Steagul Roşu, iulie 1953 (Anul 8, nr. 150-176)
1953-07-01 / nr. 150
Pa?." 2" STEAGUL Roșu Sa aplicăm, la treeriș metoda Brediuc Diftrie metodele rapide de muncă aplicate cu succes în agricultura socialista și cuprinzând marea massă a mecanizatorilor sovietici, este metoda graficului orar la lucrările de treeriș. Inițiatorul acesteia a fost Neculai Brediuc, mecanic botezat din S. M. T. Berezrtéalhsc, regiunea Cernigov. Prin introducerea graficului orar se fixează sarcinile pentru fiecare oră, controlând la sfârșitul ei, felul cum ele au fost realizate. Astfel în cursul procesului de producție muncitorul își poate da seama dacă folosește just timpul și mijloacele de muncă, putând din oră în oră interveni pentru îmbunătățirea muncii și lichidarea cauzelor care au provocat eventualele nerealizări ale normei, orare (lipsa de atelaje, oboseala muncitorilor, etc.) Pentru a se putea obține cele mai bune rezultate în aplicarea acestei metode, trebue ca în prealabil să se ia o serie de măsuri organizatorice. — Tractorul și batoza sa fie în perfectă stare de funcționare, încât să se înlăture defecțiunile tehnice. — Aria se va așeza pe un teren lent de vânturi, in apropierea unei surse de apă, dispunând de Căi de comunicație ușor accesibile. — Se va organiza o justă aprovizionare cu carburanți și lubrefianți. — Se iau măsuri pentru prevenirea și localizarea incendiilor, căci pe arie se depozitează o mare cantitate de recoltă, condițiile de muncă create de regimul nostru de democrație populară unităților socialistte din agricultură.Pentru ca batoza să lucreze fără întrerupere, a fost depozitată pe arie recoltá de pe o suprafață de 60—70 ha. în 4 șire Câte două de fiecare parte a batozei. Repartizarea oamenilor pe posturile de muncă este următoarea : — ] 4 oameni, câte 7 pe fiecare stog, predau din mână în mână snopii în sistemul de bandă rulantă, la 2 oameni care stau pe platformele prelungite ale batozei și taie legăturile snopilor. Aceștia predau snopii la alți 2 muncitori care-i înmânează la cei 2 plecarea în măsură din ce în ce mai mare a tehnicii înaintate sovietice, fac posibilă introducerea și la noi, la lucrările de treer, a metodei graficului orar a mecanicului botezat N. Brediuc. Nicolae Brediuc și-a propus și a reușit să scurteze timpul de treerat folosind metode raționale de organizare a muncii, printr-o mai justă împărțire a oamenilor pe posturi de muncă și prin aplicarea graficului orar. El a ajuns să treeze în 24 ore 50 tone cereale, iar apoi 63.000 kg. , prin perfecționarea acestei metode, datorită controlului realizărilor pe fiecare oră el a obținut chiar 134.000 kg. cereale trectate în 24 ore. Acest succes a fost obținut datorită următoarelor măsuri : — Tractorul și batoza au fost reparate la timp, aducându-se unele modificări batozei. — Diametrul roții principale a elevatorului cu cupe a fost mărit cu 5 mm. Sita superioară dela prima curățire a fost înlocuită cu una ce posedă orificii mai mari, iar numărul șipcilor transversale de la cai a fost redus la jumătate. Pentru ca aruncarea snopilor de pe șiră pe batoză să se facă în bune condițiuni, în dreptul coșarului pe cele trei laturi ale batozei, a construit o platforma de 1,5 m. lățime. Toate aceste inovații au permis ca Cerealele să poată fi introduse în tobă batozei din două părți, cu un ritm egal și cu o masă de cereale uniformă Felul cum se organizează aria și se repartizează produsele este arătat în fig nr. 1. coșari. Aceștia se schimbă la fiecare oră. Deasemeni, potrivit metodei graficului orar, grăunțele treetate se cântăresc la fiecare schimb al coșarilor. Pe baza cantității de boabe Ce se realizează pe oră se stabilește graficul orar al unei zile de lucru, în care se includ și opririle pentru aplicarea îngrijirilor tehnice. Graficul se execută pe un panou și se afișează pe arie la loc vizibil. Posturile de muncă sunt arătate în fig. nr. 2. In afară de cei arătați, 4 oameni supraveghează umplerea sacilor, 2 așează pleava în grămezi, un om cu un cal transportă pleava, 2 așează pleava în șiră. La ieșirea paielor de pe scuturător sunt plasați 4 oameni care lucrează câte 2, schimbându-se la fiecare două ore. Sarcina lor este să arunce paiele de la gura scuturătorului. Alți 4 oameni încarcă paiele în plase. 16 oameni așează paiele în două șire paralele, care se transportă de la batoză la șiră, cu 6 plase trase^de către 2 cai. Deci, la transportul paielor sunt ocupați 12 cai și 6 oameni. Mai intră în această brigadă un mecanic cu ajutorul său, 2 tractoriști, șeful de brigadă 2 cantaragii și două bucătărese. In consecință, numărul oamenilor din brigadă se ridică la 70. S’ar părea că avem de-a face Cu Utt consum exagerat de forțe de muncă, dar în realitate aduce o mare economie de pre-om pentru o tonă treerată. După vechiul sistem de treerat, Brediuc arată că în 24 ore, 40 oameni treerău în medie de 28.880 kg. Reiese că la o tonă de semințe treetate erau necesare în două schimburi: vm 24 ore X 40 oameni * *= 48 ore-om 20 tone Prin organizarea muncii după metoda Brediuc, situația se prezintă astfel: 24 ore X 70 oameni — 20 ore-om 83 tone Atunci când cantitatea treetată era de 100 tone sau mai mult, numărul de ore necesare scădea până la 17 oreom. Acelaș avantaj se realizează și la consumul de carburanți. In cazul treerătului, aplicând această metodă, economia de carburanți a ajuns la 2,8 kg. pentru o tonă — ceea ce revine 50 la sută din normă. Acest sistem duce la o normală funcționare a tuturor ansamblelor, mai ales a celor cu mișcare vibratorie (hormonul, batiul sitelor dela curățirea I și a II-a), ceea ce constitue o condiție de bază pentru bunul mers al mașinii. La o încărcare mai uniformă, batoza lucrează mai ritmic și fără smuncituri. La fel, organele separatoare despart mai binte grăunțele de paie. Grăunțele realizate sunt mai pure. Agregatul lui Brediuc lucrează 22 ore. Schimbul întâi începe la ora 8 dimineața și lucrează fără întrerupere până la masă. Timpul de massă este de 45 minute; în acest interval se execută și îngrijirile tehnice respective (se ung lagărele, se controlează articulațiile și se face îngrijirea tehnică Nr. 1 la tractor). După aceea, munca se continuă până la 8 seara, după care intră al doilea schimb. Noaptea aria este luminată de 3 faruri. Din experiența mecanicului Brediuc, cum și a altor mecanici botezari, fruntași, pentru organizarea unui treerat productiv sunt necesare : 1) O rațională organizare a muncii, în general. 2) O justă repartiție a forței de muncă, pe posturi precise de muncă. 3) îmbinarea armonioasă a muncii colectivului de alimentatori în frunte cu coșarii, care, de altfel, imprimă ritmul treeratului. Introducerea uniformă și continuă a masei de cereale în tobă, depinde de munca coșarilor care sunt factorul conducător a întregei operațiuni a treeratului. După cum spune Brediuc „coșarii trebue să fie nervul colectivului și să conducă în întregime munca agregatului". Numărul necesar de oameni pentru folosirea batozei la aplicarea graficului locale, dar variază după posibilitățile după recoltă și după îndemânarea muncitorilor, putând fi mărit sau micșorat cu condiția ca batoza să fie alimentată din plin și continuu. O încărcare prea mare a tobei micșorează turația ei, scade calitatea materialului treptat, iar în unele cazuri, oprește agregatul din mers, pentru că toba se înfundă cu massa introdusă. Această metodă de lucru scurtează cu mult procesul treeratului, contribue la obținerea produselor treerate în stare cât mai pură și eliberează tractoarele tocmai în perioada cea mai necesară proceselor de muncă în agricultură, perioada desmeștitului și a arăturilor de vară. Inspirându-se din luminosul exemplu al stahanoviștilor sovietici care consideră găsirea de noi metode în muncă și răspândirea experienței lor drept datorie de onoare, gospodăriile agriccole de stat și gospodăriile agricole colective care au condițiile corespunzătoare, trebue să studieze posibilitatea aplicării metodei Brediuc, care aduce economii însemnate în ore de muncă și combustibil, îmbunătățindu-se în acelaș timp Și Calitatea. Sarcini mari și de răspundere pun partidul și guvernul țării noastre în fața oamenilor muncii de pe ogoare. Ei trebue ca în anul acesta — an hotărîtor pentru îndeplinirea planului cincinal în patru ani — să obțină o recoltă bogată, pentru ca astfel alături de clasa muncitoare să contribue la construirea Socialismului în patria noastră, la apărarea păcii. ââa. T. .x:— . . tm ...............ăjmmmmii—m " I ■ Iitrin wmmmmum hbi mimi bwumuujjuabib^ ATf Í50 Í Roadele folosirii din pln a utilajului Folosirea din plin a utilajului constitue una din principalele preocupări ale colectivului fabricii de prelucrare a lemnului Sovromconstrucție Piatra Neamț. Conducerea acestei fabrici respectă întocmai graficul de reparații și de revizie a utilajului existent în fabrică, asigurând astfel o cât mai bună funcționare a acestuia. Paralel cu aceasta, prin aplicarea unor metode avansate de muncă, ca Jandarova, Voroșin și Lunin, utilajele din fabrică sunt folosite pe deplin, întreținute în cele mai bune condițiuni, prelungindu-li-se totodată termenul de funcționare fără a mai fi nevoie de intervenția unei revizii sau reparații. La una din mașinile de geluit a fabricii lucrează tovarășul Varulam ’Vasile. In munca de zi cu zi, acest tovarăș aplică metodele, avansate sovietice, Jandarova, Voroșin și Lunin. Depășirile de normă pe care le înregistrează zilnic sunt dintre cele mai frumoase, in ultimul timp el a realizat o depășire de 50 la sută. Această depășire a fost posibilă în primul rând datorită folosirii din plin a utilajului respectiv. Și într’adevăr, de la începutul anului și până în prezent mașina de geluit la care lucrează tovarășul Vărulaicu Vasile nu a intrat în niciun fel de reparații. Nici o oprire de la începutul anului și până în prezent nu a avut nici mașina de degroșat la care lucrează tovarășul Filip Traian. Și la această mașină Se aplică metodele avansate de muncă Sovietice care permit obținerea unor depășiri constante de 50 la sută. Datorită condițiilor grele în care se făcea transportul materialului de la tâmplăria manuală la cea mecanică, utilajele din secția tâmplărie mecanică nu erau folosite pe deplin. Colectivul fabricii preocupat de deplina folosire a utilajului a confecționat din rezerve interne o bandă rulantă care asigură în momentul de față transportul materialului între cele două secții într-un ritm uniform și care înlocuește totodată munca a cinci oameni. Folosirea temeinică a utilajului și mașinilor la această fabrică a făcut posibil ca și sarcinile de plan să fie realizate cu succes. In ultimele 15 zile planul pe fabrică a fost depășit cu 10,90 la sută. CULTURĂ FIZICA ȘI SPORT „Dinamlo“-Bacău — „Metalul“-Orașul Stalin 2-2 (0-2) Cu tot timpul întâlnire din cadrul nefavorabil, ultima turului Diviziei naționale B care a opus echipei locale Dinamo, pe Metalul Orașul Stalin, a tras pe Stadionul Libertății un număr a mare de spectatori, veniți să urmărească o întâlnire care, — privită prin prisma clasamentului — trebuia să dea loc unei dispute îndârjite. Cu totul altfel s-au prezentat lucrurile pe teren. Dinamo care avea șanse în această întâlnire a practicat un joc sub orice nivel. Aceasta a făcut Că Metalul Orașul Stalin care a dovedit o bună pregătire tehnică. Ca și o bună execuție în mișcări și în special a liniei de înaintare, să conducă cu 2-0 prin punctele înscrise de Ristin în minutul 16 și Cojocaru în minutul 44. La reluare, dinamoviștii par a fi mai deciși, fără însă a ridica jocul lor la nivelul celor precedente. Echipa joacă mai insistentă în prima parte a jocului și reușește să reducă scorul prin Maghet. Până la urmă, Dinamo reușește să egaleze prin Toria. In ciuda ocaziilor care au mai existat, atât Dinamo cât și Metalul Orașul Stalin, nu au reușit să modifice scorul. Dacă echipa din Orașul Stalin a Celelalte rezultate înregistrate, Sunt Metalul Brăila—Locomotivă Iași 2—0. Fi. Roșie Sf. Gheorghe—Metalul Câmpina 0—2. Fi. Roșie Pitești—Flacăra Ploești 0—1. Flacăra Moreni—Șantierul Constanța 3—2. Libertatea Sibiu— manifestat o superioritate categorică, dovedind o bună concepție de joc, o „ apărare ermetică și o linie de atac agresivă care știe să tragă la poartă.Dinamo în schimb, a jucat—în special în prima parte a jocului — fără nerv, cu mingi trase la întâmplare; apărarea a fost ușor de trecut, harfia cu excepția lui Toma nu a alimentat înaintarea cu mingi lungi, iar aceasta din urmă a fost ca și inexistenta. Ba ttîâi mulțispre sfârșitul jocului dinamoviștii au dovedit și o slabă condiție fizică. Calitățile moral-volitive care se impun unui jucător, au lipsit cu,desăvârșire la jucătorii echipei gazde. In momentele când au fost conduși, ei au fost în de j rută, degajările — în special ale lui Artghel—au nimerit în cele mai mulții cazuri la adversar, etc. Lipsurile serioase care au ieșit în evidență în comportarea echipei Dinamo, care dovedesc aceeași supraîncredere în forțele proprii, trebuisc serios analizate, cercetate cauzele care le-au dat naștere și prin luarea de măsuri concrete, să se asigure echipei aceeași comportare, care i-a asigurat în tot timpul turului locul de fruntașă, următoarele : Dinamo Turnu Măgurele 0—0. In urma acestor rezultate, Metalul Câmpina a câștigat turul Diviziei naționale B, iar clasamentul se prezintă astfel : 1. Metalul Câmpina 2. Spartac București 3. Flacăra Ploești 4. Dinamo Bacău 5. Metalul Orașul Stalin 6. Dinamo Turnu Măgurele 7. Libertatea Sibiu 8. FI. Roșie Pitești 9. Metalul București 10. Fi. Roșie Sf. Gheorghe 11. Știința Iași 12. Șantierul Constanța 13. Flacăra Moreni 14. Metalul Brăila 15. Locomotivă Iași 16. FI. Roșie Bacău 15 10 23 29:15=22 15 9 4 2 27:14=2" 15 9 4 2 33:19=22 15 9 33 32:17=21 15 5 73 22:19=17 15 3 9 3 14:14=15 15 6 4 5 23:19=15 14 5 4 5 12:15=14 14 4 5 5 14:17=13 15 5 3 7 10:23=13 15 4 5 6 29:23=12 14 4 4 6 22:21 = 12 15 3 4 8 23:33=10 15 3 3 9 19:33= 9 15 25 8 14:26= 9 12 14 7 11:26= 6 Răspuns la întrebările cititorilor Despre reproducția socialistă lărgită Societatea socialistă, ca și oricare altă societate, nu poate să trăiască și să se dezvolte fără a produce continuu bunuri materiale, hrană, îmbrăcăminte, locuințe, combustibil, unelte de producție, etc. „Oricare ar fi forma socială a procesului de producție —scrie Karl Marx—el trebui să fie continuu, adică să treacă mereu, în mod periodic, prin aceleași faze. Așa cum o societate nu poate înceta să consume, tot astfel ea nu poate înceta, să producă. Privit în legătură să continuă și în fluxul neîntrerupt al reînoirii sale, orice proces de producție social este deci în acelaș timp un proces de reproducție’’ (Karl Marx. Capitalul, ed. P.M.R. vol. I, pag. 510, 1951). Dacă producția socială se înfăptuește în fiecare an în acelaș volum, aceasta va constitui reproducția simplă. Dacă însă proporțiile producției cresc an în an, iar societatea nu numai dincă compensează bunurile materiale consumate, dar și produce în plus noi mijloace de producție și obiecte de consum, atunci aceasta va constitui reproducțiă lărgită. După cum ne învață marxism-leninismul, caracterul reproducției este determinat de modul de producție, care reprezintă unitatea indisolubilă dintre cele două laturi ale producției sociale— forțele de producție și relațiile de producție. Economia sovietică se dezvoltă conform principiilor reproducției socialiste lărgite. Reproducția socialistă se deosebește radical de cea capitalistă. * de O. GUBAREVA * Potrivit cerințelor legii economice fundamentale a capitalismului contemporan, reproducția capitalistă este subordonată sarcinii asigurării de profituri maximale pentru capitaliști. Acest țel se realizează prin exploatarea cea mai cumplită, prin jefuirea și ruinarea oamenilor muncii. Reproducția capitalistă este întreruptă în mod periodic de crize economice. In perioada crizei generale a capitalismului, când contradicția dintre caracterul forțelor de producție și relațiile de producție capitaliste s’a ascuțit și mai mult, ritmul reproducției în țările capitalului s’a încetinit considerabil. Potrivit cerințelor legii economice fundamentale a socialismului, reproducția socialistă este subordonată sarcinii asigurării satisfacerii maximale a nevoilor materiale și culturale mereu crescânde ale întregii societăți. In socialism relațiile de producție corespund pe deplin caracterului forțelor de producție și determină dezvoltarea producției socialiste într-un ritm cu totul inaccesibil producției capitaliste. Astfel, în cei 35 de ani de Putere Sovietică, producția industrială a U.R.S.S. a crescut de 39 ori, în timp ce în SUA în aceeași perioadă, producția industrială a crescut numai de 2,6 ori. Aceste cifre ilustrează uriașa superioritate a reproducției socialiste față de cea capitalistă. Prin forma sa naturală, produsul anual, ca și întreaga producția sociali ta, se împart în două mari subdiviziuni : a) mijloacele de producție (prima subdiviziune) și b) obiectele de consum (a doua subdiviziune). Această împărțire este determinată în mod obiectiv de rolul diferit al produselor muncii în producția socială : mijloacele de producție se întorc în procesul de producție pentru reînoirea și lărgirea continuă a producției de bunuri materiale, iar obiectele de consum sunt folosite pentru satisfacerea nevoilor personale ale oamenilor. Reproducția socialistă lărgită este în primul rând reproducția totalității produsului social. Ea poate fi însoțită nestingherit cu condiția: 1) ca în prima subdiviziune să se creeze o cantitate de mijloace de producție care să asigure nu numai reproducția simplă, ci și nevoile lărgirii necontenite a proporțiilor producției; 2) ca a doua subdiviziune să creeze o masă de mijloace de consum care să asigure acoperirea nevoilor crescânde, nu numai ale muncitorilor care sunt ocupați, ci și a forței de muncă nou atrase în producție; 3) ca să se înfăptuiască un schimb sistematic de produse dintre cele două subdiviziuni ale producției sociale. Trăsătura caracteristică a reproducției socialiste este proporționalitatea dintre toate aspectele și momentele producției sociale. Reproducția socialistă se poate înfăptui numai pe baza creșterii mai rapide a producției mijloacelor de producție, în comparație cu producția obiectelor de consum. Acest lucru permite înzestrarea industriei, transporturilor și agriculturii cu tehnică nouă, înlocuirea tehnicii vechi cu cea nouă, iar a celei noi cu cea mai nouă, creează condițiile pentru creșterea continuă a întregii producții sociale. In decursul tuturor cincinalelor în Uniunea Sovietică a crescut în ritmul cel mai rapid industria grea, construcția de mașini. In 1952, producția mijloacelor de producție a depășit de 2,7 ori nivelul anului 1940, iar producția obiectelor de consum — cu 00 la sută. In cursul celui de al 5-lea cincinal, producția mijloacelor de producție va crește cu aproximativ 80 la sută. Producția obiectelor de consum — continuându-se înzestrarea ei cu tehnica Cea mai nouă va crește aproximativ cu 65 la sută, iar producția de produse agricole — cu 40-50 la sută și chiar mai mult. Reproducția socialistă lărgită se asigură printr-o repartiție justă a totalității produsului social. In Virtutea legilor economice obiective, societatea socialistă repartizează o parte din totalitatea produsului social în primul rând pentru compensarea mijloacelor de producție consumate în procesul de producție. Acesta este fondul de compensație. Partea din totalitatea produsului social care rămâne după aceasta reprezintă venitul național. Datorită ritmului înalt de creștere a întregii producții socialiste, venitul național al U.R.S.S. crește rapid. Astfel, în 1950, venitul național a depășit de zece ori nivelul anului 1940. In cursul celui de al 5-lea cincinal, venitul național al U.R.S.S. va crește cu încă cel puțin 60 la sută. La rândul său, venitul național se împarte în două mari fonduri sociale: fondul de consum și fondul de acumulări. Fondul de consum reprezintă aproxiximativ trei pătrimi din venitul național al U.R.S.S. și crește repede în volum, iar paralel cu aceasta crește și bunăstarea poporului sovietic. Fondul de consum este folosit pentru salariile muncitorilor, se repartizează pentru zilele-muncă în colhozuri, adică se cheltuește pentru satisfacerea nevoilor personale ale oamenilor muncii potrivit principiului socialist al repartiției după muncă, pentru satisfacerea nevoilor lor sociale (știință, învățământ, ocrotirea sănătății, artă, asigurările sociale, conducerea de stat etc). Fondul de acumulări reprezintă aproximativ o pătrime din venitul național al U.R.S.S. In societatea socialistă fondul de acumulări crește într’un ritm inaccesibil capitalismului. Acumularea este unica sursă de reproducție lărgită. Pe seama fondului de acumulări, prin investiții de capital se înfăptuește necontenit lărgirea fondurilor de bază ale producției. In perioada 1946—1951, s’au investit în economia națională a U.R.S.S. aproximativ 500 de miliarde de ruble, dintre care 64 la sută în industrie. in cursul celui de al 5-lea cincinal, investițiile capitale destat în industrie vor crește de aproximativ două ori, în comparație cu cel de al 4-lea cincinal. Datorită creșterii rapide a fondului de acumulări, fondurile de bază ale producției din industria socialistă au crescut în 1952 cu 77 la sută față de anul 1940. Pe seama fondului de acumulări, poporul sovietic desfășoară construcția de fabrici și uzine, mine, căi ferate, centrale electrice, stațiuni de mașini și tractoare, școli, spitale, case de locuit etc.. In societatea capitalistă, reproducția lărgită este însoțită de îmbogățirea colosală a unui pumn de capitaliști, pe de o parte, și de ruinarea neîntreruptă și pauperizarea tuturor oamenilor muncii, pe de altă parte. In procesul reproducției socialiste lărgite are loc creșterea neîntreruptă a avuției obștești, crește matematic bunăstarea materială și nivelul cultural al poporului sovietic. Un aspect dintre cele mai importante ale reproducției socialiste lărgite este reproducția forței de muncă, pregătirea și repartizarea planificată a cadrelor.In societatea socialistă nu există șomaj. Toți oamenii apți de muncă își pot valorifica aptitudinile lor în producție sau în alte sfere de activitate, in U.R.S.S. are loc creșterea neîncetată a nivelului cultural-tehnic al oamenilor muncii. Toate acestea constitue una din condițiile hotărîtoare ale ritmului accelerat al reproducției socialiste lărgite. Reproducția socialistă lărgită este totodată reproducția lărgită a relațiilor de producție socialiste. Reproducția capitalistă înseamnă intensificarea continuă a exploatării oamenilor muncii, ascuțirea contradicțiilor antagoniste între exploatatori și exploatați, ceea ce duce inevitabil la prăbușirea prin revoluție a capitalismului. Reproducția socialistă înseamnă reproducția proprietății socialiste, a relațiilor de colaborare tovărășească între cei ce muncesc, întărirea continuă avianței dintre clasa muncitoare și țărănime, întărirea unității moral-politice a societății sovietice, ștergerea treptată a oricăror delimitări de clasă și deosebiri sociale între oameni. In procesul reproducției socialiste lărgite se înfăptuește trecerea treptată dela socialism la comunism. Pravda”) /J /