Sportul, septembrie 1979 (Anul 35, nr. 9259-9283)
1979-09-15 / nr. 9271
ALERGAREA. ADEVĂRATĂ CURĂ DE SĂNĂTATE! Viaţa modernă, cu toate binefăcătoarele ei daruri oferite de evoluţia explozivă a ştiinţei şi tehnicii, afirmă totuşi tendinţa omului zilelor noastre spre sedentarism. Nu greşim dacă afirmăm că lipsa de mişcare, sedentarismul, fac parte dintre cele mai grave noxe ale societăţii contemporane, alături de poluare şi degradarea naturii. Această „maladie a secolului“, cum au denumit-o mulţi oameni de ştiinţă din cele mai diferite domenii de activitate, este recunoscută ca atare, îi sunt estimate exact în categoric influenţele negative. Intr-un cuvint, ea este studiată atent. Dar, pînă cind ne vom limita doar la a critica, de pildă, automobilul, care ne ademeneşte permanent cu tentaţiile sale şi ne răpeşte posibilitatea de mişcare in aer liber ? Cind cind vom continua să afirmăm că televizorul ne reţine ore în şir ? Pînă cind vom apela doar la vorbe frumoase despre mişcare in aer liber, despre petrecerea cîtorva ore in mijlocul naturii, dar nu vom face şi practic aceasta ? Pină cind ? Pînă în momentul în care vom fi convinşi cu adevărat că este extrem de dăunător pentru Sănătate să nu facem nici un fel de mișcare, pină cind vom lua hotărîrea fermă de a rupe din programul zilnic, să zicem, 20—30 de minute, pe care să le petrecem alergînd, fiecare după puterile noastre. Unde ? Oriunde. In jurul blocului, pe străzile și aleile din cartier, in parcul din apropiere sau, fireşte, dacă ne este la indemină, pe un stadion. Suntem oare îndreptăţiţi să renunţăm la cel mai ieftin, dar cel mai potrivit şi eficace medicament al omului sănătos — alergarea —, sau să-l sacrificăm numai de teama privirilor piezişe sau mirate, poate, la început, ale unor vecini și trecători, pentru temerara noastră evadare din strînsoarea sedentarismului ? Răspunsul este, categoric, nu ! Eficacitatea acestui medicament, pe care îl recomandăm în doze moderate, zilnic, este maximă, indiferent de vîrstă. Mihail VESA „SPORTUL M-A ÎNVĂŢAT SĂ MĂ PERFECŢIONEZ CONTINUU“ - ne mărturiseşte fostul jucător de fotbal Horia Ghibănescu — Tovarăşe Horia Ghibănescu, ce v-a învăţat primul antrenor ? — Prin 1952, locuiam la Târgovişte şi, ca mulţi dintre tineri, oscilam între box, handbal, atletism şi fotbal. Antrenorul Ştefan Vasile mi-a insuflat dragostea pentru jocul cu balonul rotund. El m-a învăţat a.b.c.-ul jocului, să mă pregătesc conştiincios şi... să mă las de fumat ! — Dar, in general, sportul ? — Foarte multe , să duc o viaţă ordonată, fără nici un fel de excese, adică, aşa cum ne place să spunem, o viaţă sportivă. M-a învăţat să fiu corect şi cinstit, să fiu dîrz şi să mă perfecţionez continuu. De aceea, activitatea sportivă a fost strins legată de Învăţătură, de pregătirea mea profesională. Dar, tot ce-am realizat pînă in prezent datorez condiţiilor foarte bune pe care partidul și statul nostru le-au creat pentru afirmarea fiecăruia dintre noi. — In cele peste două decenii de prezență pe terenul de fotbal, de cite ori ai fost eliminat sau suspendat ? — Niciodată. N-am fost eliminat sau suspendat, fiindcă m-a călăuzit ideea că fotbalul este o întrecere între oameni care pot greşi (atît adversarul cit şi... arbitrul). — Care sunt amintirile cele mai plăcute din vremea cind aţi jucat ? — E greu să mi le amintesc pe moment, deoarece sunt prea multe. Ceea ce mă bucură este faptul că am rămas bun prieten cu foarte mulţi dintre colegii din diferite echipe, chiar dacă nu avem aceeaşi formaţie profesională. în zilele de concediu, de exemplu, îmi face o plăcere deosebită să mă intîlnesc cu Brînzei, Sever sau Ciosescu... — Aţi avut şi insatisfacţii ? — Desigur. Una insă n-o pot uita, aceea că n-am jucat in „naţională“. Am jucat pe vremea cind activau portari de marcă — Voinescu, Toraa, Dungu. Eram bine pregătit, insa... — Cum s-a născut pasiunea pentru profesiunea de jurist ? — în ultimul an de liceu m-am pregătit să mă prezint la examenul de admitere la Facultatea de istorie. Dar doi antrenori pe care i-am avut la reprezentativa de juniori in anul 1953, Gorgorin şi Covaci, m-au determinat să dau la „Drept“. Este adevărat că m-a influenţat şi tata, care era jurist... — Ceea ce aţi învăţat în activitatea sportivă v-a fost de folos în profesiunea dv ? — Consider că, în profesiunea mea — sunt procuror-şef al procuraturii Giurgiu — nu-i de ajuns să cunoşti toate legile. Nouă ni se cere să stabilim adevărul şi, de aceea, întreaga noastră activitate trebuie să poarte pecetea cinstei şi a corectitudinii. Oare se poate ridica un zid între viaţa de pe gazon şi aceea de toate zilele ? Cred că nu. E firesc, deci, ca toate lucrurile bine învăţate şi un sport, să le aplic în munca profesională. — Mai aveţi legături cu sportul ? — Nu mă pot despărţi de fotbal. Din 1973, de cind am venit la Giurgiu, am ajutat efectiv divizionara B.C.M., ca antrenor sau conducător, în funcţie de necesităţi. Sper că cei doi copii ai mei vor merge pe aceeaşi cale. Cu Ionuţ am început pregătirea. Poate că el va îmbrăca tricoul naţionalei A... Pompiliu VINTILA OFICIUL NAŢIONAL DE TURISM CARPAŢI BUCUREŞTI AGENŢIA DE EXCURSII CU TURIŞTI ROMANI IN STRĂINĂTATE VĂ INVITĂ SĂ PETRECEŢI REVELIONUL ’80 IN STRĂINĂTATE Localitatea ITINERARUL Perioada unde se Mijloc de petrece transport revelionul R.P. BULGARIA 1. Bucureşti — Sofia — Bucureşti 30.12 3.01. Sofia - tren R.S. CEHOSLOVACA 1. Bucureşti — Brno — Praga — Karlovy-Vary — Budapesta — Bucureşti 28.12—4.01. Praga tren 2. Bucureşti - Praga — Karlovy-Vary — Bucureşti 28.12—2.01. Praga avion 3. Bucureşti — Praga — Karlovy-Vary — Budapesta — Bucureşti 31.12—6.01. Praga avion-ftren R.D. GERMANA 1. Bucureşti — Berlin — Leipzig — Weimar — Dresda — Berlin — Bucureşti 28.12-4.01. Dresda avion 2. Bucureşti — Berlin — Leipzig - Weimar — Dresda — Berlin — Bucureşti 31.12—7.01. Berlin avion * R.P. POLONA 1. Bucureşti — Varşovia — * Bucureşti 27.12—2.01. Varşovia tren ) 28.12—3.01. Varşovia tren * 29.12-5.01. Varşovia tren ) 2. Bucureşti - Cracovia — J Varşovia — Bucureşti 26.12—3.01. Cracovia tren ) 28.12—5.01. Cracovia tren ! R.P. UNGARA : 1. Bucureşti - Budapesta - Bucureşti 28.12-2.01. Budapesta tren ) U.R.S.S. 1. Bucureşti - Kiev — Riga — Leningrad — 22.12-4.01. Moscova tren-Moscova — Bucureşti avion ) 29.12-11.01. Kiev tren+ ‘ avion ) 2. Bucureşti — Kiev — ‘ Minsk — Leningrad — Moscova - Bucureşti 22.12-3.01 Moscova tren 29.12-10.01. Kiev tren : 3. Bucureşti — Chişinău — Kiev — Leningrad — Moscova — Bucureşti 22.12-4.01. Moscova tren 24.12—6.01. Leningrad tren 4. Bucureşti — Kiev — Leningrad — Moscova — Bucureşti 26.12—6.01. Leningrad tren I a 26.12—6.01. Leningrad tren 5. Bucureşti — Chişinău — I Kiev — Moscova — Bucureşti 27.12-7.01. Moscova tren 29.12- 9.01. Kiev tren 30.12- 10.01. Chişinău tren 6. Bucureşti — Chişinău — Kiev - Bucureşti 27.12-4.01. Kiev tren 7. Bucureşti — Chişinău — Odessa - Bucureşti 26.12—2.01. Odessa Iren 8. Bucureşti — Cernăuţi - Lvov - Bucureşti 27.12-2.01. Lwo. Iren Informaţii suplimentare şi înscrieri la ghişeele din Bucureşti. Mr Episcopie, nr. 2, telefon hr.44.31 .1 prin Oficiile Judeţene de turism. IANOS MEZEI — Gheorgheni. Mai întii vă facem precizarea că, indiferent de mărimea terenului şi numărul de jucători folosiţi, fotbalul are (sau trebuie să aibă) pretutindeni aceleaşi reguli, în cazul „minifotbalului“, pentru că la el vă referiţi ln scrisoare, călăuziţi-vă întocmai după regulamentul de joc pe care îl puteţi găsi şi consulta la organul sportiv local. Copiii trebuie obişnuiţi încă de la această virstă să-l cunoască temeinic, pentru ca, atunci cind unii dintre ei vor ajunge să joace intr-o mare echipă, să ştie să execute corect o aruncare de la margine sau o lovitură de colţ. Şi la „minibaschet“ doar dimensiunile terenului se schimbă, regulile rămînînd insă aceleaşi ca la seniori. AVRAM DAVID — Alexandria. Ne surprinde şi pe noi comportarea echipei dv. preferate, Rulmentul. Sintem de acord că „numai cu o singură floare (Voicilă) nu se face primăvară“. Dar tot atît de adevărat este că în viaţa unei echipe pot apărea anumite scăderi de randament, ca urmare a unor carenţe în pregătire. Dv. şi ceilalţi suporteri — ca unii care sînteţi în preajma Rulmentului — ştiţi mai bine despre ce este vorba. De ce nu vă adresaţi şi organului sportiv local, care are obligaţia să îndrume şi să controleze pregătirile acestei echipe ? VIOREL POPESCU — Piatra Neamţ. Luaţi de bună sută la sută, informaţia pe care confratele nostru Ioan Chirilă v-a oferit-o în cartea sa dedicată strălucitei campioane a României — Nadia Comăneci. Nu am văzut filmul despre care ne vorbiţi, aşa că nu ne putem pronunţa. VALENTIN MAKRA — Tir govîşte. Ne-a făcut o deosebită plăcere rîndurile dv, cu acele observaţii la care subscriem întru totul : „Dacă antrenorii noştri ar repeta la antrenamente cu elevii lor loviturii« de la 11 m, atunci ar fi imposibil să mai auzim că portarul X a reuşit să apere ceea ce nu se prea poate apăra...“. Cibi Braun, bunul dv. prieten, pe care îl cunoaştem şi-l apreciem, ne spunea de multe ori acelaşi lucru. Avea mare dreptate ! O să se bucure că „Ţigarea bătrînă“, aflată în apropierea pragului de 84 de ani, îi transmite de departe urări de sănătate. IOAN LAZAR — Arad. Vă credem, vă înţelegem, dar nu vă putem ajuta cu nimic. Pentru ca anul să fiţi mai prevăzător şi mai insistent, dacă se poate spune aşa. Stelian TRANDAFIRESCU Cărţi noi ,SECRETELE LUI IVAM PATZAICHIN Temperament activ, in mereu neastimpăr, colegul nostru de la „Scinteia tineretului“, Horia Alexandrescu, a intrat de curind şi pe „poarta“ editurii. Evident, cu un volum despre sport. Dar nu unul despre sport in general, ci despre un mare campion : Ivan Patzaichin, nume intrat cu majuscule în istoria canoei româneşti şi mondiale. Subiectul generos — viaţa şi conduita acestui inegalabil om alapelor, urcat pe cele mai înalte trepte ale Olimpiadelor, campionatelor mondiale şi ale atîtor şi atîtor competiţii —■ tratat cu seriozitate şi pasiune, oferă autorului o nouă posibilitate de a-şi da la iveală talentul. Fără îndoială, „Secretele lui Patzaichin“ se descifrează cu aceeaşi nerăbdare cu care se caută enigma într-un „policier“. Este meritul lui Horia Alexandrescu de a fi fugit de banal, de a fi găsit tonul adecvat pentru a aduce in prim-plan tocmai ceea ce este esenţial, ceea ce rămîne in timp. Cartea e scrisă intr-un ritm alert, în care fiecare cuvînt, fiecare frază se aseamănă, am zice, unei lovituri de pagae, care te împinge înainte, vertiginos, spre linia de sosire. Ciştigător va fi nu numai Patzaichin, ci de această dată mai ales cititorul. Fără îndoială, cartea lui Horia Alexandrescu reprezintă un succes nu numai pentru el, ci şi pentru editura Sport-Turism. Să adăugăm că o bogată ilustraţie fotografică completează, in mod fericit, cuvintul scris si că autorul copertei, Constantin Pohrib, s-a arătat inspirat mai ales in imagine, dacă nu și în coloritul ei. Emanuel FÂNTÂNEANU . ''ALTE APARIŢII © I. Matei — însemnări din lumea sportului © Şt. Dobay — Sut... Gooo ! © C. Crăciunoiu — Navomodele © O. Maniţiu — Pe înălţimile Carpaţilor © M. Cioară — Zona etnografică Rădăuţi © Z. Sângeorzan — Pelerini români la Columna lui Traian I UN NOU PRILEJ ţ ţ ^ ţ DE FRUMOASE SATISFACŢII! % I Tragere excepţională § t. A10' 18 SEPTEMBRIE 1978 • Autoturisme „Dacia 1300“ şi „Skoda 120 L“ • Ciştiguri de 50.000, 25.000, 10.000 lei etc. • Excursii atractive pe ruta R.P. Ungară — R.S. Cehoslovacă — R.D. Germană — Austria sau în R.P. Polonă. : SE EFECTUEAZĂ 5 EXTRAGERI CU UN TOTAL DE 42 DE NUMERE : SL SÎ/JP. 15 *e- varianta participă la toate extragerile. ULtiMA ZI pentru procurarea biletelor: luni 17 septembrie. SOSIRI STRINSE Excepţind prima probă a zilei, în care toţi concurenţii, inclusiv Arca (sosită pe primul loc fiindcă trebuia să fie un ciştigator) au mers în ritm de mele (valorile marcate în cursa respectivă sunt mai mult decit elocvente), toate celelalte alergări de joi după-amiază au oferit întreceri disputate, cu sosiri strînse şi cîştigători serios „scuturaţi“ de driverii respectivi. Dintre ,,laureaţi“ am reţinut pe Huraiana (a plăcut mult lupta dintre aceasta şi Rivala), Suvelniţa (energic susţinută de V. Moise, ea a repurtat a doua victorie consecutivă), Haiducel (mai puțin nervos în hitul doi al premiului Rona — în primul galopase de două ori —, l-a întrecut îi, vecinătatea sosirii pe Tîrpu, cu care N. Gheorghe era gata-gata să producă „surpriza“ zilei), Stilat (bine condus de M. Dumitru — un adevărat talent acest tinăr drivers, şi-a dominat cu autoritate adversarii, cîştigînd în final cu resurse) şi Frizoi, care, făcînd o cursă ... curajoasă, şi-a adjudecat ultima probă a zilei. REZULTATE TEHNICE : Cursa I : 1. Arca (D. Popa) rec. 1:43,4, 2. Turcin, 3. Vareg. Simplu 35, ordinea 10, ordinea triplă 76. Cursa a II-a : 1. Bafia (C. Radu) rec. 1:36,6, 2. Vesela, 3. Solitara. Simplu 3. ordinea 25, event 17. ordinea triplă 513. Cursa a III-a : 1. Suvelnița (V. Moise) rec. 1:28,4, 2. Curioasa. Simplu 9. ordinea 32, event 66. Cursa a IV-a : 1. Rumiana (Tr. Marinescu) rec. 1:28,6, 2. Rivala, 3.Iran. Simplu 4, ordinea 44, event 20, ordinea triplă 548. Cursa a V-a : 1. Stilat (M. Dumitru) rec. 1:25,2, 2. Hinsar, 3. Meris. Simplu 2,50, ordinea 7, event 7, triplu ciștigător 363, ordinea triplă 77. Cursa a VI-a:1. Sabinica (1. Crăciun) rec. 1:32,5, 2. Siliciu. Simplu 7, ordinea 56, event 23. Cursa a VH-a : 1. Haiducel (G. Tănase) rec. 1:25,3, 2. Tîrpa, 3. Rivala. Simplu 2,50, ordinea 28, event 16, ordinea triplă 580. Cursa a VllI-a : 1. Fricos (D. Toduță) rec. 1:33,3, 2. Efect. Simplu 7, ordinea închisă, event 78, triplu ciştigător 961. Gh. ALEXANDRESCU