Sportul, februarie 1983 (Anul 39, nr. 10309-10332)

1983-02-01 / nr. 10309

Sinteza dezbaterilor plenare a clubului Dinamo Îndeplinirea integrală a obiectivelor intermediare IN 1983 - PREMISĂ MAJORĂ A REPREZENTĂRII CU CINSTE A ŢĂRII LA JOCURILE OLIMPICE DIN 1984 Pilon de bază al performan­ţei româneşti, clubul sportiv Dinamo Bucureşti şi-a orien­tat întreaga activitate din anul 1982 în direcţia pregătirii te­meinice a sportivilor nomina­lizaţi pentru Jocurile Olimpice din 1984. Conducerea, secţiile şi tehnicienii acestei unităţi sportive-etalon au considerat că îndeplinirea angajamente­lor lor de a cuceri la Los An­geles pină la 11 medalii, din­tre care 2—3 de aur, este con­diţionată de REALIZAREA, INC­A DIN 1982, A UNOR performante de valoa­re, MAI CU SEAMA IN COMPETIŢII INTERNAŢIO­NALE. Cele nouă medalii (din­tre care două de aur) obţinute la campionatele mondiale din 1982 — la lupte greco-romane, caiac-canoe, canotaj, box şi Înot — atestă îndeplinirea a­­cestui obiectiv intermediar. Este meritul clubului de a fi reuşit să menţină într-o lon­­gevitate rar întilnită, la cel mai înalt nivel competitiv, performeri de talia lui Ivan Patzaichin, încă o dată cam­pion mondial in trecutul se­zon, sau a lui Ştefan Rusu, din nou cel mai bun în lume. Prin reprezentanta sa Carmen Bunaciu, acelaşi club a cucerit o medalie cu o mare valoare simbolică, sugerind nebănuite­le posibilităţi de extensie ale mişcării sportive româneşti spre zone pină acum inaccesi­bile, cum a fost înotul. Şi tot clubul Dinamo a reinnodat tradiţii de succes pe care alte unităţi sportive nu le-au reu­şit, aducînd ţării cea de a doua medalie a unui campio­nat mondial de box, prin Con­stantin Tiţoiu, după ce un alt mare performer al clubului, Simion Cuţov, deschisese seria în 1974. Trofeelor ciştigate la competiţiile supreme ale anu­lui 1982 li se adaugă alte 10 medalii cucerite la campiona­tele europene de lupte greco­­romane, înot, polo-juniori, tir şi judo-juniori. Aceste succese şi altele au adus clubului Di­namo Bucureşti nu numai cin­stea de a avea cinci repre­zentanţi în clasamentele celor mai buni sportivi români ai anului 1982 (Ştefan Rusu, Ivan Patzaichin, Mircea Paraschiv, Vlad Hagiu, Carmen Bunaciu), ci şi intîietatea în clasamentul alcătuit pe criteriul numărului de medalii şi puncte cucerite la campionatele mondiale or­ganizate la ramuri olimpice. Eforturile din 1982 ale acti­viştilor clubului Dinamo s-au îndreptat şi spre sporirea nu­mărului sportivilor oferiţi lo­turilor olimpice. Au fost adău­gate noi valenţe pregătirii, potenţialului psihic şi arsena­lului tehnico-tactic ale acestor performeri, în ideea de a transforma „posibilii candidaţi olimpici" în „posibili medaliaţi olimpici". S-a ajuns astfel ca, la sfîrşitul anului, aproxima­tiv 35 de sportivi din cei 112 componenţi dinamovişti ai lo­turilor care se pregătesc pen­tru Los Angeles să poată emi­te pretenţii mai mult sau mai puţin îndreptăţite, dar reale, la un loc pe podiumul olimpic. Trebuie remarcat, totodată, că REZULTATELE REALIZA­TE NU SE RIDICA ÎNCĂ LA NIVELUL POTENŢIALULUI CLUBULUI ŞI AL IMPERA­TIVELOR ACTUALE ALE SPORTULUI DE PERFOR­MANŢĂ, care impun competi­tivitate pe plan european, mondial și olimpic, la un NU­MĂR MARE DE DISCIPLINE. Unele sporturi NU au contri­buit la zestrea de trofee va­loroase ale clubului. Trebuie amintite la acest capitol atle­tismul, tirul, gimnastica, îno­tul (masculin), scrima. IN TO­TALITATE RAMURI CU MA­RE PONDERE OLIMPICA, în care se acordă peste o sută de medalii de aur, de argint şi de bronz! Nici alte discipline, printre care baschetul, călăria, ciclismul, voleiul (feminin), partial fotbalul şi polo-ul, nu s-au ridicat la nivelul poten­ţialului general al clubului in marile competiţii internaţiona­le. Sigur că, în unele cazuri, nereuşitele nu pot fi reproşate in mod direct clubului Dina­mo, ele aparţinînd mai de­grabă unor factori exteriori, precum selecţia şi alcătuirea echipelor reprezentative. Sunt însă sporturi în care DEFICI­ENŢELE INTERNE AU STAT LA BAZA LIPSEI LOR DE COMPETITIVITATE. Cazurilor expuse li se pot adăuga ho­cheiul, handbalul... Cel mai des întîlnite sunt carenţele în procesul instructiv-educativ, în organizarea activităţii şi în sistemul de promovare a tine­retului. Unii antrenori nu re­curg la pregătirea individuali­zată care necesită — e adevă­rat — investiţii mai mari de muncă, dar determină salturi valorice rapide, numărul repe­tărilor la gimnastică, lupte, tir, canotaj, volei este încă redus, componenta fizică a antrena­mentului nu se extinde pe dur­­ata întregului an, pregătirea psihologică nu este efectuată de comisii interdisciplinare. Nu s-a reuşit, de asemenea, ca, în toate cazurile, prin activităţi politico-ideologice şi cultural­­educative,­­Să se dezvolte ati­tudini şi convingeri înaintate despre muncă, viaţă şi sport, fapt care a avut ca urmare renunţarea la o serie de spor­tivi care s-au complăcut timp îndelungat intr-o mediocritate sportivă şi civică intolerabilă. E de la sine înţeles că nu­mai eradicarea tuturor aces­tor neajunsuri constituie con­diţia fundamentală ca procesul de pregătire la înalt nivel a performerilor dinamovişti să continue, in mod susţinut, şi în 1983. Pentru anul care a început, clubul Dinamo si-a fixat, ca de obicei, obiective îndrăzneţe, măsurabile in me­dalii obţinute la campionatele mondiale, europene şi la Jocu­rile Mondiale Universitare de la Edmonton. Este continuarea firească a orientărilor din pri­mii doi ani ai actualului ciclu olimpic. Dar,­, în acelaşi timp, şi o premisă majoră pentru ca şi la Jocurile Olimpice din 1984, de la Los Angeles, per­formerii clubului Dinamo să-şi îndeplinească integral obiecti­vele, reprezentînd cu cinste tricolorul românesc. Radu TIMOFTE LOS ANGELES E TOTUL... Şi TOTUŞI, EXISTĂ CEVA MAI IMPORTANT Mai rar se întîmplă să vezi citeva sute de oameni co­nectaţi la o singură idee, in jurul căreia se învîrtesc toate. Şi vorbele, şi gindurile, şi faptele. In plenara sportivilor di­namovişti am avut la un moment dat sentimentul că­­ pentru ei nu există nimic altceva la ora asta - adică înainte cu un an şi jumătate — decit Los Angeles 1984. Jocurile Olim­pice de vară. Primul între toate cluburile româneşti la rea­lizările intermediare olimpice, pentru Dinamo Bucureşti Los Angeles înseamnă totul - mi-am zis - judecind şi după convergenţa ideilor tuturor luărilor la cuvînt, univoce şi sub­liniind aceeaşi angajare : luptăm şi vom lupta din toa­t puterile pentru a ne face datoria la Olimpiadă . Ştiut fiind că Jocurile Olimpice reprezintă suprema între­cere sportivă a lumii, că rezultatele lor dau măsura exactă a sportului din orice ţară, concentrarea de fapt şi de gind a dinamoviştilor asupra „obiectivului Los Angeles este ab­solut legitimă şi întru totul întemeiată. Şi totuşi, de la tribuna plenarei a pornit spre sală un gînd care s-a ridicat peste marele obiectiv sportiv. „Ori­unde vă duceţi, cu oricine vă întreceţi, nu uitaţi de unde aţi plecat, nu uitaţi nici o clipă cine sînteţi, nu uitaţi pe cine reprezentaţi. Nu vă uitaţi patria, nu uitaţi că sînteţi români, nu uitaţi că reprezentaţi România lui Ceauşescu, cum spun cu atîta respect străinii ! Fiţi demni de ţara noastră, fiţi demni de poporul nostru !“ Fii demn de România ! - iată obiectivul suprem al ori­cărui sportiv din ţara noastră. Marius POPESCU Din problemele campionatului de PREA MULT PATOS STRI­I­­. O activitate agitată pe pri­ma scenă a handbalului femi­nin în campionatul Diviziei „A“! Lucrul nu este desigur rău, este chiar îmbucurător, pentru că după trista ratare de la campionatele mondiale, handbalul feminin promită astfel să se învioreze, să se fortifice tocmai prin campio­natul ţării, aşa cum este fi­resc, să promoveze noi talente. Campioana ţării, Ştiinţa Bacău, suportă acum un puternic asalt din partea unor formaţii pe care le ştia ca rivale, dar şi a unor echipe cu o surprin­zătoare ascensiune. Rulmentul, fosta campioană, Progresul Bucureşti şi A.E.IVf. Timişoara fac parte din prima categorie, Chimistul Rm. Vîlcea şi Tex­tila Buhuşi din „noul val“. Totul este bine numai pină la un punct. Adică pină la jocurile tot mai dinamice şi lupta spectaculoasă pentru in­­tîietate. Mai departe, lucrurile îşi schimbă culoarea, din roz în cenuşiu. In focul disputelor, antrenorii nu văd adesea la­cunele propriilor formaţii şi, cînd înfringerea devine imi­nentă, se răzbună pe... arbitri. (In paranteză trebuie spus că şi „cavalerii fluierului“ au contribuit la crearea acestei atmosfere prin nesiguranţă şi, uneori, prin decizii anapoda). Cu sau fără dreptate, arbitrul devine „acarul Păun“. Numai în etapa disputată duminică ni se semnalează la două meciuri din cele şase programate de runda a 9-a, abateri grave ale antrenorilor. Remus Drăgănes-Sîmbătă şi duminică au a­­vut loc două întîlniri amicale între reprezentativa masculină de handbal a Ungariei şi Se­lecţionata secundă a României. Ambele meciuri au fost cîşti­ge, conducătorul tehnic şi su­fletul echipei Rulmentul Bra­şov, a provocat scandal la Rm. Vîlcea, în timp ce Vasile Mărgulescu, girantul tehnic al formaţiei Progresul Bucureşti, a fost eliminat de pe banca e­­chipei sale pentru proteste şi vociferări. Departe de a fi singulare, e­­xemplele puse in dscuţie au atuul actualităţii­ Sigur, antre­norii, în primul rînd ei, tră­iesc cu intensitate meciul, trec prin situaţii dramatice. Dar în toate momentele este imperios necesar să primeze judecata, calmul. Departe de a-şi ajuta echipa în acele clipe (energia aceasta suplimentară ii poate servi la antrenamente...), an­trenorul îşi handicapează evi­dent propriile sportive. In pri­mul rînd, pentru că le trans­mite starea sa de nervozitate, apoi — fiindcă el însuşi nu mai poate judeca bine modul în care-şi conduce formaţia. — în fine­­.1 * _i este și educaC 4trU că ,®î său rău va t;0r’ ltî exemplul Pentru toatp Urin3 de e*3/e' rente, antrpn„ ace4 conside­­nu poate f; °rul . andalapu circumstanțp sc?Zat^l neavind dimpotrivă­­,a em­ote, ci Sigur. federat*i8ra^nte' * surile de rig0Î a '* lu.a. vor fi sanpt°are' împricinații nu vor scăÎâ0^1'^1’ poate; dreapta jud£atădea $Pr? . da£ specialitate mi a comisiei de incită prin n5i.,a'fitni care corectitudine T~‘nf sau ,n' tm ei și pentri m,P»tant pen­tru este însă b­4balul nos­­nil (mai al| %aît te?n'd­T trif să­ ci înl, ’’ lit arbl‘ unea și fiecare ^înef•misie pentru asigurarea cerT^ntre C°n4£ între! de â nrntrenor'i au 'și datoria tos strică!.? Că Preî mult pa‘ Hristache NAUM **a*­«hi CLASAMENT II ,,TROFEUL EFICACITĂŢII“ După nouă etape, în „Tro­feul eficacităţii“, oferit de zi­arul „Sportul“, situaţia se pre­zintă astfel: 1. MĂRIA VE­­RIGEANU (Chimistul Rm. Vîlcea) 97 de goluri înscrise, 2. Iuliana Dimofte (Hidroteh­nica Constanţa) 65, 3. Rodica Grigoraş (Confecţia Bucureşti) 62, 4—5. Nadire Lutas (A.E.M. Timişoara) şi Magda Pereş (Mureşul Tg. Mureş) cîte 58, . 6. Elena Leonte (Ştiinţa Ba­cău) 53. 7. Mariana Oacă (Rul­mentul Braşov) 51, 8—9. Editi gate de oaspeţi. In prima par­tidă, la Ploieşti. România B — Ungaria 23—24 (13—10), iar în cea de a doua, la Bucureşti. România­­ — Ungaria 22—28 (10-13). Török (C.S.M. Sf. Gheorghe) şi Elena Ciubotarul (Textila Buhuşi) cite 49, 10. Rodica Ma­rian (Rulmentul Braşov) 47, 11. Niculina Iordache (Progresul Bucureşti) 44, 12­ 3. Maria Corban (TEROM îşi) şi Ge­noveva Voinea (Ştraţa Bacău) cite 42, 14. Zoranca Ştefanovici (A.E.M. Timişoara) 15. An­gela Avădanei (TMOM Iaşi) 38. 1 DIVIZIA „A“ DE POLO (Urmare din pag. 1) cu­ un spor de calitate in joc şi, poate, chiar ...candidaturi pentru lotul naţional, ale cărui porţi rămin desch­ise. In ce pri­veşte formaţia speranţelor polou­­lui nostru, frumos numit Viito­rul şi jucind sub culorile Li­ceului Industrial 37 Bucureşti (Paul Niculescu), o vom urmări pe mai departe cu mult interes şi cu mari nădejdi pentru „eu­ropenele" de juniori! Iată cum se prezintă clasamen­tul la această oră : 1. DINAMO 11 13 1 0 193- 90 27 2. Rapid. BUC. 14 îl 1 2 141- 97 23 3. Crişul 14 9 1 4 166-110 19 4. Voinţa 14 8 1 3 120-111 17 5. Progresul 14 5 1 8 99-129 11 6. viitorul 14 4 1 9 118-165 9 7. Rapid Arad 14 1 1 12 78-158 3 8. C.N.A.S.E. 14 0 3 11 93-153 3 CLASAMENTELE CAMPIONATELOR NATIONALE DE BASCHET • In clasamentul Campionatu­lui naţional de basch­et masculin s-a petrecut o singură modificare după etapa de sîmb­ătă: C.S.U. Braşov a scăpat (deocamdată) de locul 11, ,,pasîndu-le formaţiei I. M.U.A.S. Baia Mare; Clasament la zi; ( GRUPA 1-6: 1. Steaua 24 23 t 2370:1659 47 5. Dinamo 24 22 l 2201:1745 46 3. Rapid 24 16 ! 1841:1724 40 4. Farul 24 14 1 1960:1999 38 3. I.C.E.D. 24 12 ij 1993:1995 36 6. C.S.U. Sibiu 24 10 t 1015:2058 34 GRUPA T—... I 7. „U. Cj.­N. 24 11 II 1758:1936 35 6. Dinamo Or. 24 9 1 1764:1935 33 9. Poli. lasi 24 8 1 1 1756:1965 32 10. C.S.U. Bv. 24 8 i 1788:1960 32 II. I.M.U.A.S. 24 7 7 1644:1810 31 12 Sp. Stud 24 4 2) 1795:1999 28 • în clasamentul „Trofeului eficaciății“, oferit de ziarul SPORTUL conduce Virgil Băl­­ceanu (Farul), cu 644 puncte m3TC316 • Următoarea etapă a campio­natului — a 25-a — se va dis­puta sîmbătă 5 februarie. 9 In Divizia „A“ de fete, sal­tul cel mai spectaculos l-a rea­lizat I.E.F.S., a trecut pe locul 9, locul 11 fiind ocupat de C.S.U. Ploieşti. A mai promovat Spor­tul studenţesc, pe locul 4 (faţă de locul 5 înaintea turneului bu­­cureştean). Clasament : GRUPA 1—6: 1. „U“ Cl.­N. 27 26 1 2085:1611 53 2. Voința BUC. 27 21 6 1792:1462 48 3. Olimpia 27 20 7 1809:1576 47 4. Sp. Stud. 27 17 10 1902:1083 44 5. Univ. Tim. 27 15 12 1671:1550 42 6. Crişul 27 12 15 1833:1881 39 GRUPA 7—12: 7. Progresul 27 16 11 1704:1722 43 8. Comerțul 27 12 15 1451:1508 39 9. I.E.F.S. 27 8 19 1711:2020 35 10. Voinţa Bv. 27 7 20 1538:1851 34 11. C.S.U. PI. 27 6 21 1675:1864 33 12. Rapid 27 2 25 1399:1842 29 • In „Trofeul eficacității“, Mag­dalena Pali (Universitatea Cluj- Napoca) se află pe locul I, cu 634 puncte marcate. • Următoarele turnee se vor disputa in zilele de 6—10 februa­rie, la Cluj-Napoca (grupa valo­rică 1—6) şi în Capitală (7—12). • In Sala sporturilor „Dece­bal", din Arad, s-a disputat un reuşit turneu de minibaschet, cu participarea a 10 echipe din A­­rad, Oradea, Salonta şi Timişoa­ra. Clasamente­­au luat parte doar formaţii de fete): cat. I: 1. C.S.S. II Arad, 2. C.S.S. Sa­lonta, 3. C.S.S. I Arad; fete II: 1. C.S.S. I Arad, 2. C.S.S. I A­­rad, 3. C.S.S. Salonta. Ambele echipe cîştigătoare sunt antrenate de prof. Constantin Wünsch. Pre­mii speciale: cosgetere: Susana Szabó (Arad I) 41 p la cat. I, Cristina Dumitru (Arad II) 23 p la cat. a n-a; cele mai înalte; Mireia Nea (Arad I) 1,74 m, res­pectiv Eleonora Mihoc (Arad IT) 1,64 m; cea mai tehnică; Andreea Nemeth (Oradea). SPORTUL­ ÎN PAS CU „MARCA FABRICII" //* (Urmare din pag 1) plicate în activitatea despre care vrem să scriem, conside­ră că, faţă de „renumele fir­mei“, munca lor în domeniul sportului este mult perfectibi­lă. O fac nu numai cu res­ponsabilitatea funcţiilor lor, ci şi cu autoritatea de foste spor­tive, preşedinta sindicatului ac­­tivînd nu demult în echipa de handbal, iar preşedinta asocia­ţiei, paraşutistă în lotul naţio­nal, fiind distinsă cu titlul de „Maestru al sportului“ şi cu „Insigna de aur“ cu două dia­mante a Federaţiei Aeronautice Internaţionale... Aşa se face că secretarul consiliului judeţean intervine adesea cu sugestii de genul „pate îi spuneţi tovară­şului ceva despre gimnastica la locul de muncă şi despre ce faceţi la handbal, volei şi atle­tism...“ „Ei da, gimnastica — reia tovarăşa Mihai — se prac­tică la repasat şi la oficiul de calcul, a început ceva si la «tesa», cu participarea docto­rului Iulian Ionescu, ca si a psihologului Stela Tom­a, de mare ajutor în munca asocia­ţiei. La căminul de nefamiliste, cele 118 locatare fac cu regu­laritate gimnastică de înviora­re. E drept, la inceput făceau că trebuia, acum fac pentru că simt că le trebuie, s-au con­vins fetele că e bine aşa şi nu mai e nevoie să le îndem­ne nimeni". „Poate îi spuneţi tovarăşului şi despre partici­parea la finala Cupei M.I.U...“ îndeamnă secretarul de la C.J.E.F.S. cînd discuţia trenea­ză din nou. „Da, acesta este un obiectiv important în planul­­Daciadei», pentru că arată cum stăm fată de alte între­prinderi — vine replica. Avem rezultate bune la handbal — nu, nu folosim jucătoare din echipa care activează in Di­vizia B, ci fetele nelegitimate. La volei avem mereu locul II, fiindcă ne batem de regulă cu echipe de divizie, şcolare mai ales — cînd finala pe ţară e la Sibiu sau la­ Iaşi, că dacă s-ar juca la Ploieşti nu am admite. Dar aşa... Tot la­­Cupa M.I.U.» concurăm cu bune re­zultate la atletism (greutate, lungime, 800 şi 1 500 metri), fiindcă atletismul a prins in întreprindere, dovadă şi pre­zenta la finala «Crosului Tine­retului» unde a ajuns o mun­citoare de-a noastră, Aneta Pe­lin. Ar mai fi orientarea tu­ristică, cu concursuri la Cheia şi­ la Buşteni, întrecerile de să­­niuş (am văzut un afiş la pa­noul sportiv, care chema la o asemenea întrecere în dumini­ca ce urma­, complexul -Sport şi sănătate», dar pină acum a­­vem doar 35 de procente din totalul personalului muncitor, ceea ce să recunoaştem...“ Un concurs interesnt la ca­re muncitoarele şi­­ muncitorii de la „Textila Dorobanţul“ au o participare notabili este „Cu­pa campionilor asociaţiilor sportive" — iniţiată tre C.J.E.F.S. Prahova, organizată şi atletism, volei, handbal, fotbbal­l (si fe­minin !), tenis de masă şi de cîmp, înot si orientare turis­tică — vara, şah si terne de masă, sanie, handbal si volei —, iarna. La toate acestea se adaugă sportul de perform­an­­ţă reprezentat aici din echipa de handbal (Div. B) si cano­toarele Marcela Iordache 11­­nisoare si Elena Vlocanu - lăcătuş mecanic, selecţionate pentru calităţile lor, in lotul olimpic. Baza sportivă a între­prinderii poate constitui un model de strădanie si de spi­rit gospodăresc, turnurile de handbal tenis si fotbal, cazio­nul de înot si obiectivele încă în lucru fiind rodul participă­rii entuziaste, al h&n,d­e. ce­lor ce muncesc aia ca si al sprijinului pe care directorul ing. Vasile Tudor si secretara Comitetului de P“£ld- ^,e”a Apostolescu, îl a£orfa taf, tiei. întelegînd că sportul, ^n diversele sale forme- Practicat sistematic de cit ma­meni ai întreprinderii, este un Sr'Tomaf dî aV» in Co­­eriticile se «sog« mențiunilor po»t ^ul de ca.­surilor PrlV.' - câ are nevoie re se considera asociația. Dom­i­antul“, aşa La­­Textila no . pînă ]a cum aveam s te educaţie urmă, activitatea iv perform fizică şi sport’ hlemă care tine manta, e o PWfVj- de unde şi de „marca fab.. r ,je răspun­­exigenţa facto ^ de rea]j. dere cînd vine domeniu, zările lor [n i *, mal a­­fară îndoiala no. I Ies dacă ne î­n g­aci fea­litatea o com­­­meile. *• SĂ VALORIFICĂM SPECTACOLUL SPORTIV CA MIJLOC DE ATRACTIE IN ZONELE MONTANE (Urmare din pag. I) de cazare, competitive pe plan international, si mijloacele de agrement, ca să­ nu mai vor­bim de mijloacele de transport si plrtiile insuficiente. Pornind de la această reali­tate si de la unele propuneri mai vechi făcute unor factori de decizie din sport şi turism de colegul meu Mihai Bără, bun cunoscător al problemei, consider că rezolvarea acestora depinde de: diversificarea mij­loacelor de agrement, in baza opţiunii clientului; organizarea in bune condiţiuni a şcolilor de schi, conduse de instructori atestaţi şi de federaţia de spe­cialitate; construirea unor trambuline de sărituri cu schi­­urile (una acoperită cu mate­rial plastic pentru perioada de vară) ţtiut fiind faptul că săriturile constituie un spec­tacol sportiv care atrage pu­blicul (în urmă cu ani­, la concursurile noastre de aci asistau in jur de 2—3000 spec­tatori); dotări comune pentru sportul de performanţă şi de agrement (în acest sens exis­­tind un proiect aprobat de in­stitutul de specialitate din Braşov); preluarea unor com­petiţii de anvergură, cu parti­cipare de elită ; găsirea unor soluţii pentru ca în Poiana Braşov, unde sunt amplasate pirtiile omologate de F.I.S., să se acorde la mijloacele de transport pe cablu priorităţi (contra cost) sportivilor de per­formanţă, care pierd mult timp la folosirea schilifturilor; ame­najări turistice adecvate pri­vind­ zonele pitoreşti, folclori­ce, încadrate de istorie, tradi­ţii, obiceiuri locale. Acesta constituie, evident, un punct de vedere al sportului, privind reconsiderarea in perspectivă a relaţiei turism-sport. In ur­mă cu cîţiva ani, la Ministerul Turismului exista părerea că sportul ar putea perturba tu­rismul... Acum, am găsit înţe­legere la factorii de conduce­re. Iată de ce sperăm ca prin grija forurilor centrale, minis­terul de resort şi C.N.E.F.S., cu sprijinul organelor locale, a federaţiilor de specialitate, nu peste mult timp Poiana Braşov să intre in circuitul staţiunilor montane cu renume sportiv internaţional. — Judeţ montan prin exce­lenţă, Braşovul bate pasul pe loc în sporturile de iarnă, de ani şi ani. Ce se preconizează in perspectiva imediată? — Intr-adevăr, sporturile de iarnă au înregistrat un regres, chiar dacă reprezentanţii jude­ţului nostru domină pe plan republican. Pe toţi ne preocu­pă perspectiva imediată im­pulsionaţi şi de grija şi aten­ţia permanentă cu care condu­cerea C.N.E.F.S. urmăreşte re­lansarea sporturilor de iarnă in circuitul valorilor interna­tionale. Ce se află pe agenda noastră de lucru? Trecerea de la­■ „munca de iniţiere“, de „în­văţare­ (neangajantă), la ” O selecţie riguroasă, pentru pro­movarea (responsabilă) a va­lorilor (aşteptăm, insă, din partea forurilor centrale, nor­mative precise privind apreci­erea calitativă a muncii şi nu cantitativă); întinerirea corpu­lui de antrenori şi prezenţa permanentă a acestora pe pîr­­tii, la locurile de pregătire şi concurs; reaşezarea organiza­­ţirICA a secţiilor (Dinamo, AS.A., Tractorul sunt acum secţii de nivel internaţional la schi şi biatlon, cu drepturile şi obligaţiile de rigoare), precum şi a Liceului din Predeal, pentru a contribui la forma­rea talentelor din rîndul schio­rilor de virstă şcolară; partici- 5,are® _ efectivă a activului C.J.E.F.S. la procesul de­ pre­gătire (printr-o hotărire a Bi­roului C.J.E.F.S. Braşov, Mihai Bară, secretar, şi Ion Vintiloiu, metodist, au fost degrevaţi de­alte sarcini in afara schiului şi biatlonului). Şi­ continuăm să sperăm că vom putea pre­lua zona Ruia — Cristianul Mare, cu teleschi şi celelalte adiacente, in vederea amena­jării unei baze proprii de pre­gătire a schiorilor alpini. PE AGENDA HOCHEIULUI • Echipa de tineret a Cehoslo­vaciei la Bucureşti. Recent, la forul nostru de specialitate a sosit o telegramă prin care fe­deraţia cehoslovacă anunţă că la Cupa Federaţiei“, tradiţionala competiţie care se va desfăşura anul acesta la Bucureşti, intre 11 şi 13 februarie, in locul for­maţiei de primă ligă Sparta Pra­­ga (anunţată anterior) va fi pre­zentă echipa de tineret a Ceho­slovaciei. Probabil că va fi ace­eaşi formaţie care a luat parte, nu demult, la Leningrad, la C.M. de juniori (tineret, 20 de ani) erupă „A“ . La această întrece­re, tinerii hocheişti cehoslovaci s-au clasat pe locul secund, pier­­zînd la mare luptă, cu 3—4, la câştigătoarea disputei, echipa U.R.S.S., și terminînd la egali­tate (7—7) cu fosta campioană a lumii la tineret, reprezentativa Canadei. Cu alte cuvinte, un ad­versar redutabil (ceea ce este bine!) pentru hocheiştii noştri fruntaşi. • Lotul de juniori al ţării, in Bulgaria, la „Cupa Olimpică“. Intre 3 şi 7 februarie va avea loc la Sofia o competiţie internaţio­nală rezervată echipelor de ju­niori, la­­ care şi-au­­ anunţat participarea reprezentativele Iu­goslaviei, României, Ungariei şi ţării gazdă. Echipa noastră, con­dusă de trioul Al. Kalamar, So­rin Ciobotaru şi Itemus Bianu, s-a pregătit serios în ultimul timp la Bucureşti, evidenţiindu­­se portarul Tamaş, jucătorii Bura­­da, Munteanu, Caval, M­­. Iones­­cu, Bacsó, Sofron şi alţii. Pentru sfîrşitul lunii februarie este po­sibil să se perfecteze o dublă întîlnire între echipele României şi Iugoslaviei. • Au fost stabiliţi arbitrii pentru C.M. de juniori, grupa „C“, de la Bucureşti. Recent, forul internaţional de specialitate a confirmat că la C.M. de ju­niori (20 de ani), grupa „C“, de la Bucureşti (5—10 martie) vor­­ fi prezenţi trei arbitri centrali neutri : H.J. Wasching (Austria), Alexander Zagorski (Polonia) ,i Erik Bostrup (Danemarca). Ei vor fi ajutaţi la linii de doi români (M. Prozneanu şi A. Ba­lint) şi de J. Jalarvo (Finlanda), E. Frederiksen (Danemarca) şi Kiril Gherasimov (Bulgaria). • Formaţia Torpedo Usti Ka­­menogorsk soseşte in ziua de 5 februarie. Cealaltă formaţie de peste hotare care va lua parte la „Cupa Federaţiei“ este Tor­pedo Usti Kamenogorsk,­ parti­cipantă la prima ligă a campio­natului sovietic. Hocheişti! so­vietici vor sosi în Capitală In ziua de 5 februarie, urmind ca, înainte de a se alinia la star­tul „Cupei Federaţiei", să In­­tîlnească In două meciuri-test lotul nostru reprezentativ. ICU­­PA DE TINERET A ETOLEAT LA GALAŢI In cadrul pregătirilor pe care le efectuează pentru apropiata dispută din grupa „C“ a C.M. de hochei, echipa de tineret (juniori, 20 de ani) a ţării noastre se antrenează la Ga­laţi, unde a şi susţinut două partide cu divizionara „A“ din localitate, Dunărea. Ambele jocuri au fost câştigate, cu ace­laşi scor , 6—5, de echipa Du­nărea. Până la C.M., care se va disputa între 3 şi 9 martie la Bucureşti, echipa de tineret va lua parte la „Cupa Federa­ţiei”, va juca cu echipa sovie­tică Torpedo Usti Kamenogorsk şi va evolua la Universiada de la Sofia. ACTUALITĂŢI DIN TENIS • în „Cupa Unirii“, competi­ţie rezervată seniorilor, încheiată în Sala sporturilor din Deva, fi­nala şi-au disputat-o Cristinel Ştefănescu şi Liviu Maticaş (am­bii de la Steaua). Ştefănescu a cîştigat cu 7—5, 6—4. De remar­cat faptul că toţi cei patru s­e­­mifinalişti aparţin aceluiaşi club (Steaua) : Ştefănescu — R. Con­­stantinescu 6—3, 6—3, Mancaş — D. Pop 4—6, 6—2, 6—2 • în sa­la „23 August" din Capitală con­tinuă întrecerile concursului fe­minin de selecţie. Dintre juni­oare, Ileana Trocan (Tenis Club Bucureşti) şi Teodora Tache (Di­namo Bucureşti) au obţinut cite şase victorii din tot atîtea par­tide susţinute (ele părăsind com­petiţia pentru a participa la un turneu în Bulgaria). Monica Ra­du (Dinamo Bucureşti) a repur- NIWIli­tat opt victorii din 10 meciuri, iar dintre senioare Luminiţa Să­­lăjan (Politehnica Bucureşti) a pierdut un meci din opt susţinu­te. Citeva rezultate: Ileana Tro­­can — Luminiţa Sălăjan 5—7, 6—3, 11—4, Luminiţa Sălăjan — Monica Radu 6—4, 6—3, Oana Hincu (C.S.S. Unirea Iaşi) — Sanda Proca (Dacia Galaţi) 7—5, 4—6, 6—2, Daiana Samungi (Di­namo Bucureşti) — Florentina Cocan (Steaua) 1—6, 6—3, 7—5, Monica Radu — Aurelia Nico­lae (Progresul) 6—3, 7—6, Sanda Proca — Vasilia Ivar (Steaua) 1—6, 6—4, 7—6, Luminiţa Sălă­jan — Georgeta Onel (Progre­sul) 6—2, 6—3, Corina Taloş (Di­namo București) — Florentina Cocan 6—2, 6—4, (S. IONESCU, coresp.). RETROSPECTIVĂ 1982 (IV) MIN­TOM Anul hipic 1982 a fost mar­cat de revenirea la organizarea unor alergări de fond, dispărute — în mod cu totul nejustificat — de multa vr­eme. Astfel, în octombrie a fost repus în drep­turi „Criteriul de fond“, alergare clasică pe distanța de 4 200 m, care a dat loc unei întreceri spectaculoase, cu o sosire strînsă, şi care a atras un numeros pu­blic. Asupra alergărilor cu ca­racter clasic avem însă mari obiecţii de făcut, căci modul de handicapare şi organizare este total nemulţumitor dînd posibi­litatea unor elemente mai modes­te să realizeze victorii la care nu aveau dreptul. Este total ne­­permis ca o iapă ca Florida să obţină victoria in cele două hi­­turi ale „Premiului Agriculturii“, in timp ce Perrar, spre a ob­ţine victoria in „Premiul Cen­trului republican“, a trebuit să beneficieze de accidentul provo­cat de Heracle. Publicul specta­tor vine în număr mare pe hi­podrom spre a vedea pe marii campioni cum realizează victorii și nu pentru a asista la aler­gări în care handicapurile vede­telor turfului devin uneori insur­montabile. Pariurile organizate de hipodrom vor avea numai de cîștigat prin revenirea la o organizare mai judicioasă a curselor clasice, deoarece în ce­lelalte alergări jocul va creşte Ue simţitor printr-o participare mai numeroasă. Arbitrii alergărilor, la rlndul lor ar trebui să privească cu mai multă exigenţă modul cum susţin unii driveri la sosire caii pe care-i conduc (şi nu numai In cazul performanţelor contra­dictorii) ; de asemenea să fie mai atenţi asupra mersului nere­gulat al unor cai (căci nu cre­dem că In 1982 numai un cal a mers in acest fel), precum şi asupra galopurilor date in final de unii cai care sunt repuşi în avantaj obţinind victoria (cazul Ruletei) etc. Mai susţinem că la toate alergările cu sosiri strân­se, chiar dacă cîştigătorul este văzut de comisarul sosirii, rezul­tatul să fie dat după consultarea fotografiei (cazul Hazos-Crater). Propunem, de asemenea, ca pa­riul ordinea simplă să fie or­ganizat numai la ultima alerga­re a zilei, deoarece in restul curselor, fiind alte pariuri, el n­u mai are viaţă. Prin luarea aces­tor măsuri vor fi readuşi un mare număr de spectatori pe hi­podrom. A. MOSCU în turneul de la Petrici (Duigaria) LOTUL OLIMPIC Al ROMÂNIEI - BELAŞIJA STRUMIJA 2-2 (2-0) PETRICI, 31 (prin telefon). Luni după-amiază fotbaliştii din Lotul olimpic al României au revenit pe terenul din Ma­­rikostinova, unde, un al doilea meci din cadrul turneului Be­laşija ’83 au întilnit formaţia iugoslavă Belaşiţa Strumiţa (lo­cul 1 în campionatul Republi­cii Macedonia). Pentru a ve­rifica pe toţi componenţii lo­tului, antrenorul Gheorghe Staicu i-a introdus ca titulari pe Speriatu, M. Zamfir, Zare, C. Solomon, Pană şi Radu II. Singurul indisponibil este lo­van, care duminică a suferit un traumatism la nivelul re­giunii femurale, dar dr. FI. Brătilă ne spunea că nu 3—4 zile va fi refăcut. Luni vremea a fost total schimbată, a bătut vintul, a fost frig, a plouat. Meciul cu echipa iugoslavă s-a încheiat cu scorul de 2—2 (din nou e­­gal deci) după ce fotbaliştii noştri conduceau la pauză cu 2—0. Două goluri care expri­mau superioritatea lor în joc, goluri realizate in faze foarte frumoase si bine concepute, in min. 18 Petcu îl deschide în diagonală pe ŞOIMAN, acesta pătrunde în viteză, driblează şi portarul şi înscrie­­ în min. 26 o frumoasă combinaţie a fost încheiată de MAJARU cu un „drop" excelent, cu care a în­scris jos la colţ, de la 22 m. Două şuturi pe spaţiul porţii, două goluri si putea veni şi al treilea (în min. 29, dar Majaru a greşit şutul într-o fază favo­rabilă). Adversarii au reuşit doar vreo 2—3 faze mai pe­riculoase, rezolvate insă de a­­pararea noastră. După pauză (semn că Lotul olimpic are nevoie de meciuri de verificare, cu adversari tot mai buni) situaţia avea să se schimbe. După ce în min. 52 Şoiman şi Petcu, consecutiv, au ratat... 3—0, scorul a devenit 2—1 pentru că în min. 54, la centrarea lui Vasiliev, apără­torii noştri s-au plasat greşit şi STOIKOV a deviat balonul în colţul lung. După bara lui Blajevici (direct din corner) fotbaliştii iugoslavi egalează in min. 73, în urma unui contra­atac în care KOLOSOVSKI l-a „pierdut“ pe drum pe Stredie şi a înscris cu un şut puternic de la 14 m. Văzîndu-se egalaţi fotbaliştii noştri măresc tem­­po-ul dar nu reuşesc decit un şut aşa cum trebuia, realizat de Stredie în min. 90, scos de portar în corner. Arbitrul Bogdan Docev (So­fia) a condus bine următoarele formaţii : LOTUL OLIMPIC : Speriatu — M. Zamfir (min. 63 M. Mi­hai), Zare C. Solomon. Stre­die — Majaru, Pană, Petcu, Orac (min. 63 Bărbulescu) — Şoiman, Radu II (min. 75 Nem­­teanu). BELAŞIŢA STRUMIŢA : D. Gheorghiev — Vasiliev. Stoia­­nov, Panov, Nekulov — An­dreev (min. 46 Dikvosanov). Misev (min. 46 Stoikov), Bla­­jevski — Stoimenov (min. 77 Mavkov). M. Gheorghiev. Ki­­losovski (min. 83 Pandev). In celălalt meci al turneului. Belasita Petrici — Akademia­ I Sofia 2—0 (0—0). Miercuri, de la ora 14.30, Lo­tul olimpic va intîlni pe divi­zionara A Belasita Petrici. Constantin ALEXE Pregătirile divizionarelor ,,A­ JIUL ȘTIE CĂ ARE UN STADION SPUNDID, CEEA CE OBLIGĂ... Jiul a început mai liniştită ca niciodată pregătirile pentru retur. Iernată pe locul 8, cu 18 puncte, şi nu pe... 16, cu 14 puncte, ca acum un an, e­­chipa minerilor are liniştea necesară cristalizării unui „11“ reprezentativ, cum '41 doresc susţinătorii de pe Valea Jiu­lui. Iniţial, Jiul trebuia să se pregătească la Valea de Peşti, dar din motive obiective a preferat să rămînă în Petro­şani, unde condiţiile (inclusiv de refacere) erau mai bune. Cu cine au plecat pe durul drum de iarnă Ladislau Vlad şi Go­­gu Tonca ? Cu următorii jucă­tori : Cavai, Homan (revenit de la Minerul Lupeni) şi Ra­­colta — portari ; P. Grigore, Vînătoru, Neagu, M. Popa, V. , popa,, Vizitiu, Stana, Vesa şi Szé­keli — fundaşi : Varga, Muia, I Sumulanschi şi Dina —­ mijlo­caşi ; M. Marian, Băluţă, Stoi-I­nescu, Nasta Colceag, Guda (de la Dinamo Victoria), Coca (revenit de la Minerul Lupeni), I Dosan (de la Aurul Brad) şi Ciobanu (de la F.C.M. Braşov) 1­2 atacanţi. Din lectura lotului I petroşănean se observă absenţa lui Sălăjan, care a fost cedat împreună cu portarul I. Gri­gore divizionarei „C“ Minerul I Lupeni. Care au fost proble­mele prioritare ale Jiului, în a­­ceastă perioadă de iarnă ? A-I­sigurarea unei discipline­­ ire­proșabile în pregătiri. Exigen­tul antrenor Ladislau Vlad consideră că disciplina repre- ?intă cheia returului : „Un re­tur care nu va fi nici uşor, nici greu, ci aşa cum ni-l fa­cem noi în această perioadă şi în timpul campionatului". Me­reu nemulțumit, antrenorul L. Vlad cere jucătorilor săi o an­gajare şi mai mare la efort. Ceea ce fiecare încearcă să fa­că, pentru că obiectivul pro­pus „locul 8—10“ în finalul campionatului ţine seama şi de faptul că în retur vor juca, sub Paring, Sportul studenţesc, Universitatea Craiova şi F.C. Argeş, adversari cu firmă, dar ■ şi unele echipe din zona re­trogradării care întotdeauna s-au „agăţat" de meci. Jiul, echipă pentru care mai fiecare retur din ultimii ani însemna o cursă contracrono­­metru pentru evitarea retrogra­dării, nu vrea să mai cunoască asemenea emoţii. Dealtfel, o­­biectivul său fundamental este acum „alcătuirea unei formaţii pe cit de tinără, pe atit de puternică— fizic si moral — cu reală forţă de joc". In ve­derea omogenizării acelui „11“ ideal, în aceste zile, cu­ mai multe meciuri de verificare, Jiul a susţinut două meciuri cu Explormin Deva (3—1) si Mi­nerul Paroşeni (2—0), du­pă ca­re a plecat în Ungaria pentru un turneu (de trei meciuri) or­ganizat de Videoton, echipă in fata căreia a pierdut cu 1—0 în prima întîlnire. După care, alte partide pină la startul de primăvară cînd, speră toti, e­­chipa se va prezenta bine pusă la punct. Ce se aşteaptă de la Jiul în sezonul de primăvară ? Mai multă combativitate, mai multă dăruire, mai multă aten­ţie în apărare (care a primit 23 de goluri în tur, dintre care 17 în deplasări), mai mult cu­raj în atac (care n-a inscris in afara Petroşanilor decit două goluri). Şi, aşa cum ne declara preşedintele clubului,­ Anton Coşereanu, „Jiul urmăreşte, în primul rînd, să practice un joc spectaculos, care să umple cel puţin trei sferturi din modernul nostru stadion". Dealtfel, unul dintre vajnicii susţinători ai e­­chipei, Dorel Neamţu, crede că „în retur, Jiul ne va oferi me­ciuri pe măsura splendidului său stadion­­“ . Jiul şi-a schimbat stadionul, la începutul campionatului şi, după cum se vede, si-a schim­bat si obiceiul. Acum nu luptă numai pentru evitarea retro­gradării. Acum ștacheta s-a ri­dicat ! Mircea M. IONESCU fotbaliştii TRICOLORI (Urmare din pag. 1) reste", completează medicul craiovenilor, Vasile Frîncules­­cu. In sfîrşit, reîntîlnindu-1 pe Lung, Necula Răducanu l-a ameninţat, glumind: „O să te incerc eu, mîine, ca să mă conving ce-ai făcut pe aici". Programul reprezentativei curge unur. Duminică seara s-a făcut un tur de agrement prin unele zone ale Atenei, pe la Pireu, luni dimineaţa s-a efectuat un antrenament de 80 de minute pe unul din tere­nurile lui Panathinaikos, evi­dent şi cu internaţionalii cra­­ioveni — Lung, Ştefănescu, Ungureanu, Bălăci şi Cămă­­taru, Geolgău fiind lăsat la echipa sa din cauza unei sinu­­zite in curs de tratament. A urmat deplasarea la Larissa, oraș situat în apropierea gol­fului Salonic, călătorie care a durat peste patru ore. Din tabăra adversă n-am aflat prea multe lucruri deoarece, astăzi, după etapa de campio­nat de duminică, se va şti e­­xact componenţa lotului elen, pentru că, se zice, există unele indisponibilităţi. Presa este discretă şi ea, dar nici băieţii noştri nu sunt curioşi să afle prea multe... P.S. Antrenorul Constantin Otel ne-a comunicat progra­mul ultimelor două jocuri ale Universităţii Craiova în Gre­cia : marţi, cu Halkida, echi­pă din divizia sect­fidă ; miercuri, cu Apollon Atena, formaţie clasată pe locul 12 in prima divizie. ŞTIRI.. „CUPA A X-A ANIVERSARE — F.C. OLT“. Intre 4 şi 6 fe­bruarie va avea loc, la Slatina, competiţia dotată cu „Cupa a X-a aniversare — F.C. Olt“, tur­neu la care vor participa echi­pele Politehnica Iaşi, Chimia Rm. Vâlcea, I.P. Aluminiu Slatina şi formaţia organizatoare F.C. Olt. ARBITRII SE PREGĂTESC­­ In vederea reluării activităţii competiţionale, arbitrii bucu­­reşteni se pregătesc intens. Sub îndrumarea profesorilor de edu­caţie fizică Marcel Hanganu şi Liviu Pantea, un fost şi un ac­tual „cavaler al fluierului“, ar­bitrii din Capitală susţin câte două antrenamente pe săptămi­­nă. Concomitent, ei se pregătesc şi pentru testarea teoretică, pe care o vor susţine în această lu­nă, înaintea testului fizic (proba de alergare 12 minute). • în or­ganizarea şi sub îndrumarea propriului lor colegiu judeţean, arbitrii vilceni au început de la 13 ianuarie pregătirile în vederea noului sezon. Cei 40 de „cava­leri ai fluierului“ din judeţul­­ Vîlcea participă de două ori pe săptămînă la lecţii teoretice şi antrenamente (conduse de arbi­trul divizionar Nicolae Dinescu) vizînd creşterea condiţiei fizice. GLORIA BUZĂU — DINAMO VICTORIA 6—0 (3—0). Au marcat: Dumitrache (min. 19 şi 36), Ba­laur (min. 12), Zahiu (min. 67), Ionescu (min 74) şi Marin (min. 85). (D. SOARE — coresp.). NORMELE DE CONTROL. Ieri, pe Stadionul Republicii din Ca­pitală, echipele Dinamo şi Spor­tul studenţesc au susţinut nor­mele fizice de control dinaintea începerii sezonului de primăvară. Astăzi, pe acelaşi stadion, la testul fizic — echipa Steaua. ADMINISTRAȚIA DE STAT LOTO PRONOSPORT INFORMEAZA CIŞTIGURILE TRAGERII PRONOEXPRES DIN 26 IANUARIE 1983 Categoria 2: 3 variante 100% a 10.551 lei și 11 variante 25% a 4.888 lei; Categoria 3: 7 variante 100% a 6.424 lei şi 42 variante 25% a 1.606 lei; Categoria 4: 85,50 va­riante a 1.315 lei; Categ. 5: 199,25 a 564 lei; Categoria 6: 8.572 a 40 lei; Categoria 7: 211,75 a 200 lei; Categoria 8: 4.238 a 40 lei. REPORT CATEGORIA 1: 324.030 NOU, AVANTAJOS ! Pentru a spori şansele partici­panţilor de a obţine mari câşti­guri, Administraţia de Stat Loto- Pronosport organizează dumini­că 6 februarie 1983 o tragere excepţională Loto cu formulă tehnică nouă. Se vor efectua şapte extrageri însumînd 66 de numere, respectiv cu 24 de nu­mere mai mult decit in vechea formulă tehnică ! Aşadar, posi­bilităţi considerabil sporite de a cîştiga autoturisme „Dacia 1300“, mari sume de bani variabile sau fixe şi excursii peste hotare. Se poate juca pe variante simple, variante combinate şi combinaţii „cap de pod“, achitate sută la sută sau în cotă de 25 la sută. Variantele de 25 lei au drept de cîştiguri la toate extragerile. Din prospectul tragerii şi de la a­­genţiile Loto-Pronosport se pot obţine toate informaţiile necesa­re. Jucaţi din timp numerele pre­ferate ! Se reaminteşte că numai astăzi se mai pot procura bilete cu numerele alese de participanţi pentru prima tragere obişnuită Pronoexpres din această lună, care va avea loc minne 2 fe­­­bruarie 1983.

Next