Sportul, noiembrie 1980 (Anul 36, nr. 9619-9643)

1980-11-01 / nr. 9619

ALPI­NI­ŞTII ŞI-AU DESEN CAMPIONII Timp de o săptămînă, în zona Postăvarului au avut loc fina­lele Alpiniadei republicane la care au luat parte 122 de spor­tivi (57 de băieţi, 29 de fete şi 36 de seniori) din principalele secţii de alpinism. Concurenţii, calificaţi în etapele anterioare ale competiţiei (de iarnă şi de vară), au avut de executat, în cadrul întrecerilor finale, esca­lade pe trasee nominalizate cu lungimi între 60 şi 80 metri şi între 4 şi 5 grade de dificultate, întrecerile au beneficiat de o vreme frumoasă şi s-au desfă­şurat la un înalt nivel tehnic şi într-o perfectă disciplină. Meri­­tul aparţine, desigur, în primul rînd alpiniştilor, dar şi antreno­rilor lor, care au depus mult efort pentru buna pregătire a sportivilor şi pentru asigurarea disciplinei în timpul escaladelor. Merită evidenţiaţi antrenorii A­­­exandru Floricioiu (Dinamo Bra­şov), Mircea Noaghiu (Universi­tatea Braşov), Matei Sehen (A.S. Armata Braşov), Valentin Garner (Torpedo Zărneşti), Romeo Rado­­slav (Politehnica Timişoara), An­ton Demeter (Electro Sf. Gheor­­ghe), Gheorghe Spătaru (I.C.I.M. Braşov) şi mulţi alţii, care de­pun mult suflet pentru dezvol­tarea alpinismului. Trebuie subliniat că deşi pe primele locuri ale clasamentului final s-au situat cam aceleaşi echipe şi sportivi ca şi în anii trecuţi, în întrecerile din acest an s-au evidenţiat şi echipe şi alpinişti din unele secţii tinere, cum sînt Electro Sf. Gheorghe (locul IV la seniori), I.C.I.M. Bra­şov (locul IV la tineret), Me­talul Gheorgheni (locul V la ti­neret). Dar iată cum arată cla­samentul Alpiniadei '80 (primele trei locuri) : BĂIEŢI, echipe : 1. Torpedo Zărneşti (echipă campi­oană formată din Ion Scînteie, Nicolae Pivodă şi Alexandru Fe­­raru), 2. A.S. Armata Braşov, 3. Universitatea Braşov. Individual : 1. Ion Scînteie (campion, Torpe­do Zărneşti), 2. Viorel Pîrjol (A.S. Armata Braşov), 3. Enuţă Mîlea (Universitatea Braşov). FETE, e­­chipe : 1. Politehnica Timişoara (echipă campioană formată din Felicia Goncearov, Valentina Ol­­teanu şi Ioana Vintilă), 2. Uni­versitatea Braşov, 3. Universita­tea Bucureşti. Individual : 1. Viorica Mateescu (campioană, U­­niversitatea Braşov), 2. Felicia Goncearov (Politehnica Timişoa­ra), 3. Doina Dinu (Univ. Bucu­reşti). SENIORI, echipe : 1. A.S. Armata Braşov (echipă campioa­nă formată din Nicolae Cojan, Cezar Manea şi Viorel Cozan), 2. Dinamo Braşov, 3. Torpedo Zăr­neşti. Individual : 1. Nicolae Co­jan (campion, A.S. Armata Bra­şov), 2. Viorel Boboc (Dinamo Braşov), 3. Dionisie Daro (Tor­pedo Zărnești). In turnul de paraşutism din Parcul „23 August“ „ŞCOALA CURAJULUI" ARE PORŢILE MEREU DESCHISE „Atenţiune, start!" — coman­dă prin porta-voce instructorul. Elevul, aflat la 80 m înălţime, sub cupola imensă a paraşutei, mai întirzie citeva clipe, îşi ro­teşte încă o dată privirea peste întinderile din jur şi apoi smu­ceşte comanda de declanşare. Zborul spre pămînt durează puţin, o frîntură dintr-un salt cu paraşuta din avion, dar e­­moţiile, manevrele de aterizare şi­ apoi bucuria de a fi învins teama de înălţimi sînt aceleaşi. Ne aflăm la turnul de paraşu­tism din Parcul ,,23 August“ din Capitală. Alergăm, împre­ună cu grupa de elevi-paraşu­­tişti, spre sportivul care se „luptă“ cu imensa umbrelă multicoloră umflată de vînt. Abia cînd îşi scoate casca de zbor vedem că este... o fată cu obrajii îmbujoraţi. . Maricica Gavril, elevă la Liceul de avia­ţie I.R.M.A. Colegii o asaltează cu întrebările: „Cum a fost, Maricica? Ai prins manevra de pilotare? A fost dur contactul cu pămîntu!?“ Fata ride cu toată faţa. Pînă a ajunge aici a făcut multe antrenamente la sol, pregătire fizică, cursuri de cunoaşterea paraşutei şi a le­gilor zborului. Şi, iată, a reuşit! Ce te-a impresionat mai mult în primul tău salt adevărat, Maricica? — o întrebăm. Se gindeşte o clipă: „Oraşul. Ştiţi ce frumos se vede de acolo, ae sus?!*4... . Urmează la salt fraţii gemeni Liviu şi Paul Lungu, apoi Vio­rica Gramaticu, alţi şi alţi bă­ieţi şi fete. Spectacolul a atras zeci de spectatori în jurul ine­lului ce închide cîmpul aviatic din parc. „Atenţiune, plecăm!" — comandă instructorul Gheor­ghe Pirvan — cel care a con­dus in acest an activitatea pa­­raşutiştilor de aici — şi in in­teriorul turnului tehnicianul Cristian Ciupiţă (pentru care sportul acesta înseamnă viaţa lui) pune contactul de ascen­siune... — Cite lansări s-au executat in acest an, la turn, tovarăşe Pirvan? — Peste 1200, cu 2000 şi ce­va de tineri şi tinere, elevi de la grupurile şcolare „23 Au­gust“, Electroaparataj, Republi­ca, de la liceele I.R.M.A., T.O.R., Metrologie şi din alte şcoli... Peste 2 000 de tineri şi tinere au trecut, deci," pragul „şcolii curajului“, au privit Bucureştii din văzduh, au făcut primul pas intr-un sport al temerari­lor — paraşutismul. ...„şi activitatea este încă în plină desfăşurare" — continuă cu amănuntele instructorul Pirvan. Aşadar, şcoala curajului are porţile mereu deschise. Viorel TONCEANU NELU QUINTUS,­­ PLOIEŞTI. Rugbyştii noştri au învins in de­plasare pe campioana Angliei, „Leicester Tigers" . V-aţi impus uşor. Neintimidaţi Si in „cuşca" lor, „Tigrii“­au fost... dresaţi ! GHEORGHE MOLDOVAN, CLUJ­­NAPOCA. Se poate executa şi in felul acesta o lovitură de la 11 metri : jucătorul care execută lo­vitura trimite mingea uşor îna­inte, iar un coechipier, aflat pînă atunci, regulamentar, in afara careului de 16 metri, pătrunde, reia balonul și înscrie. Golul marcat astfel este VALABIL, dar, evident, executarea în acest fel a un­ei lovituri de la 11 metri este riscantă. In urmă cu 20—25 ani, Steaua a ratat transformarea u­­nui penalty executat in acest fel, intr-un meci cu Dinamo Bacău, pe stadionul „23 August" din Bucu­rești. In schimb, cu alte două decenii înainte. Iur Andrei­­ Ră­­dulescu, actualul preşedinte al Comisiei de disciplină, i-a reuşit această stratagemă. Eu, unul, n-o recomand. N-am face decit să mărim procentul loviturilor de la 11 metri netransformate, şi aşa destul de mare. ANDY STROESCU, BUCUREŞTI Nu e o simplă potrivire de nu­me. Dumitru Ciobotaru, secreta­rul general al Federaţiei române de box, este una şi aceeaşi per­soană cu campionul României la categoria grea de acum 25—30 de ani. MANOLE TROICA. TG. JIU. Arbitrul de centru nu este obli­gat să ţină seama de toate sem­nalizările colegilor săi de la li­nie, după cum el are dreptul de a hotărî asupra unei poziţii de ofsaid, de pildă, chiar dacă a­­ceasta nu i-a fost semnalizată de tuşieri. Ca în toate domeniile, fireşte, este de preferat insă o colaborare perfectă ! M. M. BAIA MARE. Ca şi la alte echipe, Necula Raducanu a făcut şi bune, şi rele în poarta echipei dv. favorite. In afară de aceasta, epigrama nu e reuşită. Deci, nu numai Răducanu poate avea „evoluţii necorespunzătoa­re". Ilustraţii : N. RODICA DE LA I.D.M.S. Magazinele auto IDMS livrează autoturisme Dacia 1300 după cum urmează : *­­­ ­lag. Bucureşti — celor înscrişi pînă la nr. 2.700/1981 Mag. Piteşti — celor înscrişi pînă la nr. 700/1981 A.ag. Bacău — celor înscrişi pînă la nr. 1.000/1981 Mrag. Braşov — celor înscrişi pînă la nr. 1.600/1981 Meg. C­luj­,Napoca — celor înscrişi pînă la nr. 300/1982 ..T­g. Iaşi — celor înscrişi pînă la nr. 2.700/1981 îng. Timişoara — celor înscrişi pînă la nr. 500/1981 M.­g. Reşiţa — celor înscrişi pînă la nr. 900/1982 iag. Baia Mare — celor înscrişi pînă la nr. 2.58171981 c­­u curgătorii transferaţi de la Magazinul IDMS Cluj-­­ TM,şi înscrişi pînă la nr. 2.300/1981 pentru cumpărătorii inscrişi la M­gazinul IDMS Baia Mare.­­Zizările zilnice se efectuează în funcţie de stocul de auto­turisme şi capacitatea de vînzare a fiecărui magazin. CAMPIONATUL DE VITEZĂ PE CIRCUIT LA KARTING Pe modernul kartodrom ame­najat anul trecut in valea Gră­dinii publice din Galaţi s-au desfăşurat întrecerile celei de a 5-a etape a campionatului re­publican de viteză pe circuit la karting. Competiţia a reunit la start tineri din majoritatea cercurilor de karting din ţară. Iată şi cîştigătorii: senioare 50 cmc — Renate Fuss (Unirea tricolor Buc.); seniori 50 cmc — S. Udo (Unirea tricolor Buc.); 125 cmc — R. Franz (L.I.A. Ti­miş); 175 cmc — I. Cărăbuş (Hidrotehnica C-ţa); juniori 50 cmc — M. Ostoian (L.I.A. Ti­miş) . Pe echipe, pe primele trei locuri s-au situat Liceul indus­trial auto Timişoara, Hidroteh­nica C-ţa şi A.S. Mucart Cluj- Napoca. Cu acest prilej a avut loc şi ediţia a II-a a „Cupei de toam­nă" la karting, organizată de F.R.A.R. şi filiala A.C.R. Galaţi. Cîştigătorul din acest an al trofeului este Aurelian Nicoles­­cu (Pescăruşul C-ţa). Gh. ARSENIE, coresp. în ZBORUL LOR PRECIPITAT, „PASĂRILE CALATOARE" NU DISTING CULORILE CLUBULUI Oricît de dotat ar fi un sportiv, chiar dacă ar avea talent cu carul, cum se spu­ne, el nu poate dobîndi vic­toria dacă nu va fi la fe de bine pregătit şi din punct de vedere moral. De fapt, marile confruntări Internaţio­nale au arătat că numai spor­tivii animaţi de dorinţa de autodepăşire, hotăriţi să lupe­­pînă la ultima picătură de energie, ajung la suprema satisfacţie de a urca pe cea mai înaltă treaptă a podiu­mului. Nadia Comăneci este un exemplu în acest sens. Răsunătoarele ei succese au avut întotdeauna acoperire in talentul recunoscut, dar şi în dăruirea exemplară, in spiri­­tul de sacrificiu, in munca fără preget desfăşurată in sute şi mii de ore de an­trenament, în dragostea ei faţă de gimnastică. Şi atu­­urile acestei lidere a gimnas­ticii mondiale sînt caracteris­tice pentru întreaga noastră echipă de gimnastică, de la antrenori pînă la ultima com­ponentă. Ivan Patzaichin este un alt exemplu. Acest talent de excepţie îşi datorează lun­­ga-i carieră, longevitatea care i-a uimit pe toţi, tăriei de caracter, puterii de a lupta cu el însuşi de-a lungul a mii de kilometri parcurşi pe ape, dorinţei mereu neal­terate de a fi pri­mul pe linia de sosire. Şi asemenea exemple mai avem destule în sportul nostru. Să-i amin­tim pe luptătorii­­ Constantin Alexan­dru şi Ştefan Ru­su, pe trăgătorul Cor­nelia Ion, pe handbaliştii Cornel Penu şi Radu Voina, pe voleibaliştii Corneliu Oros­coi Nicolae Pop, ca să vorbim doar de cei mai recenţi per­formeri din sportul românesc şi mondial. Şi nu întîmplător, toţi aceşti sportivi dovedesc de ani şi ani o statornică dragoste faţă de culorile e­­chipelor lor de club. De ce spunem acest lucru ? Pentru că sînt atîtea şi atî­­tea cazuri de sportivi care, supralicitîndu-şi talentul şi unele succese de moment, de­vin adevărate „păsări călă­toare“, pun mai presus de interesele clubului măruntele lor Interese materiale, alear­gă după o viaţă uşoară şi sînt mai tot timpul cu valiza în mînă, neglijîndu-şi proce­sul de pregătire, irosind efor­turile de tot felul care s-au investit în el, pierzînd şi bruma de talent pe care-l aveau. Acest du-te-vino le a­­fectează randamentul, perfor­manţa sportivă, le ştirbesc prestigiul. Unul dintre aceştia este fotbalistul Necula Rădu­­canu. Despre ce dragoste faţă de culorile clubului poate vorbi el, din moment ce s-a perindat de la Rapid (unde şi-a găsit afirmarea sportivă) la Sportul studenţesc, apoi la Steaua, F.C.M. Reşiţa şi, în cele din urmă, la F.C. Baia Mare, unde ţine cu tot dina­dinsul să-şi umbrească o ca­rieră ce părea a fi la un moment dat dintre cele mai frumoase ? Despre ce ataşa­ment faţă de clubul al cărui tricou îi îmbracă pot vorbi Bucurescu, Leac, Miculescu, Giuchici, alţi fotbalişti, cei pe care, cu sau fără voia lor, echipele îi schimbă între tur şi retur şi chiar între două etape ? Patru rugbyşti ne oferă exemple şi mai şi ! Florin Ioniţă a fost la Sibiu, Timişoara, Constanţa, Baia Mare ; I. Urdea a jucat la Braşov, Buzău, Constanţa, Baia Mare ; E. Drumea, la T.C. Ind. Constanţa, apoi la Farul Constanţa, Iaşi şi Pe­troşani . Alex. Bogheanu e pe cale să stabilească un ade­vărat record de transferări : Constanţa, Timişoara, Iaşi, Suceava, Constanţa! Au ajuns aici datorită tarelor lor, Lip­sei de ataşament faţă de un club sau altul (de fapt, lip­sei de afecţiune) pentru că au găsit şi „înţelegerea*4 fa­­vorizantă. La handbal, spor­tul care ne-a adus atîtea sa­tisfacţii ani şi ani la rînd, unde „telefonul“ şi „pila“ nu au efectul scontat, unde in­transigenţa activului federa­ţiei e nedezminţită, nu se în­­tîmplă aşa, „păsările călătoa­re“ nu au cîmp liber de zbor. Iată de ce Nesovici (Ştiinţa Bacău), Elisabeta Io­­nescu (Constructorul Baia Mare) sau Rodica Grigoraş (Confecţia Buc.) privesc me­ciurile din tribună, pentru că cererile lor de transfer nu au nici o acoperire. Vom pune din nou aceste exemple în antiteză cu altele Rugbystul Viorel Moraru s-a con­fundat întotdeauna cu Griviţa Roşie, unde a rămas să lucreze şi azi, ca apreciat inginer, aşa cum au fă­cut-o ma­joritatea colegilor w.m­w din echipa lor cam­pioană. Mircea Dri­­dea s-a confundat cu Petrolul Ploieşti, Ion Voinescu cu Steaua, Alexandru Ene cu Dinamo, ing. Petre Cojereanu cu „Poli“ Timişoara, dr. Mir­cea Luca şi dr. Traian Geor­­gescu cu „U“ Cluj-Napoca, handbaliştii Ghiţă Licu cu Dinamo, Roland Gunesch cu „Poli“ Timişoara, după cum e uşor de ştiut că Lia Manoliu a concurat numai pentru Me­talul Bucureşti, Crista Szőcs pentru Voinţa Bucureşti, Va­­leriu Bularca pentru Steagul roşu Braşov, că handbalistul Cornel Oţelea a îmbrăcat doar tricoul de la Steaua. Şi iată, toţi aceşti sportivi s-au rea­lizat pe deplin şi ca oameni, apreciaţi şi stimaţi pentru comportamentul lor atît pe terenul de sport, cît şi în so­cietate. Aceasta pentru că au considerat echipa sau clubul lor ca pe o a doua familie, pentru că echipa i-a adoptat ca pe adevăraţii ei fii. Numai într-o îndelungată activitate sub culorile aceluiaşi club, sportivului i se poate face educaţie, numai aşa se asi­gură cadrul corespunzător pentru o deplină colaborare între factorii educaţionali, fa­­milie-şcoală-club. Şi din sta­tornica activitate, nebântuită de dorul de ducă, apar mu­gurii dragostei faţă de cu­lorile clubului, găsesc terenul fertil al statorniciei ei. Cluburile sportive au dato­ria să formeze nu numai per­formeri, dar şi oameni inte­gri, realizaţi pe toate planu­rile, care să le facă cinste şi după ce spun adio sportu­lui îndrăgit. Este o cerinţă vitală pe care o pun în faţa antrenorilor şi a activiştilor sportivi partidul şi statul nos­tru, însăşi viaţa. Constantin ALEXE Pe teme de educaţie ÎNCEPE SEZONUL DE TOAMNA-IARNA LA VIAAIOADE După cum ne informează A.G.V.P.S., începînd din ziua de 2 noiembrie este permisă vinătoarea la iepuri, fazani şi potîrnichi. Vinatul potîrnichilor, se ştie, cere multă iscusinţă şi un tir precis din partea vână­torilor. Vinătoarea la potirnichi este permisă pînă la 31 decem­brie şi numai cu cîini de vină­­toare. La iepuri, cel mai popu­lar vînat din ţara noastră, se­zonul ţine pînă la 31 ianuarie. In schimb, la fazani, perioada de vînătoare se prelungeşte pî­nă la 28 februarie 1981. FORMAŢIA II. GHID» DOMINĂ DUIUM Cu foarte puţine nume „sonore“ în program şi fără nici o aler­gare cu „firmă“ (în schimb, n-au lipsit mult „apreciatele“ lifturi), reuniunea desfăşurată joi după­­amiază poate fi socotită, totuşi, o reuşită. La această apreciere au contribuit felul ceva mai ins­pirat în care au fost echilibrate şansele concurenţilor ca şi nota de dîrzenie cu care aproape toţi au înţeles să lupte pentru vic­torie. In ceea ce priveşte cîşti­gătorii, trebuie să arătăm că ei au fost desemnaţi din rîndul ca­ilor recomandaţi de performan­ţele anterioare, patru dintre ei (Rabiţ, Renumita, Efect, Dialect) fiind obligaţi să „atace“ rezerva de secunde pentru a putea ter­mina pe primul loc. Dintre for­maţii, cea antrenată de N. Gheor­­ghe (pornită, se pare, pe fapte mari anul acesta) şi-a tăiat „par­tea leului“, ea terminînd victo­rioasă în trei probe (Renumita, Coridei, Ienupăr, toţi susţinuţi cu multă energie de N. Gheor­ghe, Al. Nacu şi, respectiv, N. Boitan), performanţă ce o aduce pe locul 2 în clasamentul pe formaţii, la numai un punct (42—41) de G. Tănase, campion „en-titre“ şi lider actual în am­bele ierarhii (formaţii şi d­riveri). Restul alergărilor au fost cîşti­­gate de Rabiţ, „deranjat“ doar de Jder şi Gotic, restul concuren­ţilor făcînd cursă aparte. Efect (nesperat de docil şi în mare poftă de mers doar în primul hit al Premiului Rapsodia, în cel de al doilea „reuşind“ să termine ultimul), Simpton şi Dim­a, am­bii aparţinînd formaţiei Gr. Sol­­can şi Dialect, cu care aprantiul R. Arsene a repurtat cea de a treia victorie consecutivă. Rezul­tate tehnice : Cursa 1 : 1. Rabiţ (M. Ştefânescu) rec. 1,42,2, 2. Do­cent. Simplu 1,60, ordinea­­5. Cursa a 2-a : 1. Renumita (N. Gheorghe) rec. 1:31,5, 2. Hrubiţa. 3. Florentina. Simplu 4, ordinea 20, event 8, ordinea triplă 512. Cursa a 3-a : 1. Coridei (Al. Na­cu) rec. 1:28,1, 2. Tufana, 3. He­­mion. Simplu 2,50, ordinea 9, event 7, ordinea triplă 111, triplu cîștigător 117. Cursa a 4-a : 1. Efect (G. Tănase) rec. 1:28,1, 2. Palicar. Simplu 2,60, ordinea 8, event 8. Cursa a 5-a : 1. Dialect (R. Arsene) rec. 1:29,9, 2. Jov­mir, 3. Jalonat. Simplu 6, ordi­nea 15, event 14, ordinea triplă 1365. Cursa a 6-a : 1. Ienupăr (N. Boitan) rec. 1:28,3, 2. Zmerit. 3. Regula. Simplu 2, ordinea 37, event 28, ordinea triplă 658, tri­plu cîștigător 392. Cursa a 7-a : 1. Simpton (N. Sandu) rec. 1:27,2, 2. Fricos, 3. Palicar. Simplu 3, ordinea 30, event 44, ordinea tri­plă 1086. Cursa a 8-a : 1. Dim­a (Gh. Marciu) rec. 1:37,3, 2. Tur­éin. Simplu 4, ordinea 11, event 55. Gh. ALEXANDRESCU

Next