipele noastre de club au obţinut 8 victorii, 11 jocuri egale şi au pierdut de 21 de ori. Aceasta linie de clasament, pentru a fi realmente sugestivă, trebuie să ţină seama de valoarea formaţiilor intilnite. Trecând în revistă numele acestor echipe, se poate spune că in aceste cinci ediţii echipele noastre au înfruntat 11 formaţii de nivel continental, 11 de valoare medie, care depăşesc rareori condiţia fotbalului naţional, şi 3 echipe slabe. In grupul primelor se află toate echipele vest-germane şi, intre altele, marile cluburi spaniole Real Madrid, Barcelona şi Atletico, cu formaţii in care figurează numeroşi jucători de import. In ultima categorie figurează, ca să satisfacem curiozitatea cititorilor şi la polul opus, modestele Crusaders, Glentoran şi Olympiakos Nicosia. In grupul de mijloc se află, printre altele, echipe ca Fiorentina (fără jucători de import), Fenerbahce, Atvldaberg etc etc. Bilanţul echipelor noastre In compania acestor formaţii — dincolo de linia de clasament 8— LI— 21 — este următorul : doar 3 echipe medii eliminate, in afara celor 2 echipe din categoria a treia — Crusaders şi Olympiakos Nicosia (ştiut fiind faptul că Glentoran a reuşit să o elimine pe Chimia Bra, Vilcea). Trebuie să recunoaştem că bilanţul este deosebit de modest, în măsura în care în 11 contacte cu echipe de valoare medie (în care figurează şi echipele noastre), rezultatul ne-a fost favorabil doar in trei situaţii : Florentina, Beşiktaş şi Olympiakos Pireu. Care să fie principala explicaţie a acestei stări de lucruri ? Dincolo de handicapul obiectiv al confruntării frecvente cu supercluburile europene, determinat şi de faptul că tragerea la sorţi se dirijează pe grupe valorice, noi nefiind aproape niciodată „capi de serie", ca să folosim o expresie din tenis, există cauze care diminuează deseori potenţialul echipelor noastre in disputa cu „fotbalul european“. Printre acestea se numără in primul rlnd faptul că echipei« noastră nu o întăresc de laan an la altul, pentru a face faţă exigenţelor mereu crescinde ale cupelor europene. Trebuie să admitem că hâtre Dinamo 1977, cu Lucescu, Nunweiller, Dinamo 1977, cu Ion Marin şi Tâlhar, există o diferenţă in favoarea primei formaţii. Ptaă şi in cazul Craiovel e de reţinut că echipa care a eliminat pe Florentina era superioară, prin Individualităţi, formaţiei de astăzi. In al doilea mad, pentru a aborda şi o cauză mai generală, trebuie să admitem că fotbalul nostru nu este reprezentat, in fiecare an, de ceea ce are mai bun. Un singur exemplu. In Culpa cupelor, in ultimii cinci ani, fotbalul românesc a fost reprezentat, succesiv, de Chimia Rra, Vacea, Jiul Petroşani, Rapid, C.S.U., şi abia in ediţia curentă de Universitatea Craiova. Această situaţie specială a Cupei cupelor atrage încă o dată atenţia asupra faptului că echipele noastre nu tratează cu seriozitatea necesară competiţia . p., care e privită mai mult ca un premiu de consolare şi aproape deloc ca un preambul al confruntării Internaţionale. In legătură cu aceasta, să enumerăm echipele care ne-au reprezentat in ultimii cinci ani în toata cele trei competiţii continentale: Dinamo de 5 ori, Craiova — 4, A.S.A. — S, Steaua — X, Rapid, Jiul, C.S.U., Steagul roşu, Sportul studenţesc, F. C. Argeş şi Chimia Rm. Vilcea — cite o dată Există, după cum vedeţi, « dispersion« care nu permite „mobilizările“ mereu aşteptate la startul cupelor europene. Veţi spune, poate, ci această radiografie este severă, ea neţinînd seama de faptul că unele socceruri, ca de pildă cel din R. D. Germană, a beneficiat din plin de clemenţa sorţilor, care l-au scos In cale — cel puţin în această ultimă ediţie — echipe ca Halmstad, Coleraine, Odra Opole şi Altay Izmir. De acord cu dv. Fără îndoială, faptul că echipele din R. D. Germană s-au calificat un bloc pentru turul H a fost înlesnit şi de această tragere la sorţi, incomparabilă cu „tragerea” noastră, dar trebuie să reţinem că fotbalul, loc de acumulări treptate pe scara valorilor, cere echupelor să adune an de an puncte pozitive care să contribuie la înlesnirea tragerilor la sorţi. Faptul că Dinamo Drasda sau Magdeburg sunt mereu prezente în ediţiile cupelor europene, cu rezultate din ce în ce mai bune, are implicaţii directe şi asupra unei poziţii avantajoase In ziua urnelor. In acest sens e normal sa cerem echipelor noastre, şi mai ales celor fruntaşe, o atitudine mai gravă faţă de cupele europene, oare nu sunt un simplu prilej de voiaj european Ca ar trebui făcut pentru ca participarea noastră la viitoarele ediţii ale cupelor europene să nu aibă durata vieţii efemeridelor . Campionatul nostru de fotbal nu mai poate fi un scop in sine, aşa cum se întîmplă deseori, cel mai concret exemplu fiind acela al „opririi motoarelor“ după cucerirea virtuală a titlului, după obţinerea virtuală a unui loc lipsit de griji sau după retrogradarea virtuală în Divizia B. Problema reprezentării în cupele europene nu mai poate fi o chestiune de campanie, care începe (dacă începe) odată cu rezultatele tragerii la sorţi, cu idei de cele mai multe ori prestabilite în ceea ce priveşte forţa adversarilor. Steaua şi Dinamo, ca să dăm doar două exemple, ar a putut, poate, elimina pe Bruges ’79 şi pe Atletico ’77 (scorul general de 2—3 în ambele rateorii este un argument) dacă ac fi pornit la drum fără calcule prealabile. Reprezentarea pa plan european presupune şi întărirea specială a echipelor angajate în competiţii. La noi, această problemă nici nu se pune. Ba, dimpotrivă. Râmînem la convingerea că un Dinamo cu Lucescu Şi Nunweiller ar fi eliminat pe Atletico Madrid, ceea ce ar fi însemnat enorm în fortificarea psihologică generală a tuturor echipelor noastre pentru viitoarele ediţii. In sfirşit, reprezentarea internaţională trebuie să fie o preocupare pentru toate echipele noastre fruntaşe, cu atît mai mult cu cît rezultatele unui campionat intern depind exclusiv de valoarea lor de schimb pe plan european. Dar pentru asta e nevoie de eforturi în timp, care să nu aibă ca reper meciul de duminică sau cucerirea unor tricouri, ci să vizeze, cu putere de obsesie, această mereu precară „chenzină“ a lui septembrie, cînd ne dăm seama că aplauzele oferite de publicul nostru nenumăratelor „derby“-uri Interne sînt un mod de a bea apă dintr-o sticlă de Cotnari. loan CHIRILA Aşa cum am procedat La primul meci Dinamo — Atletico Madrid, acum, după partidele retur dintre campioanele României și Spaniei și Steaua — C.F. Barcelona, urmărite pa stadion sau in fata micilor ecrane, am solicitat celor 18 antrenori principali ai divizionarelor „A“ — neangajate in cupele europene — părerile asupra acestor două jocuri. Am pornit cu sondajul de la aceeaşi întrebare : CS V-A IMPRESIONAT MAI MULT. CU CE AŢI RAMAS DUPĂ FUZIONAREA tNTtLNIRILOR DE MIERCURI t iată opiniile tehnicienilor noştri : 1 ANGELO NICULESCU (Politehnica Timişoara) : „Mi-ara dat seama din nou că un Joc defotbal trebuie disputat cu aceeaşi ardoare pe întreaga durată a celor 99 de minute. Steaua a jucat, de pildă, până a primit golul, după care, treptat-treptat, s-a resemnat, împărţind imaginar terenul In cele trei zone (apărare — organizare — atac), putem aprecia că jucătorii noştri au acţionat doar la mijloc la un nivel acceptabil. In apărare au greşit la marcaj şi dublaj. Iar în faza de finalizare n-au găsit soluţiile cele mai eficiente şi au jucat stereotip. Cit priveşte pa Dinamo, aceasta şi-a apărat şansele cu dîrzenie, jucătorii săi, cu puţine excepţii, evolutau la posibilităţile lor maxime. Pe undeva, dinamovişti au fost dezavantajaţi de arbitraj“. ION IONESCU (U.T.A.) : „îndeosebi în partida Steaua — C. F. Barcelona am remarcat superioritatea individuală a personalităţilor din echipa oaspete faţă de personalităţile formaţiei noastre. De aici au urmat şi „situaţiile adevărului“, adică fazele din interiorul careului, pe care C. F. Barcelona le-a finalizat, în timp ce la noi nu prea se întîmplă aşa, ratările devenind aproape o regulă. Cazul lui Trei, cu ocazia sa mare, mi se pare reprezentativ”. DUMITRU NICOLAE-NICUŞOR (Sport club Bacău) : „Consider că Dinamo a jucat bine, dar spre sfîrşit mijlocaşii şi înaintaşii n-au reuşit să păstreze mingea mai mult timp pentru a da răgaz apărări. La drept vorbind, tot greul a stat pe umerii apărătorilor, într-um meci de angajament. Aş adăuga o superioritate tactică a spaniolilor, care au schimbat registrul tactic după cerinţele jocului. La Steaua, deşi şansele de calificare erau compromise, componenţii ei aveau obligaţia să lupte fără menajamente pentru o victorie de palmares în compania unui adversar cu renume“. GHEORGHE STAICU (F. C. OCimpia Satu Mare) : „Şocul rafrîngerii de la Barcelona n-a fost trecut şi Steaua a pierdut meciul fiind imorală. La aceasta, aş adăuga eu şi lipsa lui Iordannescu. Superclass jucătorilor spanioli, cu o permanentă mişcare, cu fructificarea ocaziilor avute (aceasta este valoarea ) a arătat că C. F. Barcelona este una din echipele cele mai mari din Europe. Dacă, totuşi, Trei ar fi fructificat marea sa ocazie. Steaua ar fi avut un alt moral şi putea să-şi ia revanşa. La Madrid, în celălalt meci văzut pa micul ecran. Ştefan a fost excelent la lovitura de la um, dar a greşit capital la primul gol în ansamblu, dinamoviştii au evoluat aproape de posibilităţile lor şi dacă ar fi fost mai îndrăzneţi, cine ştie, poate ar fi reuşit să răstoarne calculul hîrtiei“. FLORIN HALAGIAN (F.C. Argeş) „Am impresia că acum doi ani, cînd a cîştigat campionatul, Steaua era mai omogenă. Acum, jucătorii săi au acţionat prea individualist, au jucat cu frică, n-au crezut la el. Adversarul a făcut că a vrut tocmai datorită faptului că a prezentat cu adevărat o echipă omogenă. Despre meciul de la Madrid nu voi face o constatare nouă. E greu să fubţii un rezultat favorabil (de data aceasta în faţa lui Atletico) dacă timp dat de minute te rezumi doar la apărare. Atacul aproape că n-a contat*. NIB O ANA (politehnica (aşi) .La steaua n-am înţeles un lucru : da ce n-a avut curajul să joace de la egal la egal ? Cînd a primit golul, n-a mai avut acea luciditate necesară unei bune organizări a jocului, fără de care nu poţi cîştiga în faţa unui adversar da marcă. Mi-a plăcut foarte mult jocul combinativ al spaniolilor, manieră căreia i-am fost întotdeauna adept. Dinamo a făcut faţă valorosului său adversar. Cu un pic de şansă — să nu fi primit acel gol de la distanţă — şi cu Dinu în echipă, care ar fi susţinut altfel atacul, echipa noastră putea obţine calificarea“. VALENTIN STANESCU (F. C. Petrolul) : „Dinamo a evoluat bine în apărare. Poate cu o mai mare doză de curaj în acţiunile ofensive ar fi realizat un rezultat mai bun. M-a surprins randamentul scăzut al lul Dudu Georgescu. Despre Steaua, ce să zic ! s-a prezentat cu mult sub posibilităţile ei, la care ar adăuga falitul că aportul Iul Iordănescu contează enorm în jocul ei*. TRAIAN IONESCU (fiul) : „Despre Steaua doar atît : o surpriză neplăcută. La Madrid, DI- AU CUVÎNTUL TEHNICIENII camo a demonstrat același angajament fizic ca în meciul de la București. Datele problemei s-au schimbat Insă pentru că adversarii jucau pe teren propriu, la faţa publicului lor şi, normal, jucătorii noştri au fost mai solicitaţi. Mi-a plăcut sistemul defensiv al dinamoviştilor, bine pus la punct, golurile primite fiind urmarea unor greşeli individuale, îndeosebi la marcaj. Dinamo trebuie să-şi modeleze puţin jocul la atac. Dudu Georgescu este într-o stagnare, nu pentru că ar juca slab, ci pentru faptul că adversarii cunosc bine şi nu-l scapă de sub marcaj“. MIRCEA BABULESCU (Sportul studenţesc) : „C. F. Barcelona şi-a dat o lecţie la privinţa fotbalului modern, avantajată, evident, şi de starea morală după acel 5—1- A jucat relaxat, pe fondul unei organizări foarte bune, cu trei fotbalişti de excepţie 01 r°l de dispeceri — Cruyff, Neeskens, Asensl. Steaua a avut complexul rezultatului din Sturt a vrut să facă faţă adversarului, avînd unele momente bune, dar păcat că acţiunile da atac n-au fost concretizate. Potenţa fizică slabă cînd ne raportăm cu alţii, element de care ţine şi tactica de joc. Dinamo a început meciul de la Madrid la ista de echipă mare. S-a apărat bine, cea mai mare parte din timp, a închis destul da bina curs” bazele din faţa porţii. Nu a putut obţine calificarea pentru că nu a contat un atac. Carenţa aceasta se referă la toată echipa, întrucit în noţiune modernă a ataca nu înseamnă a te bizui doar pe jucătorii din prima linie, fie ei şi de valoarea lui Dudu“. GHEORGHE OLA (F. C. Constanţa): „Foarte instructiv meciul de la Madrid, cu multe momente de fotbal modern: ritm, circulaţie foarte bună, cu şi fără baton, demarcări. Dinamo a făcut faţă ritmului impus de adversar, dovedind un angajament ce merită a fi remarcat. Dacă ar fi jucat la fel de bine şi faza de atac, rezultatul au fi fost, poate, altul. S-a simţit Lipsa lui Dinu. Steaua s-a prezentat la meciul revanşă sub posibilităţile jucătorilor săi. Am impresia că a fost inhibată de faima echipei adverse“. ŞTEFAN COIDUM (F. C. Corvinul) : „Steaua a deziluzionat, negăsind puterea morală să lupte măcar pentru obţinerea unei victori de prestigiu. Deficitară, la primul rtad, la angajament. Dinamo, la schimb, şi-a apărat şansa cu dîrzenie, dovedind o bună capacitate de efort şi mobilizară. Dar la fotbal nu poţi să te aperi la Infinit, trebuie să şi ataci dacă vrei sâ cîştigi. Or, sâ fim drepţi. Ia acest capitol Dinamo a manifestat mari scăderi“. NICOLAE IPROCA (C.I. Iirgovişte) : „Dinamo, orientare bună în prima repriză, în funcţie de cerinţele jocului, cu un bun marcaj, susţinut de un dublaj corespunzător. La toate acestea relev efortul depus, dăruirea de a ....................... EVOLUŢIILE DE MIERCURI ALE ECHIPELOR STEAUA ŞI DINAMO PRIN „FILTRUL" CELOR 14 ANTRENORI... NEANGAJAŢI ÎN CUPELE EUROPENE obţine un rezultat lăudabil, la repriza secundă momentele de neatenţie au favorizat şutul de la distanţă al lui Benegas, care avea să schimbe aspectul meciului. Dinamo a dorit mult succesul. Insă n-a avut forţă la atac Cît priveşte pe Steaua, ea a început bine, dar n-a avut suficientă luciditate şi forţă. Cred că a jucat doar la jumătate din potenţialul ei adevărat“. VIRGIL BLUJDEA (F. C. Bihor) : „Dinamo a abordat cu seriozitate meciul, arâttad o apărare foarte bună. Forţa ei de atac a fost neconcludentă. Or, numarctad nici măcar un gol, cum poţi să aspiri la calificare . Dia motiva obiective, partida de la Bucureşti nu am putut s-o vizionez. Oricum, rezultatele echlp®! Steaua se situează cu mult sub cota aşteptărilor, a valorii unora dintre componenţii ei“. CICERONE MANOLACHE (F.C.M. Reşiţa) „Echipele spaniola mi-au lăsat o bună impresia, prin tehnica tor de joc, determinată de personalităţile marcante pe care le au. Jucătorii lor mi-au relevat calităd atletica deosebite, element hotăritor la fotbalul de mare performanţă. Dinamo, la Madrid, a răspuns bine solicitărilor, a avut o circulaţie bună de balon, mai ales în primele 15—20 de minute, cînd a reuşit sâ stăvilească iureşul gazdelor. Atacul însă a fost şters. Cit priveşte meciul susţinut da Steaua, trebuie sâ recunoaştem o diferenţă valorică la favoarea adversarei. Dar nu trebuie sâ orbtesc nici faptul că şi Steaua nu s-a ridicat la cota sa valorică“. Din scurtele observaţii făcute de cei 14 tehnicieni se desprind aspecte variata „observate* In cele două partide. Se cer a fi sintetizat« (am mai făcut-o şi în alta rlnduri) la speranţa că se vor trage învăţămintele de rigoare, că minusurile semnalate nu se minmai repeta. Principalele carenţe semnalata fiind : i STEAUA a evoluat sub posibilităţi in toate zonei« [ o primă lipsă — labilitate» psihică, care o împiedică să realizeze performanţi« aşteptate ; stereotipia în acţiunii« de atac ; mecanismul echipei suferă din cauza Indisciplinei tactice a multora dintre jucători lipsa de concentrare pe toată durata partidei, ceea ce duce la superficialitate, la mari greşel care, dealtfel, au favorizat pe adversara DINAMO a jucat proape de posibilităţii« Jucătorilor. Demnă de evidenţiat direenhw dăruirea cu car» şi-a apărat şansele ! Insuficienţă 5TMTM „ ofensiv, explicată, la parte, şi prin Upsa onor jucători de valoane cu experiență competiţională. Ancheta reafiratSafe Constantin AULXE Stefan TRANDAFIRESCU CASTELE IN SPANIA... | Fotbalul nostru a brâit din nou două sâptâmîni — mal puțin nu so : py*f® \ T decepțiile fi morala cupolor europena. Două • saptamhu. durata unei... gripo sau unol vicoro. La sfîrjitul ciclului. . repetat de ani de sila cu o consecventa demna de cu totul alte cauze, sintem din nou AFARA, eliminaţi din competiţie cu 1 din cele 4 „ambasadoare de toamnă". Universitatea Craiova - echipa , tn care ne punem, totu,!, speranţe la continuare — fiind ajutata de cei mai favorabili sorţi posibili. Sarlam acum doua sâptâmîni câ pentru reprezentantele noastre în cupele europene a sosit ora transformării vorbelor in fapte. Pentru : ° 15? *tim cîta oarâ' ne-ara convins cd în fotbalul nostru de club vorbele au un conţinut, iar faptele altul. Adică una se spune ţi alta *• face, consecuţia logică a Ideii ne duce direct la întrebarea : pînă clnd se va întîmpla o?a ? Pînă cînd vor tot promite echipele noastre de club $1 nu-ji vor respecta cuvîntul ? Pînă cînd îl Pînă atunci pînă cîndI se va tolera această atitudine de lipsă de responsabilitate, pînă cînd nu se vor lua măsuri ferme ki cluburi. Pina cmd aceste^ unități de bază ale fotbalului nostru nu vor fi întarite pe multiple planuri. $1 In primul rînd cu oameni pricepuţi, harnici, devotaţi şi ambiţioji, capabili să lucreze la cotele şi exigenţele fotbalului internaţional. Stăteam miercuri noaptea zeci de mi de iubitori ai fotbalului şi priveam pe micul ecran transmisiunea de la Madrid, sperind şi aşteptând să se producă „minunea". Căci numai o minune putea să păstreze acel 0-0 subţire ca un fir de aţă timp de 90 de minute. Dar firul de aţă s-a rupt. Pentru că nici în fotbal nu există minuni. Oricum, Secţia de miercuri noapte are o învăţătură valoroasă in per**pectiva marta importantei partide Spania — România de la 24 octombrie 8 pentru a nu se întoarce învinşi de la Madrid, pentru a reveni măcar cu un punct, cu un joc egal, „tricolorii" au o singură soluţie — să marcheze gol, să fie în stare să marcheze, să se pregătească să marcheze ! Visul unul 0—0 la Madrid este cu adevărat un... castel in Spania, care nu poate sta în picioare un meci întreg. La Madrid, reprezentativa noastră trebuie să marcheze ! Revenind la datele furnizate de cele trei eliminări, supunem cititorilor noștri următoarele „fapte brute“ și idei. » Cruyff, Asensi sau Neeskenz se angajau de zece ori maî mult în joc, miercuri după-amiază, la scorul general de 6-1, sau 6-2, decît Zamfir,, care mai mult stătea decit fugea pe teren. De ce oare ? Jucătorui echipei spaniole nu mai aveau — aparent — nimic de cîştigat. Spunem aparent, pentru că ei s-au gîndit, credem, sâ cîştige totuşi ceva, sâ cîştige stima publicului bucureştean, cum sau gîndit sâ-şi onoreze nume!«. La ce oare s-o fi gîndit Zamffer ? Cu atîţia internaţionali In echipă, Steaua de miercuri trebuie neapărat văzută de antrenorul Ştefan Covaci (prezent în aceeaşi zi la Madrid) pe filmul televiziunii. Scăderea de ritm, evidenta scădere fizică a majorităţii jucătorilor nu mai este o simplă „problemă de casăr” a Stelei. Echipa militară reprezintă jumătate din formaţia României şi în aceste condiţii nu mai poate lăsa pe nimeni Indiferent faptul că Steaua o zi joacă şi alta 3ta . . Antrenorul Kubala spunea acum două săptămîni, la Barcelona, câ Dumitra are joc în orice echipă a Europei. Internaţionalul nostru, revenit pe locul 1 al fotbalului românesc, a încercat miercuri să facă exitul. A încercat să fie „omul-orchestră“, să deposedeze, să dubleze, să-şi lanseze coechipierii, să marcheze goluri. Veţi spune că acelaşi lucru l-a încercat şi Cruyff, cu un procent mai mare de reuşită. E adevărat, dar cu cine a jucat şi colaborat Cruyff şi cu cine a jucat Dumitru ? După cum, altă diferenţă evidentă, ce condiţie fizică are Cruyff! cu ce condiţie fizică s-a prezentat Dumitru ? 3 . Urmărind cele două meciuri de miercuri cu echipele spaniole, ei au fost de părere că din Steaua &i Dinamo s-ar putea face o echipă competitivă în cupele europene. O A.S.A. nu „Tartă" la nimeni la Tg. Mureş, marcînd aproape la fiecare meci cita 3—4 goluri. La Atena tn©ä, A.S.A. n-a contat, mi s-a văzut. Ce fotbal se joacă la noi şi ce fotbal se joacă în alte părţi ? Morala nr. 1 a acestor două săptămîni , cupele europene nu unt , niciodată pregătite cum trebuie la noi. Cu răspunderea cuvenită, cu turnee sau meciuri de verificare în compania unor echipe străine puternice, Morala nr. 2 : la echipele noastre de club nu se munceşte la nivelul Internaţional. Suntem, stimaţi tovarăşi, mult în urmă la munca, NI« fapta B I Competitivi ne arătăm numai la vorbe B I Modus 1POPE5CU